338 matches
-
nebună că poate nimic nu e adevărat. Sunt o mulțime de feluri de a putea primi muzica. Lui îi furnizează mai ales idei. Combătea cu vehemență pe Brahms, și pentru a-l combate se găsesc teorii destule. Am cumpărat la patefon Concertul opus 77, pentru vioară și orchestră, ca să-l conving că nu are dreptate, și că primește prea iute păreri emise de alții. Sau, mai ales, pentru a-l obliga față de mine și a-i împiedica sau a-i întîrzia
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
eu întrebuințam toate șireteniile ca să mă ascund de dânsa. Și dacă îi arătam la urmă nedreptatea, găsea întotdeauna un argument ca să se explice, convingîndu-mă că un om inteligent poate să demonstreze orice. Nu voiam să împrumute nimănui nici o placă de patefon și cred că asta nu era încăpățînare. Țineam atât de mult la fiecare placă, trăisem atâtea emoții la muzica ei, avea o poveste fiecare, încît puteam avea pretenția asta. Și totuși, Ioana era incapabilă să-mi facă voia, de aș
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
tale n-au o valoare obiectivă, ci sunt simple păreri momentane. - În dragoste n-are ce căuta obiectivitatea. - Parcă n-ai făcut la fel, în părerea ta despre celălalt! Ce departe ne-a adus conversația cu ocazia unui disc de patefon! Am reîntors discuția. - Și când o să avem Coralul înapoi? - Se va găsi o ocazie. Tot îl știai pe de rost și nu-l mai cântai. - Indiferent dacă nu-l mai cântam, îmi era drag să-l țiu în discotecă. - Ce
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Cred că, indiferent de unele trăsături comune, fiecare pisică își are caracterul ei, care evoluează și el. Totul este să o privești mereu cu atenție. Muzica nu face nici o impresie asupra lui Ahmed. Pot să pun în mijlocul somnului lui, la patefon, pe Wagner, care umple cu sunete toată casa, el nu face nici o mișcare, nici măcar nu deschide ochii. E de ajuns ca în mijlocul muzicii celei mai puternice, să scrijilez cu unghia în lemn, imitând un șoarece, ca să și fie atent, să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ce-ar cugeta lumea, să iau o barcă la miezul nopții, să merg până departe pe valuri și să nu mă arunc decât după ce mă voi impregna cât mai mult de apă și de cer. (Aș lua cu mine și patefonul? Ce placă mi-aș alege pentru ultima ascultare?) Cu ocazia morții, aș găsi un prilej de extaz. Ideea morții a devenit la mine un tic. Apare cu ocazia întîmplărilor celor mai diferite și astfel o amestec printre chestiunile neînsemnate și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
părea faptul că în fuga mea n-am uitat să-mi iau geamantanul! (Aud reflecția Ioanei: "Și eu, care îmi închipuisem că te-ai aruncat în mare!") Totuși, am în valiză lucruri absolut necesare. Dar cum să las plăcile de patefon? Tovarășile mele de deznădejde în orele cele mai intime. A fost o impietate că le-am folosit mai târziu, numai ca să o bucur pe Ioana (deci vecinica mea veleitate de pedagog), cu toate că Ioana, pe vremea când ele mă consolau, mă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fi fost, secrete de multe ori importante. Spontaneitatea Ioanei în a-și exprima bucuriile și tristețile e pricina tuturor neînțelegerilor. Cocuța nu mă supăra niciodată. Ce să prefer? Ahmed își face deseori căpătâi din vreo carte. Acum doarme tolănit pe patefon, cu capul rezemat de Albertine disparue! Ioana este foarte debilă. Trebuie să-i port mereu de grijă, și cea mai mică oboseală i se vede pe față. La sfârșitul unei discuții i se trage fața, se fac umbre pe la ochi
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
femeie, oricât de superioară cu gândurile oricât de de-gajate de morala comună, se găsește o burgheză. - Nu prin astfel de reflecții poți demonstra intențiile bune. - Ne vom aranja artistic o cameră. Vom pune în ea covoarele de preț, piano, radio, patefonul cu plăcile, tablourile scumpe... Și un divan imens pentru dragostea noastră. - R... - Și toată viața vom citi, vom asculta muzică, vom scrie fără să ne pese de restul lumii. Vom fi o pereche unică, reușind să realizeze cele mai romantice
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
spus că poate muzica ar distra-o puțin; Viky prinde cu ușurință toate temele, dar de obicei nu are curajul să refuze vreo plimbare, vreo escapadă în mare din pricina unei melodii. Acum a trebuit ca doamna Axente să ridice diafragma patefonului înainte de terminarea bucății. (Și doamna Axente, care întredeschise ușa ca să anunțe după primele note: "Ce fericită este! Parcă s-a vindecat dintr-o dată!") Cum Viky e bolnavă, are toate drepturile, și mă simt umilit de insuccesele mele. Ioana are uneori
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pe plajă, nici printre magazii. Și acum repede, în fuga automobilului, spre oraș, pe un drum pe care vibrasem la fiecare casă în călătoriile noastre nocturne. Măgărușii, prietenii, acum ne indispun dacă împiedică drumul. Și împrejurul nostru geamantane prost făcute, patefonul cu plăcile și o mulțime de cutioare fără rost. Câteva minute la familia Axente și mai departe, spre Bazargic. În sfârșit, putem fi siguri că nu vom pierde trenul, căci mai avem la dispoziție tot timpul necesar. Lăsăm pe șofer
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
trei tipuri de membrane elastice, îndeosebi cele circulare. Membranele elastice se folosesc în construcția multor aparate și dispozitive, din care amintim : microfoane, difuzoare, captatoare de vibrații ș.a. Cu ani în urmă membranele se foloseau si în construcția gramofoanelor și a patefoanelor. De aceea, cunoașterea modului de vibrație al acestora prezintă o mare importanță practică. Studiul lor conduce la asigurarea unei mai bune calități a sunetelor captate, înregistrate sau redate. Pentru atingerea acestui scop sunt necesare membrane care să asigure vibrații uniforme
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
Vultur. — Grație dumneavoastră, madame, a răspuns el și a făcut o plecăciune. Elfrida a lăsat să i se furișeze pe obraji o umbră purpurie de plăcere. — De-acum ieșiți amândoi, a zis ea. Sunt foarte ocupată. Lângă Elfrida stătea un patefon vechi, poate chiar de epocă. Femeia i-a fixat acul pe o placă. S-a auzit muzică. Muzică - ceva ce Vultur-în-Zbor nu mai auzise de secole. Flaute și viori: interludiul unei liniști aproape uitate. I s-a pus un nod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Și dădu din cap, ca pentru a-l liniști. Vultur-în-Zbor nu se simțea întru totul liniștit. Elfrida stătea în șezlong; Ignatius era lângă ea. Ghergheful zăcea la întâmplare pe podea, constituind singura notă discordantă, de dezordine, dn încăperea meticulos ordonată. Patefonul cânta un cântec vechi, vechi. Era după-amiază și ceața se transformase din auriul dimineții în galbenul post-meridian. Galben pentru viață, își aminti Vultur-în-Zbor, cum stătea în fața lor, pe un scaun de răchită cam prea drept. Un abur ușor plutea prinn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Delores nu-l lăsa să repete acasă, așa că s-a dus cu instrumentul pe colinele din Griffith Park, cântându-le veverițelor, coioților și câinilor vagabonzi care își făceau veacul acolo. Uneori mergea la biblioteca din centru și asculta discuri de patefon cu căștile pe urechi. Melodia lui preferată era Wolverine Blues, cântată de un interpret de demult pe nume Hudson Healy. Cuvintele erau încălecate și abia dacă se auzea ce cânta. Coleman a compus propriile sale cuvinte, chestii murdare despre cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
declinări sau conjugări ― vot de blam pe care și-l da singur, pentru că el știa că habar n-avem de aceste chestiuni gramaticale. De fiecare dată întreba în mod invariabil, automat, de parcă ar fi pus aceeași și aceeași placă de patefon: ― A fălfăi... a germina, a cuace... doi și la revedere, mogarale! Dacă nu te-ntreba verbe, te punea să-i declini următoarele combinații de substantive cu pronume, articole și adjective, știind dinainte că n-ai să răspunzi: ― Pălăria mea cea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cam cum am raportat... Da lăsaț’, doamnă, bine c-au venit ai noștri, Românii! Lucruri s-a’ mai face ele, altele șî mai frumoase șî mai lăptoase!, zice Moș Iacob. Mama nu zice. Nu pare supărată tare. Așa, oleacă, de patefon (Îl găsesc eu, spart, acoperit de cioburi de plăci, În fundul grădinii, acolo or fi ascultat Rușii ’Zaraza’), ceva mai mult de ceasul de mână al tatei - greșeala ei că l-a lăsat acasă, când am plecat În pădure: trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și neurastenie, alături de zilele, mai numeroase, firește, de pionierat, de orgolios efort, de creștere. În tot decursul lui iulie n-am fost decât o singură dată la Shillong și, acolo, am sorbit soarele, am văzut iarăși cinematograf, mi-am reparat patefonul, mi-am cumpărat romane polițiste, singurele pe care mai eram în stare să le citesc de când venisem în Assam. Totuși, știam că munca mea e bine apreciată la centru, și aceasta nu prin agentul nostru din Shillong, ― un irlandez îngîmfat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vorbească tare, ca să o audă maică-sa și ― cum mi-a mărturisit în urmă ― să știe că "mă distrează". (Gazda mea nu dormise câteva nopți gîndindu-se cât de greu îmi va fi mie fără "distracții": fără muzică, fără prieteni, fără patefon.) Când ajunsei sus, mă cuprinse deodată o nemărginită bucurie. Niciodată n-aș fi ghicit cât de schimbată se vede lumea de pe acoperișul unei case, cât de liniștită apare cetatea, cât de verde e cartierul nostru. Treceam în fiecare zi pe lângă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și i l-am dat. Îmi mulțumi stânjenit și începu să vorbească iar de Maitreyi. L-am rugat, stins, să plece. ― Khokha, mi-e somn, mă doare capul... *** Seara, vestite de Harold, au venit fetele să mă vadă. Au pus patefonul în hall, au comandat whisky și oranjadă și-și exagerau veselia ca să mă consoleze pe mine (Harold le spusese că sufăr de o depresiune nervoasă, un surmenaj sau ceva asemănător, și că, înainte de a pleca din oraș, trebuie "să mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de ce-mi făcusem iluzii... Deși. Deși... Strânse încă o dată mâna fetei, de data aceasta camaraderește, și apoi porni cu pas repede în direcția în care văzuse dispărând tânăra pereche. - ... E ca basmul cu Cocoșul roșu, reluă Hrisanti după ce închise patefonul. Când credeam toți că se hotărâse, cu adevărat, să-și vadă de cariera ei, se dă din nou la fund. Dispare. Și, evident, când, după un an, doi, se răspândește zvonul că a reapărut, trebuie să te duci, ca s-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în lume, și-mi plăcea să primesc, îmi plăcea la nebunie să dansez... Dar bietul Ștefan avea o fire închisă, el nu era deloc dansator, avea orele lui de lucru și bibliotecă... Și știi ce făceam ? Diminețile, uneori, îmi puneam patefonul, încuiam ușa la cameră, dansam singură, mă priveam în oglindă... Mă gândeam ce-ar fi fost să fi avut alt soț, cu care să mă potrivesc, mă rog, știi cum se gândesc uneori femeile tinere după ce se mărită... Dar tristă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Dumnezeu! Mama era de-a dreptul îngrozită. Dar farfuria ajunsese deja acolo, în umbră, unde corpul Deliei răspândea căldură. Dogorea. Dragoș se aplecă să ia o îmbucătură cu furculița. Dacă râdeau cu toții, n-aveau decât. Dragoș! Fata de pe placa de patefon cânta cu glas cristalin, în ritm amețitor cascade de triluri argintii. Zburda. Zburda peste tot, peste șotroane desenate cu creta pe cenușiul asfaltului și fustița se umfla de aer când ateriza pe pătratele de cretă. Lăsați-l, doamnă, spuse Delia
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Iliuță, Gleber și Charlot. Numai doctorul și cu mine lipseam, ca mascarada să fie completă. O voce metalică de tenor răsună deodată pe deasupra capetelor noastre. Cânta Carusso o arie dintr-o operă. ― Ce fel, au cărat cu ei și un patefon? Unde l-or fi pus? s-a mirat ea. ― Cred că pe bordura coperișului... ― Să nu cadă jos, în stradă, pe capul cuiva. ― Îi privește direct și personal. După un timp, s-a furișat pe poarta inimilor noastre ființa unui
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
-mi da prilejul să intru cu ea în vorbă! Oricum e cert că nu mă uitase. Și apoi, ea însăși afirmase că din seara aceea de bal intrasem în viața ei. Poate de atunci, mai știi, începuse să mă iubească. Patefonul tăcu și, în locul lui, Iliuță se apucă să cânte o doină din frunza lui vrăjită. ― Ah, dacă ar ști ei cum îi ascultăm împreună! Uite, lipiți, îmbrățișați, gură-n gură. Mă lipeam de ea, o îmbrățișam, o sărutam. Toate astea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cu gesturi ștrengărești, chelia strălucitoare. Nici Veverița nu găsea nepotrivit să-mi trântească un ghiont în coaste (era fata asta o bătăușă și jumătate). Într-una din seri, după ce ne-am ospătat ca de obicei, începu concertul. Coleșiu avea un patefon enorm și câteva sute de plăci, pe care abia am reușit să-l transportăm în curte cîteștrei bărbații. (Pînă acum fusese la reparat, numai de câteva ore îl aduseseră înapoi.) ― Reîncepem concertele. Ei, ce vreți să auziți, nepoțeilor dragi? Veverița
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]