403 matches
-
publicat în Ediția nr. 1147 din 20 februarie 2014. Anotimpurile schimbătoare, asemănătoare vieții omului, le traversăm intrând în „iarna vieții", dar sperând într-o nouă primăvară. Cine nu-i recunoaște frumusețea unuia din anotimpurile anului? Natura, coloritul, liniștea, mustul și pastrama, pentru o anumită generație... Recitim pentru a câta oară poeziile dedicate toamnei de scriitori care i-au subliniat frumusețea: Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Rainer Maria Rilke, George Bacovia, Ion Minulescu, George Topârceanu, Jaques Prevert, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
atât-nimic despre când au trecut. Am ... Citește mai mult Anotimpurile schimbătoare, asemănătoare vieții omului, le traversăm intrând în „iarna vieții", dar sperând într-o nouă primăvară.Cine nu-i recunoaște frumusețea unuia din anotimpurile anului? Natura, coloritul, liniștea, mustul și pastrama, pentru o anumită generație... Recitim pentru a câta oară poeziile dedicate toamnei de scriitori care i-au subliniat frumusețea: Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Rainer Maria Rilke, George Bacovia, Ion Minulescu, George Topârceanu, Jaques Prevert, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
unde dorm obosite plugurile și grapele cu dinți de lemn de salcâm ce ziua întreagă au mestecat sfântul pământ dătător de viață. În zilele cu cruce roșie în calendar, domnișani și domnișance, în straie naționale de sărbătoare, bine aprovizionați cu pastramă, brânzeturi, cașcavale de tot felul, pirostrii, tuciuleț și mălai pentru mămăligă, o țuică bună de Tudoran, în căruțe trase de „zmei” cu ciucuri roșii la gât, se îndreaptă cu toții spre munții Nucșoarei. Un dulce neastâmpăr îi cuprinde, respiră din răsputeri
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
ale căror voci străbat prin liniștea dimineților de dumunică. La amiază, tot satul e în bătătura hanurilor, fie la Traicu, la Aliman, la Nică Șuțu, unde se bea vin de Orlești, la Nae Petrică sau la Tecău, cârciumioare curate, cu pastramă și mititei, cu covrigi și bere de Bragadiru. Fetele și flăcăii satului joacă de răpăie pământul: „Trei pași la stânga binișor Și alți trei pași la dreapta lor, Se prind de mâini și se desprind S-adună cerc și iar se
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
face pornind din Căldarea Brătilei, Roșu, Groapele, Păpău Șețu, Rusu, drum pe care turmele de oi, grase și acoperite cu lână curată, coboară pe Valea Doamnei, cu aceeași măgari în frunte, istoviți de greutatea burdufilor plini cu brânză și a pastramei căci, vorba aceea: „Măgărușul duce, nu știe ce duce!” Noatenii grași, oile, berbecii uriași, căluții de munte, câinii „bărbați”, ca cei în „Miorița”, toți se întorc acasă, dar pentru puțin timp, căci vor pleca apoi la vale, în transhumanță, în
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
în când vedeai albul cățeilor de usturoi ce le da un gust deosebit. Bucătăria comunica cu salonul hanului printr-o ferestruică mică de unde te îmbiau mirosurile sarmalelor cu praz în compoziție, în loc de ceapă, ce le da o dulceață anume, ale pastramei nesărate, ciorbei de burtă și tuslamalei numai din mura stomacului de junincă. Deseori la comandă puteai degusta specificul domnișan: bulzul ciobănesc cu mămăliguță pripită și brânză de burduf din abundență. Nelipsiții gogoșari cu conopidă și asortați cu rondele de morcovi
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ion Luican (și lista ar fi foarte bogată), venerându-i, iubindu-i, neîncetând nici o clipă să-i asculte, pe scenă sau cu alte ocazii, mai cu seamă prin cârciumi, unde celebrii cântăreți făceau ca mustul și pastrama, micii, fripturile și vinul rubiniu de Delureni să alunece mai bine pe gât, creând atmosferă. Fiu de cârciumar, Marin Voican a privit atent, cu ochii și cu sufletul său de copil de la țară, la tot ceea ce oferea cârciuma, mai ales
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
său de copil de la țară, la tot ceea ce oferea cârciuma, mai ales veselia, cântecul și jocul popular, toate stimulate de vraja unui vin bun, însoțit de mititeii (pârjoliți la grătarul cu mangal ori cărbuni din lemn de prun) sau de pastrama de noaten ce se topea în gură. Își amintește și acum destul de bine aceste imagini, încă neșterse din memorie și din suflet, reunindu-le în volumul intitulat « Amintiri din cârciumioară», deși el însuși, culmea, nu este un admirator al lui
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
părând că nu a auzit remarca despre înclinația femeilor de a rupe florile montane. - Dar în telescaun cum crezi că va fi? - Luăm hanoracele pe noi la nevoie, dacă puloverele nu ne mai sunt suficiente. - Mâncăm la 2000 câte o pastramă cu mămăliguță? - Cum vrei tu. Eu nu prea mă dau în vânt după carnea de oaie. Poate pentru că lucrez printre ele. Nici nu le mai suport mirosul. Apropo de oi și animale. La plecarea de la munte trebuie să-mi pregătesc
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
stânci, avem toate condițiile când omului îi este foame, să se înfrupte. - Am glumit doar. - Bănuiam eu că nu ai asemenea curaj. - Atunci mergem să luăm masa dacă tot vorbești de înfruptat. Să mă înfrupt dintr-o porție mare de pastramă de batal cum numai pe munte știu s-o facă. - Cât este ceasul? - Trecut de doisprezece. - Ce repede trece timpul! - Așa este, nici nu știi când se sfârșește vacanța și trebuie să plecăm care încotro. - Cred că am să plâng
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
ea cu necaz. În sfârșit au rezolvat cu masa și au comandat ospătarului ce și-a dorit fiecare. Săndica a preferat o ciorbă de perișoare și un escalop, mâncarea sa preferată, pe când Mircea a fost consecvent în a mânca o pastramă cu mămăliguță după o ciorbă de văcuță. Mâncarea a fost deosebit de gustoasă și nu prea scumpă, cu toate că alimentele se aduceau cu mare greutate pe munte. În mai puțin de o oră, erau pregătiți de a lua muntele „în piept”, dar
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
și-ncep să cadă. Se așază adormite, vânt le-adună în grămadă. Pe tarabele din piață stau puzderii de legume ! Forfotesc pline de viață fete, gospodine... lume... Iar cămările așteaptă ca să facă iarăși plinul. Roada-n vie este coaptă. Fum, pastramă, must, dar vinul ?! Ne oferă bogăție, tot ce trebuie în casă. Toamnă, mulțumescu-ți ție, sunt bucate noi pe masă ! S-a întunecat iar cerul. Lumea merge mai grăbită, ora-și cântă efemerul. Vremea zici că- ostenită... Amintiri mai vin rebele
TOAMNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364275_a_365604]
-
ce oraș ?) Iubirea lor fără de margini, să le dea roade : copilași ! Social și Creștinește, va reveni aici în toamnă Sub numele soțului și c-un nou prefix : de doamnă ! Sigur, va veni cu poze ; iar în luna Brumărel Cu o pastramă de oaie și-un must acid, în păhărel ! Ex.Șefei mele de Catedră Prof.Ing.Angelica-Marinela Enache, care s-a transferat la C.N.Ec.Slatina. Timpul rămas de la navetă (Slatina până la Școală) Plus orele suplimentare, le va cheltui la...Sală ! (La
SE-NCHEIE-UN AN ȘCOLAR, DAR...VINE ALTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368451_a_369780]
-
Mangalia și Mausoleul de la Mărășești, pentru aurul de la Brad și brazii de la Sinaia, pentru lacrimile mamelor ale căror feciori erau luați la oaste cu arcanul, pentru ușa lui Păcală și papornița lui Nea Mărin, Pentru troița de pe marginea drumului, pentru pastramă, brânza de Hârlău și salamul de Sibiu, pentru Dumbrava minunată, Moartea căprioarei, Mistrețul cu colți de argint și Cloșca cu puii de aur, pentru Gherla, Jilava, Sighet, Târgu Ocna și Pitești, pentru plopii fără soț, pentru somnoroasele păsărele și pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
foarte buni la gust, fabricați în America! Contele îl privi cu silă și rosti plin de greață: - Fă, Erji, du-te, dreacu' afară și ia-ți și puradeii după tine, că-mi vin nervii la creier și acu' vă golesc! Pastramă vă las, dacă mă mai enervați! De pe un fotoliu roșu se ridică cu greu o doamnă grasă, buhăită, cu mișcări șovăitoare. Se îndreptă spre ieșire târând după ea vreo cinci copii de vârste diferite, fiecare dintre ei sugând frenetic, din
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
mare: Cu noroc și bucurie, Viața-ntreagă să vă fie! Să aveți belșug în casă Și copiii pe lângă masă! Să petreceți an de an, Cu cârnați și cu ciolan, Cu vin bun și cozonaci, La masă cu oaspeți dragi! Cu pastramă și fripturi, Cu șorici și răcituri, Stropite cu țuică fiartă, Ce fac petrecerea lată. Noi vă lăsăm sănătoși, Să petreceți bucuroși, Cu fete și cu flăcăi; Ia mai mânați măi: Hăi! Hăi! Iar dacă ne veți poza, Oricând ne puteți
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
E plina lumea de agenți Care de care mai secret Dar noi vom fi cât mai discreți Să avem succes și la...concert! Am curaj și nu mi-e teama Dar tot caut, e zadarnic, Ar fi bun vinul și pastrama Dar nu mai avem paharnic! Din amintirile lui Urzică! Referință Bibliografică: LA CASTELUL LUI URZICĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1248, Anul IV, 01 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LA CASTELUL LUI URZICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365372_a_366701]
-
a pus poara pă crumpene prăjâte, toată zâua-bună zâua mă hănțăni la cap: „Prăjăște-m’ crumpene, prăjăș- te-m’ crumpene!”, paică te-ai primițât de tot, ce moarti, zău așa! El, săracul, să n-audă de lapte, brânză, urdă, unt sau pastramă de oaie, era sătul de ele, toată viața numai din astea mâncase: - Fă, ’hre-a dracilor să fii tu de muiere, fă-m’, fă, crumpene prăjâte, că dacă mă dau jos din pat șî viu la tine, te dehulez de oase
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
Țî s-a pus poara pă crumpene prăjâte, toată zâua-bună zâua mă hănțăni la cap: „Prăjăște-m’ crumpene, prăjăște-m’ crumpene!”, paică te-ai primițât de tot, ce moarti, zău așa! El, săracul, să n-audă de lapte, brânză, urdă, unt sau pastramă de oaie, era sătul de ele, toată viața numai din astea mâncase: - Fă, ’hre-a dracilor să fii tu de muiere, fă-m’, fă, crumpene prăjâte, că dacă mă dau jos din pat șî viu la tine, te dehulez de oase
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
pe lângă drum îți întoarce sufletul. Aici, sub umbrare improvizate pentru campania zaanalei, de o parte și de alta a soselei fac chef negustorii, țăranii, soldați, bicicliști, mahalagioaice, popi etc., cu familia și copiii; mănincă fleici, frigărui, mai ales cârnați și pastramă și beau must, aspirind cu deliciu pe nas și pe gura mirosurile zaanalei și praful șoselei. Totul dă un tablou pitoresc oribil. Dar am scăpat de această zonă mefitica; am ieșit în largul câmpiei, lăsând la stânga mânăstirea ruinată a Plumbuitei
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
Grigore Țăranu, după ce a discutat pe îndelete cu Mancuse, s-a hotărît să se căsătorească la primărie, urmînd ca pirostiile să și le pună, împreună cu domnișoara Lilicuța Țăranu, mai spre toamnă, după ce se întărește puțintel vinul și merge mai bine pastrama și sfîrîie mai cu poftă mititeii pe grătar, dar pînă atunci mai erau multe de făcut, mai erau trunchiuri de pomi prin livezi nedate cu var, frunzulițele dădeau să spargă mugurii și livezile de pruni păreau ninse. Sigur că discuția
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
se mai înțelega în vacarmul din încapere cine îl înjura de mamă ca pe un erou sau ca pe un stricat al ordinei armonice a infinitului. Ce zadărnicie! se ambalase Mancuse, să ne lăcomim la bucatele vieții, cum ar fi pastrama afumată, înțelegerea actului contemplării sub clarul de lună, budinca platonică și cașcavalul unei zîne cu jeg pe picioare. Condamnat de asistență pentru încălcarea acelui principiu absolut al perspectivei fundamentale a existenței de azi pe mîine, corul ciocnea paharele ca într-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Piatra lui Crai și Posada - Vârful de Cruce, Cuculeț și Căpitanul - iar Dealul cu Podișor, Țefeleica și Măra udate-s tot de Râușorul gârlă și Dâmbovița de început. Povestea spune că sătenii erau în vânj numai din lapte, măligă și pastramă, trudeau în obște cu sudoare și-n sărăcie de avut. Bărbatul avea-n grijă s-aducă de-ale gurii iar femeia își punea casa-n podoabă de covoare și copchii, își cinstea răsăritul cu icoane, apusuri cu moșii plecați și
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
E prima zi din sărbători, Când a șorici copt miroase. Iar grupuri de colindători Duc urări prin curți și case. De vrei să fii ferit de boli, Să guști din a lui pomană. Restul păstrezi de sărbători La cârnați, piftii, pastramă... Din carne sunt preparate Până în seara de Ajun, Mâncăruri mult așteptate, Pentru ospățul de Crăciun. Se face un semn de cruce Cu sânge de la porc tăiat La copii, pe nas și frunte. Ca jertfă-n chip fără păcat. După cum îi
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
albiei sale, până la vărsare în râul Olt. Îmi mai aduc aminte, cum, în stână, sau culcat pe cojoc afară lângă oi, la lumina focului de seară, mâncam talmeș-balmeș, brânză de burduf în cocoloș pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de oaie, apoi, îmi astâmpăram setea cu o înghițitură zdravănă de jintiță acră, ascultând poveștile și legendele ciobanilor, iar într-un târziu, cu ochii obosiți, ațipeam pe cojocul gros, până când moș Ene, atingându-mi pleoapele, îmi spunea încetișor: -Dormi
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]