344 matches
-
din marginea satului. O liniște grea se lăsă peste tot. Vântul începu să foșnească ușor, printre frunze. În noaptea aceea, mult după cântatul cocoșilor, încă, n-am pus geană pe geană, venindu-mi mereu în minte, ca o placă de patefon spartă... „La Iași s a rupt frontul... rușii înaintează!”.. „În toamna asta, cocorii nu s-au mai călătorit..!” .. ”rușii au rupt frontul la Iași..!”.. „sărmanele păsări... unde s-or fi adăpostit?!” Capitolul III ARMISTIȚIUL 1944...23 august. Era într-o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
bandiți au atacat, toate autoritățile Statului din Hangu...” Dar, Ichim nu mai putu continua și-l închise brusc, rămânând cu o privire fixă demențială aproape, pe tânărul din fața lui, frumos ca un Adonis... întrebându-se mereu, ca o placă de patefon spartă... „Cum a putut face el singur... cum a..?!” Căpitanul, văzându-și camarazii așa de tulburați, fără vreo explicație pentru zilele și nopțile, cât a lipsit, li se adresă cu un calm desăvârșit, dar hotărât, ca și cum nimic nu s-ar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
-și dea drumul pe povârnișuri abrupte. Din spate, securiștii începură urmărirea cu rafale fără întrerupere. Într-o goană bezmetică, hăituit ca un lup, s-a refugiat într-un unghi mort, unde ieșea din bătaia gloanțelor... Mintea, ca o placă de patefon spartă, repeta mereu... „frații Arnăuțoiu au fost... Vreau s-o văd pe mama,,, vreau s-o văd...”. Vroia să-și mai vadă mama, sfânta lui mamă.. măcar o dată... „... câtă suferință.. câtă suferință i-am pricinuit..!”, repeta în alergare, cuvintele umblându
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nemărginită. Școala Ieromonahului Veniamin era părăsită... Cei patru Evangheliști de sus, de sub cornișă, binecuvântau.. „Fiți liniștiți, nimic nu se întâmplă fără voia Domnului..!” „.. Cum oare, Dumnezeu a îngăduit o astfel de nelegiuire..?!” Mă întrebam la nesfârșit, ca o placă de patefon spartă. „ - Noi nu putem să-l judecăm pe Dumnezeu..!”, îmi șopti rar, un gând. Simții cum fiori cu spini otrăviți îmi trecură prin trup. Unul din colegi, cu voce joasă, reținută, mă smulse din gânduri. Niciodată, lumea nu va mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
toți bețivii”. În problema activității ideale, hotărâtor este principiul de bază al Marketing-ului. Acesta spune așa: „nu vă străduiți să vindeți ceea ce produceți ci încercați să produceți ceea ce se vinde”. Zadarnic vom încerca astăzi să vindem cele mai perfecționate patefoane cu discuri și cu manivelă, chiar cu prețuri extrem de reduse, acum când lumea ascultă muzica pe PC-uri și DVD-uri, pe aparate portabile electronice miniaturizate. Sau mai departe, degeaba vom încerca să vindem un produs pe o piață saturată
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
singurul telefon era cel de la primărie; primul radio a apărut în sat tot în această vreme, la învățătorul Vasile Bejan, unde lumea, cu mic cu mare, se bulucea să asculte, mult minunându-se de această lucrare a diavolului; iar primul patefon sau gramofon a fost adus în sat la o sărbătorire a Paștelor de către un frate a mamei de la Bârlad, venit în vacanță la bunicii mei. Gemea ograda bunicului Costachi Ouatu de lumea adunată în fața balconului casei, rămasă gură cască și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sau in. Lucrul devenea mai spornic și mai plăcut pe fondul cântecelor îngânate în grup sau solo, al ghicitorilor, snoavelor sau povestirilor spuse cu meșteșug și har de băieți. Reprizele de dans, susținute de melodiile în vogă produse de un patefon răgușit întregeau buna dispoziție și farmecul șezătorilor. Băieții mai îndrăzneți și cu intenții de a pune capăt holteirii furau câte o sărutare codanelor ale căror inimi doreau să le cucerească. Spre miezul nopții, întâlnirea se încheia într-o atmosferă de
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
care se masturbează. Am Început să vorbesc foarte repede. Aveam gura uscată și saliva mi se scurgea În cocoloașe albe, rotunde - ceea ce se cheamă „să scuipi vată”. Ne-nvîrteam prin Times Square. Mary voia să găsească pe cineva cu un „piccolo” (patefon). Debordam de sentimente expansive, prietenoase, și dintr-o dată voiam să mă Întîlnesc cu oameni pe care nu-i mai văzusem de luni sau chiar ani de zile, oameni care nu-mi plăceau și care nu mă plăceau. Am făcut cîteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
după caracterizarea autorului) centrat în jurul unui simbol repetitiv (întoarcerea războinicului) și orchestrat monologal. Începând cu Apocalypse d´un adolescent de bonne famille (1980), prozatorul descoperă tehnică articularii epice și a închegării atmosferei. Biografia personajului, proiectată după ritmurile temporalității nărăvașe (ale „patefonului stricat”, cum spune Ț.), devine un puzzle, iar ingeniozitatea naratologica a Noului Român francez este folosită atât cât să potențeze aventură onirica a perspectivei epice. Scriitorul își descoperă, totodată, stilul și temele proprii, iar texte precum Apocalypse... sau, mai tarziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
vine să cred că am fost în camera în care și-a purtat pașii Anton Holban, că am stat la masa la care vă dicta la mașină operele literare. Discoteca aștepta parcă plăcile și mâna lui să le pună la patefon, sau să vă roage pe Dv. să faceți aceasta, în timp ce el ar fi trăit incantația conturării unor personaje, sau a unei bucăți muzicale pe care desigur o cunoștea și o înțelegea profund. Portretul făcut de Tache Soroceanu, peisagiile de la Balcic
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
noastre o să arate cu totul altfel. În fiecare seară, Luke și cu mine vom face cocktailuri cu martini, vom dansa pe melodii vechi și vom privi apusul de soare. Ce atmosferă de vis! O să trebuiască să ne cumpărăm și un patefon din ăla cu pâlnie mare, să începem să colecționăm discuri pe 78, iar eu să port rochii clasice superbe pentru după-masă. Și poate că lumea va începe să se oprească la noi în fiecare seară, să bea un cocktail. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o impresie precumpănitor vizuală și de o alta pre cumpănitor auditivă - prima legată de un mic obiect strălucitor de care trăgeam și care era, cum am reconstituit mai târziu, lănțișorul ceasului cu capac de argint al bunicului, iar cealaltă de patefonul cu manivelă care, pus în funcțiune, mă intriga prin vocea cântărețului emisă de o cutie. Mă despart mai mult de cincizeci de ani de aceste reprezentări care altora, desigur, nu le spun nimic (le au pe-ale lor),dar care
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Și totuși, eroul acelei nopți nu a fost Nichita, ci un vechi disc al lui Nichita, conținând înregistrări făcute cu un fabulos cor de ruși albi, Când? Unde? Discul ar fi trebuit să fie antediluvian, mai degrabă o placă de patefon, și totuși gazdele se serveau de un pick-up. L-am pus în acea noapte de zeci de ori. În viața mea nu am ascultat un cor bărbătesc mai frumos. Peste o jumătate de an, nu mai știu, eu și soția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ni se alăture. La "ceaiul de duminică" gazda trebuia să dovedească cât de cât simț ospitalier. Servea câte un ceai (nu era la modă cafeaua), o dulceață, prăjiturele și eventual niște plăcinte fragede. Băieții organizatori se îngrijeau de muzică (un patefon sau gramofon), sucuri și uneori ceva... tărie (pentru ei). Stăteam la masă și serveam ce avea pregătit pentru acea dată, povesteam câte toate și-apoi treceam la dans. În aceste "ceaiuri" ne învățam pașii de dans de la vals, tangou, sârbă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu e nevoie ca fiica lor să studieze (ca cei săraci). Aparatul de radio al fierarului Victor Lungu din sat era un punct de atracție pentru micuța Laura. Ore întregi asculta vrăjită piesele marilor noștri interpreți de muzică populară românească. Patefonul lui Coste a Floarei o făcea pe Laura să "fure" de acasă produse (făină, ouă, cartofi) și să le dea pentru "tocirea" orelor, când asculta... prea multe ore. Îi plăceau îndeosebi melodiile interpretate de Maria Lătărețu și Măria Tănase. Cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Traviata sau pe Lia Pop în Carmen sau pe Mimi Nestorescu în Aida, vărsând lacrimi de mila celebrelor personaje, atât de familiare deja mie. Probabil tot în această vreme a apărut la noi în casă, urmând gramofonului cu pâlnie și patefonului, radioul cu haut-parleur, care îmi dădea satisfacția conștientă de a trăi într-o lume civilizată, de a mă bucura de roadele civilizației. Dacă la gramofon și patefon ascultam tot muzică de operă, prima bucată muzicală care m-a prins la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
această vreme a apărut la noi în casă, urmând gramofonului cu pâlnie și patefonului, radioul cu haut-parleur, care îmi dădea satisfacția conștientă de a trăi într-o lume civilizată, de a mă bucura de roadele civilizației. Dacă la gramofon și patefon ascultam tot muzică de operă, prima bucată muzicală care m-a prins la radio - și fiindcă se transmitea des - a fost Pe o piață persană de Ketelbey... Pentru clasa a treia, mi s-a destinat un alt peisaj geografic. Militar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și “golanii satului” ne Întruneam În prisaca școlii, la butucii Sandei, pe dealurile din apusul sau răsăritul satului. În numeroase duminici, Mama, Îndrăgostită de toate fetele, ne punea la dispoziție camera din față pentru dans, după melodiile redate de unicul patefon existent În sat, Împrumutat de Blotor de la părinții lui Milly, viitoarea soție, care fiind mai mică și mai retrasă, nu intrase În grupul nostru. Adesea ne deplasam la Ferma familiei Ing. Marin Ciortea, părinții lui Tudor și Anca, situată În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
grade luate , de oriunde ar fi venit el. și eu ce să fac? Nu aveam nici 19 ani! Aproape de casa gazdei era o cofetărie micuță și spre bucuria mea, din când în când, băieții patroanei puneau câte o placă la patefon. Mai mult cântece rusești. și cum aveam la mine mai multe plăci de patefon, patefon nu, le-am dăruit plăcile cu muzică populară și ce mai era acolo. Au sărit în sus de bucurie. Pe atunci un disc costa ceva
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
aveam nici 19 ani! Aproape de casa gazdei era o cofetărie micuță și spre bucuria mea, din când în când, băieții patroanei puneau câte o placă la patefon. Mai mult cântece rusești. și cum aveam la mine mai multe plăci de patefon, patefon nu, le-am dăruit plăcile cu muzică populară și ce mai era acolo. Au sărit în sus de bucurie. Pe atunci un disc costa ceva parale. Ei bine, de câte ori mă întorceam de la școală, patefonul așezat spre stradă mă întâmpina
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
nici 19 ani! Aproape de casa gazdei era o cofetărie micuță și spre bucuria mea, din când în când, băieții patroanei puneau câte o placă la patefon. Mai mult cântece rusești. și cum aveam la mine mai multe plăci de patefon, patefon nu, le-am dăruit plăcile cu muzică populară și ce mai era acolo. Au sărit în sus de bucurie. Pe atunci un disc costa ceva parale. Ei bine, de câte ori mă întorceam de la școală, patefonul așezat spre stradă mă întâmpina prietenos
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mine mai multe plăci de patefon, patefon nu, le-am dăruit plăcile cu muzică populară și ce mai era acolo. Au sărit în sus de bucurie. Pe atunci un disc costa ceva parale. Ei bine, de câte ori mă întorceam de la școală, patefonul așezat spre stradă mă întâmpina prietenos cu un cântec popular românesc. Înainte de a pleca în vacanță acasă, la Fârțănești, am făcut o excursie cu copiii la Periprava. Eram în caiac. Era cald, bine și deodată, în mijlocul Dunării, din dreapta și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
învățătoare, am întâlnit două colege de la școala normală care din cauza lipsurilor abandonaseră. - Hai să facem ceva pentru tineret. - Dar n-avem cămin cultural! - Ei, și? și am început șezătorile în una din sălile de clasă. Lecturi, puțină muzică la patefonul directorului, șarade, gazeta evenimentelor din sat și de aici până la primul bal n-a fost decât un pas. Aici, în antreu, trei mese puse cap la cap, erau încărcate cu bunătăți. Nu aveam voie să ne facem de râs față
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fapt ce acum, ca tată îmi crea un fel de obligație, mai ales că-mi era și naș de cununie. Pe de altă parte, când făcusem cununia în Ismail, mai precis în suburbia Copan-Bolca, la mica petrecere cu lăutari pe patefon luase parte și bunul meu prieten, locotenentul Bratu Petre căruia îi promisesem că o să-l am în vedere ca naș. Acum nașii Vernescu susțineau că primul născut trebuie să fie botezat de nașii de cununie. Ce să facem? I-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și ornamentat cu bronz. 8. Înaintând cronologic, ajungem la începutul anilor 1900, perioadă dominată, printre alții, de Garabet Ibrăileanu. Camera care îi e dedicată cuprinde mobilier original "G. Ibrăileanu": scaun tapițat cu piele și sculptat, birou, coș de hârtii, fotolii, patefon marca "His Masters Voice" (funcționabil), biblioteca în patru rafturi. O vitrină discretă adăpostește "Cursul de istorie a literaturii române", conceput de Ibrăileanu și copiat de Iorgu Iordan, bricheta cu plăcuțe din sidef și țigareta din chihlimbar ale autorului romanului "Adela
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]