404 matches
-
cea de pasăre, de oaie sau de berbec. Carnea de porc este consumată mai puțin. Fructele uscate (nuci, arahide, curmale, prune) sunt folosite în mâncăruri cu carne, în salate și prăjituri. Preparate specifice orientale, binecunoscute și la noi, sunt: pilaf, pastramă, kebab, halva, rahat, nuga. Se consumă multe citrice și mulți struguri. În zilele calde se bea multă apă și ceai cald concentrat. Cafeaua turcească, cunoscută în toată lumea, nu este atât de larg răspândită în Orientul Apropiat pe cât s-ar crede
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
-l la pământ în câteva secunde. După spectacolul la care a participat și Alfon Popescu, profesor la Sf. Sava, destul de apropiat lui Titi Boldescu, cu care se cunoscuse la București, au fost invitați în salonul familiei mele la o friptură (pastramă, mici și un șpriț) ce s-a întins până spre dimineață. Atât de mult îl îndrăgisem pe Boldescu (care era însoțit de un alt forțos, dacă nu mă înșel Greceanu din Câmpulung), încât am adormit sub masă cu capul pe
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
încercat toate adresele indicate, dar n-am făcut mare lucru; oamenii, circumspecți, ciudați și ascunși pe după perdelele caselor mititele, nu prea ne-au dat binețe. Ne-am întors la hotel, iar în drum am oprit la o cârciumă să mâncăm pastramă cu mămăligă și să bem must. Nu știu cine altcineva poate face mai bine pastrama de oaie si berbecul pe jăratec decât dobrogenii, poate hawaiienii unde am mâncat porc copt în groapă cu jar, pregătit cam la fel . în drum, am gândit
Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
și ascunși pe după perdelele caselor mititele, nu prea ne-au dat binețe. Ne-am întors la hotel, iar în drum am oprit la o cârciumă să mâncăm pastramă cu mămăligă și să bem must. Nu știu cine altcineva poate face mai bine pastrama de oaie si berbecul pe jăratec decât dobrogenii, poate hawaiienii unde am mâncat porc copt în groapă cu jar, pregătit cam la fel . în drum, am gândit eu cu voce tare, că fiind în Tulcea, aș vrea să merg la
Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
arse în timpul marșurilor. De fapt, valorile calorice ale rațiilor erau mult supraestimate, deși acest lucru nu a devenit cunoscut decât mulți ani mai târziu. Hrana zilnică obișnuită de fiecare om însemna 450 de grame de biscuiți, 340 de grame de pastramă, 85 de grame de zahăr, 57 de grame de unt, 20 de grame de ceai și 16 grame de cacao. Această alimentație avea să fie completată în timpul călătoriei sudice de carne de ponei, care erau împușcați după ce nu mai era
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
o amintire din vremurile cînd armenii aveau în mîinile lor întreg comerțul țării". În gastronomie, armenii veniseră cu bucătăria lor națională, care are mîncăruri specifice, unele fiind adoptate prin filieră orientală, îndeosebi dulciurile. Cele mai cunoscute și persistente bucate sunt pastrama și ghiudemul ca mezeluri, harisa - un fel de ciulama din grîu și carne de pasăre, anușabur - un fel de colivă preparată de Anul nou, halva - preparat afînat din griș pentru parastase, aganciabur - supă din hurut (concentrat din verdețuri muiate în
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
și a mai văzut și cum erau gata să moară și cum totuși scăpaseră cu viață. Wakefield se oprise din drum ca să poată păși cu picioarele lui pe făgașele făcute de căruțele cu coviltir, mîncase pîine prăjită În ulei și pastramă sărată și frigărui și totul era pentru el complet nou și devenise parte din el. Și de aceea Îl atrage acum deșertul, locul unde odinioară inima lui se umpluse de simțire și poate avea să o mai facă din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Înfige o gaură În portiera Plymouthului. — De ce ai făcut asta? protestează bătrînul. Ești nebun de legat. — Uită-te la chestia aia, rîde barmanul. De parcă o gaură În plus ar mai conta. Wakefield mănîncă cîteva ouă fierte și o fîșie de pastramă de crotal din spatele barului. Curînd se preling Înăuntru alți oameni: cowboy Îmbrăcați În piele cu sombrero-uri epatante, fetițe dure de la țară, de vîrstă mijlocie, În blue-jeans atît de strînși Încît crezi că au crescut pe ele, cîțiva militari În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Ar fi avut un păr țepos, șaten, în locul părului său negru și mătăsos. Ar fi avut un maxilar moale și neconturat, în locul celui pătrățos, parcă sculptat în granit. Asta obțineai atunci când aveai un mod de viață care însemna că mâncai pastramă de vacă și pâine de secară, cornuri cu brânză și somon, beai sucuri acidulate și bere, te uitai la meciuri, la gem spuneai marmeladă, marmelada era jeleu, cartofii prăjiți erau chipsuri, iar chipsurile erau cartofi prăjiți franțuzești, iar pe oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
puricat. „Unde-i bre ăla de bagă mâna-n cur la vaci?“, le întreba pe mamaie șeful jandarmilor. Mamaiele nu-i răspundeau; erau surde sau așa o fi fost pe-acolo obiceiul de Crăciun, să-ți vezi de sarmale și pastramă și să nu intri-n vorbă cu străinii. Pe la miezul nopții, l-au descoperit în grajdul fermei, tocmai născuse un vițel de-al bunicului Vitalian. „Ia zi, doctore, unde-ai fost ieri?“, l-a scuturat șeful jandarmilor. „Aici, la ferma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aprins politică. O insulă etnică, cu alte cuvinte. Un al doilea "comerț" balcanic aparține unui kosovar căsătorit cu o frumoasă sud-americancă. Locuiesc împreună în încăperea din spatele magazinului. De la ei cumpăr pepeni (importați din Grecia), cârnați afumați și un fel de pastramă ce-mi aduce aminte de pastrama din România. Țin foarte mult la proprietarul magazinului. Primăria din Geneva a interzis prin ordonanță vânzarea alcoolului după ora 21.00, din cauza bandelor de adolescenți care găseau că este foarte cool să se îmbete
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
alte cuvinte. Un al doilea "comerț" balcanic aparține unui kosovar căsătorit cu o frumoasă sud-americancă. Locuiesc împreună în încăperea din spatele magazinului. De la ei cumpăr pepeni (importați din Grecia), cârnați afumați și un fel de pastramă ce-mi aduce aminte de pastrama din România. Țin foarte mult la proprietarul magazinului. Primăria din Geneva a interzis prin ordonanță vânzarea alcoolului după ora 21.00, din cauza bandelor de adolescenți care găseau că este foarte cool să se îmbete ca animalele, direct în stradă, cu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
B. A B 1. preparate t ip specialități a. pateuri, hașeuri, paste, creme 2. conserve din carne b. crenvurști pasteurizați în recipient metalic 3. preparate afumate la cald și pasteurizate c. caltaboș, tobă, lebăr, sângerete 4. semiconserve din carne d. pastramă, mușchi țigănesc, șuncă presată 5. preparate tip prospături fierte e. parizer, crenvurști 6. preparate afumate la cald, Subiectul IV (40p) 1. Explicați deosebirea dintre laptele normalizat și laptele s mântânit. 2. Prezentați sortimentul conservelor de carne. 3. Precizați care sunt
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
de a crește porci pentru achiziții, nu a fost bine primită de către săteni. Proastele astea de primărițe, așa cum ne spuneau țăranii, nu au ce mânca și dau porc la achiziții! Am tăiat celălalt porc și l-am făcut șunci, cârnați, pastramă și tobă. Nu era gras, dar se făcuse mare și era suficient pentru familia mea. O parte din afumături le am dus la oraș și le-am pus pe balcon. Vecinii de la blocul de vizavi, foști colegi de serviciu, priveau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în poarta lui. Femeia lui, tanti Ana, era obeză. Se mișca foarte puțin. Nea Voineac îi punea pe masa de lângă ea tot ce avea nevoie pentru prepararea hranei. Așa obeză cum era, se pricepea de minune la pregătirea porcului, a pastramei de oaie, iar 164 plăcintele poale-n brâu cu brânză de vacă amestecată cu brânză de oaie, pe care le ungea cu smântână, când le scotea din cuptor, erau minunate. Nu mă prea gândeam la igienă când mâncam bucatele gătite
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fiert și pus în butoaiele pântecoase din beciurile amenajate în hrubele vechi de pe vremea lui Bogdan Vodă, transformate în beciuri. Oile grase erau tăiate și puse la saramură cu mirodenii felurite pentru a se frăgezi și a se transforma în pastramă. Era timpul nunților și al petrecerilor. O mașină cu număr de București s a oprit în dimineața aceea în poarta primăriei. Contabila primăriei, cea care cunoștea pe toată lumea, a intrat în birou la mine și cu emoție în glas mi-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
-mi adresa nici un cuvânt, de parcă aș fi fost invizibilă. Am 171 luat buchetul și am dat mâna cu fiecare dintre cei care erau în birou. Mulțumesc, onorată de vizită. Familia noastră, în fiecare toamnă, dă o petrecere a toamnei, cu pastramă de oaie și vin nou în curtea părinților, la care invităm numai persoane importante, mi a spus distinsa profesoară. Frumoasa fiică a domnului învățător Horațiu, care nu-mi fusese niciodată apropiată, mă trata acum cu o familiaritate flatantă. Pesemne că
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Nu m am gândit niciodată să plec din țară. Am familie. Ce fac ei dacă eu plec și apoi cum să merg cu voi? 189 Noi, de câte ori venim în țară, tăiem un porc. Carnea o pregătim cu mirodenii, facem cârnați, pastramă, șunci. Punem carnea într-o cutie mare care are un capac de plasă. Tu ești mică și încapi în cutia aia. Deasupra punem cârnații, șuncile, jamboanele, toba și capul de porc afumat. La vamă, când deschid cutia, mirosul de afumătură
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nu s-au cerut. Alaltăieri, luni, au plecat Ignatief și marchizul Salisbury, ieri și astăzi aveau să plece ceilalți membri ai conferenței. [12 ianuarie 1877] {EminescuOpIX 307} LITERATURĂ DIN BOTOȘANI Știam odată că în vechiul târg al Botoșanilor se face pastramă bună și în genere se dau cărnii acele modificații care-o fac să se împrotivească timpului și să figureze sub numirea generală de mezelic în deosebite formate prin băcălii și piețe. Dar că în Botoșani s-ar fi făcând și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În scurt timp ne-am binedispus cu toții, vinul era bun, masa Îmbelșugată. Pâinea cu coajă tare, coaptă În țest, ne ajutase să Înghițim celelalte bunătăți fără să ni se facă rău. Am prăvălit În noi bucăți de carne friptă, slănină, pastramă, pește sărat și afumat, telemea de oaie - toate foarte sărate, căci În vreme de vară, cu altceva decât cu sare nu puteai să păstrezi alimentele: frigiderele erau pentru sclifosiți. Dordonea cânta franțuzește, nea Mitu Îngăima cântări fără perdea; Hristu lălăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
asuda, se vor Încrâncena să-și arate măiestria, vor obosi În cele din urmă. Se vor apuca să aprindă focuri În care vor azvârli lucioasele toroipane. Vor goli căni de vin roșu, tânăr, Încă neașezat pe de-a-ntregul. Vor frige pastramă și vor Încălzi azimă În spuză. Când vor Începe să se amețească, va veni și taraful Căloi să-i Încingă la joc ori să le zică de inimă albastră. Vor vorbi de toate, poate se vor certa, poate se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
țările Lumii a Treia. Cei care nu prindeau carne de porc sau de vită - majoritatea - trebuia să se mulțumească cu produsele de clasa a doua sau a treia, „ce mai rămânea”, piept ardelenesc cu multă slană și una-două dungi de pastramă, „tacâmuri” de pui (aripi, capete și gheare scheletice), „adidași” (copite de porc), mai rar „frații Petreuș” (doi pui rahitici, vineți și triști, cu gâturi lungi, numiți astfel după cei doi soliști de muzică populară din Maramureș cu care ne intoxicau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și varice, de nervi sau de inimă. În anii ’80, produse de lux erau, pentru omul de rând, portocalele, chiar și grepfruturile (numite popular „grefe”), carnea de porc și de vită, salamul de vară „Victoria”, cu mai puțină soia, parizerul, pastrama, puii sau găinile (mai rar curcanii), cafeaua Moca și bomboanele cubaneze. De prin 1985-’86 nu se mai găsea Pepsi și salam de Sibiu decât la magazinele cu circuit închis, dispăruseră complet bananele, mandarinele, curmalele și smochinele (care, înainte, „se
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
De e ploaie multă n vară, Iese lungă și-aia Grasă De Cotnari, ca apa chioară !” “Asta nu cred cî se poate !” Supărat nea’ Zingfandel, “Viile sunt pline toate, Să n avem noi tulburel ?!” Sare friptă : Ce e oare ?! Și pastrama pe grătar, “Iată vine n graba mare De la vie, un plin car !” Mai cu foc scripca bătrână Se aude peste vii, Tot prinzând cu a ei mână Roată-n horă flori de ii, Mustul e pe săturate, Să mai tragem
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și fulgi de ovăz. Se dă la cuptor, la foc potrivit o oră. Chec sărat (Chec aperitiv) INGREDIENTE: * 250 grame făină, * 1 praf de copt, * patru ouă, * 200 ml vin alb sec, * 200 grame jambon slab (sau ceafă, mușchi file, pastramă de porc) * 150 grame margarină (sau unt), * 200 grame măsline verzi, tăiate, fără sâmburi (sau 250 grame cu sâmburi), * 150 grame cașcaval ras (sau șvaițer emmental). MOD DE PREPARARE: Se freacă margarina până devine spumoasă, se încorporează pe rând ouăle
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]