427 matches
-
că romanul e unul complicat. Ci pentru că există, în el, două direcții stilistice incompatibile. Una e aceea așa-zicând ludică (un ludic, desigur à la Tarantino), care cultivă intens butaforia (și în care s-ar încadra deopotrivă aluziile culturale, citatele, pastișele, regiile ilare ale crimelor) și una sobră, pledantă (în care e clar că vocea e a lui Nimigean însuși), care se ia foarte în serios și în a cărei textură distanța ironică e aproape inexistentă. Mă văd nevoit să repet
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
de nu mai puțin de patru opinii, care de care mai incandescente, de la experimentații Vasile Leac și Vlad Moldovan până la nou-veniții Andrei Dósa și Alex Văsieș. Bogdan Coșa le răspunde, în schimb, în cuprinsul volumului, prin câte o dedicație sau pastișă, într-un frumos gest de reciprocitate inter-generaționistă. Spre surpriza cititorului, însă, punerea în mișcare a acestui featuring poetic nu asigură garanția calitativă a volumului. Căci, deși poetul n-o dă în bară flagrant, aproape nimic nu se reține din O
Poezia ergonomică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3696_a_5021]
-
a căzut în mână românul Combinația de Dan Sociu, apărut la Casa de Pariuri Literare, în 2012. Pe coperta, o cruce răsturnata în care e imprimat un fund uman. Desenul e intitulat, et pour căușe, „Sfanțul cur” și e o pastișa a Liviei Ștefan și Victor Jalba Șoimaru după Mân Ray. Românul a fost recomandat cu pasiune unui juriu de premii de către însuși cronicarul României literare, Cosmin Ciotloș. Bravo, băiete! Pe coperta a patra, e prezentat elogios de Coști Rogozanu. Din
Craii de Curtea-Nouă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3705_a_5030]
-
stârnit, din păcate, emulație. De remarcat mi se pare și amănuntul că în scurtele „pastile” de aici incriminat (sau amendat, sau imitat) nu e niciodată stilul (Mușina găsindu-ș i dintru-nceput o voce care-l scutește de efortul inutil al pastișei), ci atitudinea. El rămâne, chiar și în aceste emanații marginale, fidel noului antropocentrism pe care l-a teoretizat. Obiectul malițiilor lui e întotdeauna omul din spatele operei. Acestuia nui judecă, mărunt, abaterile morale, viciile pasagere, ci stereotipiile. Infatuările intratabile. Orgoliile. Gata
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
critice e aproape un atentat la rotunjimea ei. O disecție nu se cere, deși altfelul acestei viziuni a poeziei intrigă, mai ales dacă o vedem pe fundalul epocii. Mai legitim, totuși, ar fi să alegem textele cu adevărat închegate de pastișe sau de forțări, să reținem, dintr-un fond care crește mereu, prin publicarea ineditelor, și devine tot mai inegal, acele texte care, abuzând și de imaginație, și de limbaj, au dezinhibat poezia. Nu știu, foarte limpede, cum am putea-o
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
democrației (2003). Pe măsură ce înaintezi în defileul rîndurilor, capeți certitudinea că ai în fața ochilor un peisaj pe care l-ai mai văzut: demografie, climă, națiune, obsesia longevității, ecologie etc. Făcînd un colaj al ideilor din cărțile anterioare, Boia își devine propria pastișă, intrînd într-un ritual al repetiției de rău-augur. De aceea cartea propriuzisă începe la pagina 78 (cu capitolul „Accelerare sau ruptură?“), iar pînă la sfîrșit cititorul e izbit de stilul gazetăresc, cu ritm de tabloid și propoziții simple. „Orice se
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
că existența caragialeană a stat mereu, într-un fel sau altul, în preajma teatrului, de la care a împrumutat stilul de existență. Caragiale dramatiza chiar și cele mai banale momente de viață și își înscena, adesea, amorurile și amici- țiile, ajungând cu pastișa până la parodia teatrului însuși. În O soacră (Soacră- mea Fifina), dramaturgul - a demonstrat Florin Manolescu - parodiază o specie dramatică de care era, altminteri, îndrăgostit, și anume vodevilul. Șerban Cioculescu, adversar, cum spuneam, al includerii criticii în beletristică, își propune să
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
nou limbaj, caracterizat prin claritate, muzicalitate, printr-o economie a vocabularului, doar cel din fondul principal de cuvinte, prin imagini-eveniment. Dialogul purtat cu Paul Celan, așa cum se întrevede din versurile sale acum, după 1957, nu se rezumă la admirație și pastișă necondiționate. Densității negre a cuvintelor din lirica mentorului, Rose Ausländer îi opune un stil simplu, dar aluziv și melodic; încărcăturii metaforice, îi răspunde cu o scriitură translucidă, de o forță dezarmantă la nivelul sincerității, repetitivă prin câteva cuvinte cheie: aer
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
mai curând de Raza de cobalt (1979) a lui Dumitru Popescu însuși decât de producțiile descendenților săi de azi. Să mă fac înțeles: nu calitatea poemelor o pun în discuție, ci spiritul timpului lor, care nu se-apropie, nici măcar prin pastișă, de cel al poeziei (bună, rea, nu contează) din anul de grație 2013. Or, Artemis aparține, vrând-nevrând, generației mele, pe care, îmi place să cred, o „citesc” fără dificultăți. Mi-e greu să cred, pe urmă, că pentru unul ca
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
editurii în textul lui Dumitriu se simte la tot pasul. Nu numai în ce privește limba și stilul, ci în însăși construcția întregii lucrări. Cazna editorilor de a reface într-un "tot" cât de cât coerent acea înșiruire de anecdote, compilații și pastișe, se vede cât de colo. Și totuși n-au izbutit să descurce încâlceala și zig-zagul unei narațiuni în care trecutul și prezentul se încalecă, se întretaie, oglindind numai confuzia mintală a unui povestitor dezorientat. Scrisul ambelor volume rămâne totuși deopotrivă
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
instrument de comunicare; și, cel mai important aspect dintre toate pentru scopurile noastre, un tovarăș de drum pe nume Charles Baudelaire. Peisajul suprarealist și produsele suprarealiste au devenit adevărate locuri comune, care ne sunt acum familiare prin intermediul publicității și al pastișei artistice. Se pot genera imagini suprarealiste la atelierele foto și mă surprinde faptul că acestea n-au pus încă în vânzare chiar un generator de imagini suprarealiste. Imaginile originare ale suprarealiștilor sunt o altă problemă. Dincolo de faptul de a arunca
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
într-o rochie închisă la culoare (fapt ce simbolizează caracterul dual al personajului), pe un fundal tenebros, alcătuit din nori negri, prevestitor parcă de moarte. Producătorii filmului Frida au mers cu un pas mai departe, înfățișînd-o pe afiș, într-o pastișă a celebrei picturi, pe Salma Hayek într-o rochie de un roșu strident (ca în Carmen de Bizet) ținînd de mînă o altă Salma Hayek îmbrăcată în costum bărbătesc (trimitere explicită la sexualitatea Fridei), fundalul tenebros fiind același din tabloul
Being Frida Kahlo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10798_a_12123]
-
lui Perpessicius (oarbe), Pompiliu Constantinescu, subscrisul, Vladimir Streinu, Mihail Sebastian, Ion Biberi și Octav Șuluțiu, acționau convergent. Omul de casă al lui N. Iorga, volubilul N. Georgescu-Cocoș, ne îngîna cu vocabula Gîcîlîrî și ne onora, îndeosebi pe Tudor Arghezi, cu pastișe fără sare, iar pe subsemnatul, cu lungi satire pe care le găseam inspide. în anii socialismului, i-a cerut iertare lui Arghezi, care i-a acordat-o de îndată, iar pe mine mă sprijinise, deși adversar, la primirea în Sindicatul
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
o, dacă aș fi rămas acolo, unde apa îndepărtată avorta soarele sângerând, aș fi murit ftizic și genial - o căpușă de aur pe coloana universului. XVI Și zilele treceau, covârșitoarele zile - spinări de fluvii umflate, paradisuri negre completând Apocalipsa. Această pastișă a vieții care fusese, acum se simțea eliberată. Strigă, strigă din toți rărunchii neființei: Mi-am găsit nefericirea! Frica mea a renăscut, până când a devenit groază. Și pentru că sunt un generos, o împart cu voi. Luați, luați fiecare rația voastră
Radu Cange by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/10326_a_11651]
-
internaționaliști. Voi vă înțelegeți. Prietenia este un lucru sfânt." Agentul: "Vaca paște iarbă verde."). Cea de-a treia piesă inclusă în volum consimte la maniera postmodernă de creație. Șase autori în căutarea unui personaj e pirandelliană fără să fie o pastișă, ci o polemică ce exaltă eternele dileme ale autorului și creației, iar ordonarea pieselor în interiorul acestui volum indică mai clar evoluția și maturizarea cea bună a dramaturgului. Adrian Lustig, Poker și alte două comedii, Ed. Compania, 2003 Val Butnaru, Apusul
LECTURI LA ZI by Iulia Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13657_a_14982]
-
care mi-e totdeauna greu să-i pomenesc. Sunt bunuri ale scurtei sale experiențe monarhale. Chiar la cei mai orbiți disprețuitori contemptori ai Harului, aurul odăjdiilor dezbrăcate se amintește, posomorât numai. Inerțiile materiale ale acestei muze o coboară la adevărate pastișe eminesciene. " Mai mult, tu nu vei mai vedea Nimic, nici cer, nici flori. S-au prăfuit în zarea ta, Ca niște nori." (Doliu) " Am luat ceasul de-ntîlnire Când se turbură-n fund lacul Și-n perdeaua lui subțire Își petrece
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și deplânge. Simbrii plătite-n sânge vor restrânge Mulțimea diletanta și actantă Și ochiul care plânge și deplânge Își va iubi o-amantă combatanta. Mulțimea diletanta și actantă, Părtașa, sinucisă și închisă, Își va iubi o-amantă combatanta, Străină de pastișa că premisa. Părtașa, sinucisă și închisă, Înfrântă-n comentariu de contrariu, Străină de pastișa că premisa, Sper într-un lapidariu cu-onorariu. Înfrântă-n comentariu de contrariu, Umila, pentru stele-n catifele, Sper într-un lapidariu cu-onorariu, Zadarnic muzei
PANTUM CONFUZ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361047_a_362376]
-
care plânge și deplânge Își va iubi o-amantă combatanta. Mulțimea diletanta și actantă, Părtașa, sinucisă și închisă, Își va iubi o-amantă combatanta, Străină de pastișa că premisa. Părtașa, sinucisă și închisă, Înfrântă-n comentariu de contrariu, Străină de pastișa că premisa, Sper într-un lapidariu cu-onorariu. Înfrântă-n comentariu de contrariu, Umila, pentru stele-n catifele, Sper într-un lapidariu cu-onorariu, Zadarnic muzei mele, fără ele! 19 august-03 septembrie 2016, Constantă Sursă foto: #Young #Woman #Writing at
PANTUM CONFUZ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361047_a_362376]
-
lui de izgonit, se simte important. Fără a avea vreun merit, își face titlu de glorie din asemănarea cu Dumnezeu. A creat Dumnezeu lumea? - Creează și omul, cu îngâmfare, cu suficiență, cu rost și fără rost. Creațiile omului sunt, însă, pastișe. Nici una încă nu s-a aruncat dincolo de cele șapte zile. Dar! Dar cele șapte sunt șapte. Atingi tasta „enter” și, pe ecranul calculatorului, ai, din încâlceala datelor, exact ce-ți trebuie: s-a făcut lumină în minora (nu?) ta problemă
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
lui de izgonit, se simte important. Fără a avea vreun merit, își face titlu de glorie din asemănarea cu Dumnezeu. A creat Dumnezeu lumea? - Creează și omul, cu îngâmfare, cu suficiență, cu rost și fără rost. Creațiile omului sunt, însă, pastișe. Nici una încă nu s-a aruncat dincolo de cele șapte zile. Dar! Dar cele șapte sunt șapte.Atingi tasta „enter” și, pe ecranul calculatorului, ai, din încâlceala datelor, exact ce-ți trebuie: s-a făcut lumină în minora (nu?) ta problemă
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
originalității cu orice preț, un poet apolinic trăind în idei sublimate pe care le studiază din toate unghiurile, un poet care refuză fraza goală și vidul exprimării plate, fără sens, un talent ponderat și mai ales de sine stătător, evitând pastișa și imitația sterilă, un poet care trăiește nostalgia copilăriei și a pădurilor, ca zonă a purității, posesorul unei voci lirice cxare a căpătat originalitate și profunzime în exprimare, fiind capabilă să transmită emoții adânci și durabile, un condei remarcabil, un
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
după ei... -Fac breaslă noastră de rușine. Mai era unul cu ei? -Da! Moldoveanu... -Bănuiam... Asta e nelipsit de la astfel de beții aproape zilnice. -Păstorel spunea că doi bețivi egali cu un al treilea sunt bețivi între ei. -E o pastișe după teorema paralelelor din... geometrie. -Nu vreau să le iau apărarea, dar tot ce este viu crește din pământul negru al păcatului. -...Și răul din noi din slăbiciune și prostie! -Da! Inteligență este autentică, pe când prostia e sinceră... Țină s-
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
talie de expertiză s-a pierdut dintre noi contopit în etern - este vorba despre Marioara Murărescu. Oare cum de se poate ca acest cântăreț care are înmulțiți anii în urmă să n u-și lărgească repertoriul cu melodii revocate din pastișele muzicii, ori atribuite snopului de cântece care nu este din spic ci din puzderie?! Nu sunt mulți interpreți de muzică folclorică moldovenească în comparație cu interpretele, dar printre cei autentici și de prestigiu sau chiar primul dintre ei este Anton Achiței. El
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]
-
fi doar Dumnezeu știe! Vali Zăvoian ... Nume de referință - aviz celor care vor citi acest articol! Ce a făcut? A încercat să denatureze scopul și idealul măreț al proiectului și grupul original ,,RUGĂ FĂRĂ SFÂȘRIT” prin transformarea lui în grupul - pastișă ,,CATEDRALA DE CUVINTE”. Cum au fost posibile toate acestea? Prin minciună, piraterie și manipulare. A izbutit să sustragă primele 98 de strofe și lista pricipalilor membri ... sabotând proiectul la comanda politică a slugilor politicianului Sorin Oprescu! Să vezi, să auzi
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
dictatură. Iată această tristă alternativă: „Zăcând prin case, strânși covrig/Ne consolăm: „La o adică,/Mai bine tremurăm de frig/ Decât să tremurăm de frică.” (În plină criză a gazelor, p. 72). Salariile sunt aproape invizibile ni se sugerează în pastișa după Eminescu La leafa care-a răsărit ... de Laurențiu Ghiță: „În ziua de chenzină/ Când tensiunea suie/Salariul e-o lumină,/Azi o vedem și nu e!” (p. 78). Sunt însă în România și salarii „nesimțite”, nesimțit de mari. Epigramistul
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]