153 matches
-
rămâne din pagina vânătoare, netriat). Un vițel pe bot cu scândură cu cue. Maica cântă cântec de leagăn, pe urmă spune o poveste încet și trist... Se chinuiește și nu poate muri: o fi fiind în perină o pană de pasere necurată. Moș-Vasile, una din rudele băiatului: Om voinic, care, după o dragoste, s-a dus în ciobănie ș-apoi s-a întors cu obiceiuri de cioban, tohoarcă și bucium. MOȘ-BREBU7 1. Mă întâlnesc cu el dimineața la iaz. Nu trage
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
afacerei se găsește la judecătoria comunală Cotnari. Frumusețea nu se tae pe talger. Curgeau pieile de pe dânsa. Omu-i tare ca fierul și slab ca oul. Se chinuește și nu poate muri; o fi fiind în pernă o pană [de] pasere necurată. Din apocalips. Și limbile și le mușcau de durere. Și culege strugurii viei pământului, fiindcă sunt în puterea coptului broboanele lor... ["DON PAEZ"] Una din admirațiile adolescenței mele a fost "cavalerul Don Paez". I-am făcut și versuri. L-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vârf unde poposim, are alt caracter. Defileul se lărgește încet-încet, și se vede departe în vale o câmpie în soare, pe când noi suntem încă între nouri. Ape mai puține, flori felurite se arată, toporași între altele. N-am văzut o pasere ori un zbor de vultur. La Zlatița se aude de două cazuri de holeră. Bivuacăm la marginea satului. A doua zi 15, e ziua memorabilă, când suntem scoși din bivuac și duși în cantonament, unde nu stăm decât două ore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mi-i de tine, dar de mine mi se rupe inima. Făgăduieli am o ladă îndesată cu genunchile. Se învață ca viermele în hrean. Se deprinde ca țiganul cu scânteia. Omu-i tare ca fierul și slab ca oul. Toată paserea pe limba ei piere. Se năcăjește să sfredelească năsipul. Învață bărbieri la capul meu. Un nebun zvârle o piatră în baltă și zece învățați nu pot s-o scoată. Din coadă de mâță sâtă de matasă nu se face. Surdului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bătrân deștept, care însă încă n-a ieșit din bârlogul lui, deși i s-apropie anul morții, demonstrează imposibilitatea drumului de fier, și se sperie de moarte de un automobil cu care vin boerii dela București și de un aeroplan paserea roc din "o mie și una de nopți". Primar, notar, precept, popă, dascăl, crâșmar, toți sunt grași de înălțimi și lățimi deosebite, unii cilindrici, alții sferici. Țăranii și mai ales țiganii, uscați și slabi. Ivanciuc cojocarul, bătrân, nalt uscat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se aud focuri de pușcă. Trece din tufărișuri uscate într-un lăstăriș un prepelicar. Mă urc pe terasamentul căii ferate și văd 4 vânători și cânele. Trag focuri; nu înțeleg ce vânează. Un țăran mă informează că se vânează paseri. Pasere grande? No; pasere piccoletta. Paseri, ciocârlii, poate câte un sturz. Trec pe drum câțiva tovarăși care se întorc la Roma. La ciochinarul unuia tânăr văd o colecție de asemenea piccolette. Mișa L. dus după telefon, a fost în primejdie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pușcă. Trece din tufărișuri uscate într-un lăstăriș un prepelicar. Mă urc pe terasamentul căii ferate și văd 4 vânători și cânele. Trag focuri; nu înțeleg ce vânează. Un țăran mă informează că se vânează paseri. Pasere grande? No; pasere piccoletta. Paseri, ciocârlii, poate câte un sturz. Trec pe drum câțiva tovarăși care se întorc la Roma. La ciochinarul unuia tânăr văd o colecție de asemenea piccolette. Mișa L. dus după telefon, a fost în primejdie de moarte. S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
își face singur spaimă. 2 ouă fierte, o dată pe spt. de două ori pe spt. brânză și smântână sălăți diverse la toate mese cu o lingură de smântână o dată pe spt. biftec sau mușchi la grătar în fiecare zi o dată pasere rasol sau pește cu aspic. de 2 ori pe spt. scrob cu albuș de ou. de 4 ori pe săptămână papanaș de brânză de vacă de 2 ori pe spt. papanași de morcovi. fructe la ora 4 o dată pe spt.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
este foame; nu-mi mai este sete. Simt, oameni buni dragii mei, o plăcere ca-n tinereță. Mă dau mai aproape, la altă masă. Ghiță Adămoaia îmi aduce garafa de vin. Beau un pahar, ascult iar. Cânta, mă rog, precum paserea. Fac semn acelei privighetori să se dea aproape și să-mi cânte numai mie, căci am plăcere mare s-o ascult. A venit; mi-a cântat; era mândru îmbrăcată ca muntencele de la apa Bistriței; n-ași putea spune că era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cânt! a râs ea. Am băgat de samă că avea dinți ca romanițele. Avea și ochi drăcoși. Am întors urechea, ca s-aud cântarea. Ce să vă spun? Parcă m-am suit deasupra muntelui, sub stele. Cânta, mă rog, precum paserea. Cercul de oameni care împresura pe povestitor asculta cu plăcere. Badea Chirilă se întoarse cătră soți clipind dintr-o geană. Povestitorul era încă în aburul ahotei lui, nedesfăcut deplin de farmecul nopții. Iar i-am mulțămit, a adaos ungureanul, ș-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de douăzeci-și-cinci de lei cu stema Republicii. Mulțam frumos, îmi răspunde ea. Și să-mi mai zici încă o cântare care să-mi placă și mai mult. Cânt bucuroasă, râde ea. Și își umflă iarăși harmonica și începe iar, pecum paserea. Beau iar un pahar și chiar două cât îi ține viersul. Și când stă, iar o chem: Poftesc să bei măcar o picătură cu mine, zic; iar dacă faci semn cu fruntea că ți-i greață de băutură, poftește și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu fruntea că ți-i greață de băutură, poftește și primește încă o bumașcă de douăzeci-și-cinci. Și să-mi mai cânți, ca să mă sui până la Sfântul Petrea, în livada raiului. Am mai cerut vin; ea mi-a cântat iar... Precum paserea, observă badea Chirilă, fulgerând din geană. Adevărat, precum paserea, frate, confirmă cu melancolie ungureanul. Și eu o chem iar și scot a patra bumașcă; și iar îmi cântă și iar o chem. Târziu tare când s-a arătat pe țancuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și primește încă o bumașcă de douăzeci-și-cinci. Și să-mi mai cânți, ca să mă sui până la Sfântul Petrea, în livada raiului. Am mai cerut vin; ea mi-a cântat iar... Precum paserea, observă badea Chirilă, fulgerând din geană. Adevărat, precum paserea, frate, confirmă cu melancolie ungureanul. Și eu o chem iar și scot a patra bumașcă; și iar îmi cântă și iar o chem. Târziu tare când s-a arătat pe țancuri faptul zilei, am contenit; nu mai aveam nici o hârtiuță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Apoi el îmi dădea povețe cum să încarc pușca, cum s-o pun la ochi și mai cu samă mă sfătuia să-mi păstrez sângele rece, lucru cam greu pentru un începător ca mine, care tresăream la fiecare zbor de pasere. Într-o zi, întovărășit de Turcu, mă dusăi pe o miriște ticsită de prepelițe aproape de Fălticeni. Turcu cu cânele lui apucă în stânga și eu cu al meu în dreapta, propunându-ne a ne întâlni peste două oare cu torbele pline. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
s-a topit un trai de om! Unde-i vesela verdeață de pe-al vieței mele pom?... Îmi aduc ș-acum aminte de-acea vârstă fără preț, Când prin ochii tinereței priveam lumea îndrăzneț; Socoteam că-i pentru mine orice pasere zbura; Bani de-aveam sau nu în pungă, cheful nu se micșura. Dar aveam silitră-n vine și în piept izvor de foc, Aveam inimă bogată, stam calare pe noroc. Mai mă-ncumătam pământul pe un umăr să-l râdic Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
răspunsei eu în numele tuturor. Vom zice că am mâncat împărătește la casa ta. Se înțelege însă că ochiadele cu noimă, precum și semnele din coate n-au lipsit în jurul mesei față de neașteptata mărinimie a lui Manolucă care ne-a iertat plata păserilor împușcate. Apoi, după ce ne-am luat ziua bună de la el foarte prietinește, am pus câte un ban alb în palma babei Acsânia și am plecat spre casă, ce-i drept, sătui, dar nedumeriți de feliul cum Manolucă înțelegea ospitalitatea. .............................................................................................................................. Nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ochii, brăzdată ici colea cu arături, împestrițată cu fânațe, cu mohoare, cu lanuri de porumb și ovese, cu dumbrăvi pline de vietăți, se deștepta acum din somn și din sânul ei se înălța spre ceri prin ciripitul a mii de păseri, prin țârâitul a milioane de insecte, un concert de glasuri, o tainică simfonie, pentru a sărbători binefăcătoarea lumină ce se revarsă asupra pământului. Soarele, după ce a înveselit alte meleaguri, alte popoare, se ivea acum măreț la orizon într-un noian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
că le istoriseam așa ca fiecare lovitură de pușcă să pară un fel de lovitură de meșter. Dealtfel, pot zice, că țineam foarte bine minte, cum și în ce împrejurări am dat fiecare foc, cum și unde a căzut fiecare pasere. Millu asculta și surâdea pe sub mustețe; știea el cât la sută să reducă din vitejiile mele. Acum văd și eu, îmi zise el cu oarecare ironie, că ești vânător desăvârșit; știi bine împușca și... istorisi. He, în materie de istorisiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dus musicus L.), Sturzul mic (Turdus musicus L.) Sturzul mare (Turdus viscivorus L.), Sturzul de munte(Turdus pilaris L.)Mierla de brădet (Turdus torquatus L.), Mierla neagră (Turdus merula L.), Pescărel, Pișcărel (Cinclus aquaticus Bechst.), Chituluș, Pătruț (Troglodites parvulus Koch), Paserea de aur (Sylviahortensis Bechst, Sylvia curruca L., Sylvia atricapillaLath. Philloscopus superciliosus Gm.), Cuțubatura vânătă( Accentor modularis L., Accentor alpinus Bechst, Motacilla alba L.), Cuțubatura galbină ( Motacilla sulfurea Bechst), Ciocârlia (Anthus arboreus Bechst, Alauda arborea L.), Ciocârlanul (Alauda cristata L), Ciocârlia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru a atinge cauzele de imperfecțiune datorite lipsei mele de artă, de gust, de îndemânare, de pricepere... Lucrurile acestea au încetat de a mai sta în sfera judecății mele, din momentul în care, dându-i drumul în lume ca unei paseri eliberate dintre gratiile coliviei sale, am repetat, despre cartea mea, cu amestec de speranță și de teamă, cuvintele uitatului poet al antichității romane, habent sua fata libelli. Nu pentru asta. Ci pentru a semnala, ca simplu subiect de meditație, câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
unde și-a petrecut copilăria, resimte într-o împrejurare analoagă o emoțiune la fel. Pe când se silea să recunoască în umbra serei unul din peisagiile altădată familiare, el auzi, undeva, nu departe, țipătul slab, neașteptat la ora aceea, al unei paseri. Un țipăt discret, plângător. Trei note numai, subțiri și scurte, purtate de vânt, aduse de el. "De ce n-o fi dormind păsărica aceasta?" se-ntrebă el uimit. Și se oprește astfel nemișcat câteva minute pentru a asculta. Cu modulația lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
condițiune esențială ca să nu cuprindă nimic românesc. Drept probă luai condeiul și improvizai pe loc următoarea frivolitate rimată: eu și ea (Din Gablitz) Ca o liră fără sunet, Ca un fulger fără tunet, Ca un râu fără murmur, Ca o pasere tăcută, Ca o casă ce stă mută Și pustie împrejur; Astfel sunt și eu, vai mie! Formă fără melodie, Pur spectacol făr’ idei! De când dânsa nu-i sub soare Și puterea-mi cântătoare A perit cu moartea ei! M.I. Ellias
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Altădată, tot Axente Creangă povestește că fiica lui, ca să-și liniștească bătăile inimii, într-o noapte, pe câmp, între bubuiturile de tun și rafalele de mitralieră, recita un cunoscut poem al lui... Lucian Blaga: Stă în codru fără slavă/ mare pasere bolnavă.// Nalta stă sub cerul mic/...etc. Dați-mi un roman, voi, munților Până și reflecțiile asupra florilor, râurilor, copacilor și altor elemente ale naturii, care sunt la urma urmei specialitatea lui Lucian Blaga, sună uneori fals, din cauza inserării lor
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
Panaite C. Timotei 1994. Panciuc I. Dumitru 1995. Pantilimon Gh. Costache 1996. Panțiru Gh. Neculai 1997. Parăela Al. Gheorghe 1998. Parfene I. Vasile 1999. Pârlea C. Ștefan 2000. Pârlea I. Gheorghe 2001. Pascal V. Vasile 2002. Pascariu Ț. Ioan 2003. Pasere V. Gheorghi 2004. Pasnicu V. Gheorghi 2005. Pătrașcu V. Mihai 2006. Pavăl V. Gheorghe 2007. Pavel V. Sava 2008. Pădurariu I. Toader 2009. Pădurariu N. Dumitru 2010. Pădurariu N. Mihai 2011. Păduraru D. Constantin 2012. Păduraru P. Gheorghe 2013. Pălimariu
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
n.1953) Iași, Bv N. iorga, nr. 55B, bl. R2, sc. B, ap. 36 țel: 0232/236666 0745/236228 23403 PASCAL EDUARD (n.1967) Iași, str. Arcu 77, bl. T9, sc. A, ap. 6 țel: 0232/217122 0721/648718 26201 PASERE TEODORA (n.1968) Iași, str. Rediu, nr. 6, bl. 482A, ap. 29 țel: 0232/251031 0727/339086 23406 PINTILEI CLAUDIU LUCIAN (n.1974) Iași, Sos. Nicolina, nr. 60, bl. 981, sc. B, ap. 10 țel: 0232/427515 0741/204808 11474
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]