233 matches
-
venit, pe avere, pe beneficiul celor obligați la publicarea bilanțului, pe tantieme, pe dobîndă și renta, pe cîștigurile de razboiu, pe câștiguri din loterii, pe beneficiul din exploatarea minelor; d) În Basarabia, legile privitoare la: ... Impozitul pe pămînt, pe clădiri, patenta fixă și complimentara, impozitul pe venit, pe beneficiul celor obligați a publica bilanțul și asupra capitalului mobiliar; e) În Bucovina, legile privitoare la: ... Darea pe pămînt, ambele impozite pe clădiri, pe câștig, pe venitul net al celor obligați la publicarea
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
Șefului de oficiu consular i se acordă de către statul trimițător o patenta consulară, care-i atestă calitatea și indică numele și prenumele sau, categoria și clasa să, circumscripția consulară și sediul oficiului consular. 4. Statul trimițător va transmite, pe cale diplomatică, patenta consulară Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședință. 5. Șeful de oficiu consular este admis să-și exercite funcțiile printr-o autorizație a statului de reședință denumită "exequatur" 6. Cu excepția cazului menționat la punctul 7 din prezentul articol, șeful de
CONVENŢIE CONSULARĂ din 18 mai 1968 între Republica Socialistă România şi Republica Franceza. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134937_a_136266]
-
câri aru declară dorința să impamentenesca vitele loru voru plăti odată pentru totu d'auna dreptulu de importațiune, pentru vitele ce ar avea afară de prașila unui anu din acele fatatore, care se scutesce, și în urmă prin plata dreptului de patenta, vor fi liberi a întreprinde ori ce comerciu și a se bucură de tote drepturile comerciantiloru pamenteni, pentru ce priveace vitele loru. Articolul 20 Pastorii streini ce sue și cobora vitele loru, pe fie care anu la eapirarea termenului din
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
oficiului consular. 2. Sub rezerva prevederilor prezenței convenții, modalitățile de numire și de admitere a șefului oficiului consular sunt stabilite de legile, regulamentele și de uzanțele statului trimițător, cu observarea legilor și a uzanțelor statului de reședință. Articolul 4 Eliberarea patentei consulare și notificarea numirii șefului oficiului consular 1. Statul trimițător eliberează șefului oficiului consular un document, sub formă de patenta consulară sau un document similar, întocmit pentru fiecare numire, atestind calitatea să și indicind, ca regulă generală, numele, prenumele și
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 iulie 1995 între România şi Republica Socialistă Vietnam. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145607_a_146936]
-
de legile, regulamentele și de uzanțele statului trimițător, cu observarea legilor și a uzanțelor statului de reședință. Articolul 4 Eliberarea patentei consulare și notificarea numirii șefului oficiului consular 1. Statul trimițător eliberează șefului oficiului consular un document, sub formă de patenta consulară sau un document similar, întocmit pentru fiecare numire, atestind calitatea să și indicind, ca regulă generală, numele, prenumele și clasa să, precum și circumscripția consulară și sediul oficiului consular. 2. Statul trimițător transmite guvernului statului de reședință, pe cale diplomatică sau
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 iulie 1995 între România şi Republica Socialistă Vietnam. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145607_a_146936]
-
consular, statul trimițător trebuie să obțină, pe cale diplomatică, acordul prealabil al statului de reședința. 2. Șefii oficiului consular sînt numiți de statul trimițător și admiși să-și exercite funcțiile lor de către statul de reședința. 3. Statul trimițător transmite, pe cale diplomatică, patenta consulară Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința. Patenta consulară trebuie să ateste calitatea, indica numele și prenumele, rangul șefului oficiului consular, circumscripția consulară și sediul oficiului consular. 4. Șeful oficiului consular este admis să-și exercite funcțiile printr-o
CONVENŢIE CONSULARĂ din 28 octombrie 1978 între Republica Socialistă România şi Republica Algeriana Democratica şi Populara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146046_a_147375]
-
prealabil al statului de reședința. 2. Șefii oficiului consular sînt numiți de statul trimițător și admiși să-și exercite funcțiile lor de către statul de reședința. 3. Statul trimițător transmite, pe cale diplomatică, patenta consulară Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința. Patenta consulară trebuie să ateste calitatea, indica numele și prenumele, rangul șefului oficiului consular, circumscripția consulară și sediul oficiului consular. 4. Șeful oficiului consular este admis să-și exercite funcțiile printr-o autorizație a statului de reședința denumita "exequatur". 5. Statul
CONVENŢIE CONSULARĂ din 28 octombrie 1978 între Republica Socialistă România şi Republica Algeriana Democratica şi Populara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146046_a_147375]
-
prin înțelegere între statul trimițător și statul de reședința. 3. Orice modificare ulterioară cu privire la sediul și rangul oficiului consular, precum și la circumscripția consulară, se va face, de asemenea, numai prin înțelegere între statul trimițător și statul de reședința. Articolul 3 Patenta consulară și exequaturul 1. În vederea numirii șefului oficiului consular, statul trimițător trebuie să obțină, pe cale diplomatică, acordul prealabil al statului de reședința. 2. După obținerea acordului sus-menționat, statul trimițător va transmite, pe cale diplomatică, patenta consulară Ministerului Afacerilor Externe al statului
CONVENŢIE CONSULARĂ din 27 octombrie 1978 între Republica Socialistă România şi Republica Cipru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146045_a_147374]
-
și statul de reședința. Articolul 3 Patenta consulară și exequaturul 1. În vederea numirii șefului oficiului consular, statul trimițător trebuie să obțină, pe cale diplomatică, acordul prealabil al statului de reședința. 2. După obținerea acordului sus-menționat, statul trimițător va transmite, pe cale diplomatică, patenta consulară Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința. Patenta consulară trebuie să ateste calitatea și sa indice numele, prenumele și clasa șefului oficiului consular, circumscripția consulară și sediul oficiului consular. 3. Șeful oficiului consular este admis să își exercite funcțiile
CONVENŢIE CONSULARĂ din 27 octombrie 1978 între Republica Socialistă România şi Republica Cipru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146045_a_147374]
-
exequaturul 1. În vederea numirii șefului oficiului consular, statul trimițător trebuie să obțină, pe cale diplomatică, acordul prealabil al statului de reședința. 2. După obținerea acordului sus-menționat, statul trimițător va transmite, pe cale diplomatică, patenta consulară Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința. Patenta consulară trebuie să ateste calitatea și sa indice numele, prenumele și clasa șefului oficiului consular, circumscripția consulară și sediul oficiului consular. 3. Șeful oficiului consular este admis să își exercite funcțiile printr-o autorizație a statului de reședința, denumita exequatur
CONVENŢIE CONSULARĂ din 27 octombrie 1978 între Republica Socialistă România şi Republica Cipru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146045_a_147374]
-
să pună la dispoziția cultivatorilor 2/3 din moșie , 1/3 rămânând proprietarului cu drept deplin, de tip capitalist, fără nici un fel de condiționări de sorginte feudală. Și în Bucovina, intrată sub stăpânirea habsburgilor în 1775, guvernul a recunoscut, prin patenta imperială din 1786, dreptul ereditar de folosință asupra pă mântului lucrat de țărani, stabilindu-se, prin lucrările cadastrale din 1818-1825, terenurile numite rusticale, despărțite de terenurile aflate în proprietatea deținătorilor de titluri de proprietate, boieri, mănăstiri, statul austriac, terenuri numite
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
referitor la finanțele publice și private releva faptul că georgiștii doreau să promoveze deplina egalitate de tratament între capitalul străin și cel românesc. Ei preconizau, de asemenea, valorificarea intensivă a minelor de aur, micșorarea impozitelor agricole și viticole și reintroducerea patentei fixe, diferențiate după însemnătatea veniturilor. Se aprecia că legea de stabilizare monetară adoptată în 1929 trebuia să fie menținută. Paragraful privind politica externă înscria, alături de respectarea tratatelor existente, necesitatea consolidării Micii Înțelegeri, a alianței cu Polonia, precum și a colaborării în cadrul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din economie era aceea a datoriilor agricole, programul propunea următoarele măsuri pentru rezolvarea acestei probleme: * Degrevarea fiscală imediată a tuturor categoriilor de producători; * Reducerea sarcinilor fiscale la puterea de plată a contribuabililor, prin revizuirea unor metode de impozitare ca: reintroducerea patentei fixe la comercianți, industriași și profesioniști; scăderea sau desființarea taxelor și impozitelor ce îngreuiau circulația bunurilor; * Stabilirea unor prețuri minimale interne pentru principalele produse agricole și micșorarea diferenței între prețul grâului și cel al pâinii; * Asigurarea debușeurilor străine pentru valorificarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în valoare a minelor de aur din țară. Bugetele să fie întocmite potrivit capacității reale de plată a contribuabililor. Impozitele agricole și viticole să fie micșorate. Impozitele asupra cifrei de afaceri și pentru drumuri să fie revizuite. Se va introduce patenta fixă împărțită pe clase după însemnătatea veniturilor. Tarifele vamale să servească cât mai puțin interesul fiscal și cât mai mult directivele și scopurile economice. Contabilitatea să fie adaptată prin radicală revizuire și aplicată în așa fel ca mânuitorii, ordonatorii de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
deveni arondismente), cantoane și comune, iar în interior este instalat un personal în întregime ales. Vechiul sistem de impozite este suprimat și iau naștere noi "contribuții", așa cum se vor numi de acum impozitele: impozitul funciar, impozitul mobiliar și, pentru comercianți, *patenta. Noua monarhie, constituțională și cenzitară, a stabilit deci o ordine nouă, uniformizată și descentralizată. Aceasta nu va dura. Mărirea dezechilibrelor. 1790, anul fericit, s-a putut spune. Desigur. În exterior, Constituanta a declarat pace lumii, la 20 martie 1790, iar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Iulie Revoluția din 1830. Alegerile întăresc opoziția. Carol al X-lea, sprijinindu-se pe succesul luării Algerului la 5 iulie, promulgă la 25 iulie patru ordonanțe, așa cum îl autorizează articolul 14 al Cartei. Ele restabilesc autorizația prealabilă pentru ziare, înlătură patenta censului electoral, ceea ce determină excluderea de la dreptul de vot a negustorilor și industriașilor, în avantajul proprietarilor funciari. Camera este dizolvată și noi alegeri sînt fixate. Ziariștii, strînși de Thiers în biroul ziarului National, cheamă la rezistență. Instigați de tineri din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
starostele Furnarakis răspundea, la 8 mai 1832, unei note a postelniciei că „va reînoi ordinele sale tuturor administraților săi de a arăta patentele când guvernul le va cere cu blândețe și cu moderație”. El subliniază că numai cei care au patente emise de Blutte pot fi recunoscuți ca supuși ai Majestății Sale Britanice și că nu poate furniza o listă a acestora, numărul lor fiind schimbător, ei nefiind așezați statornic în Moldova. în mai 1834, Blutte trimite postelniciei noul formular intitulat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
au dreptul, în virtutea capitulațiilor, de a exercita orice fel de comerț, fără a face parte din nici o corporație”. El protestează și împotriva impunerii sudiților la patente. în realitate, după cum observa istoricul I. C. Filitti, conform tratatelor Porții, străinii erau scutiți de patentă numai când făceau comerț en-gros; consulii invocau însă o asemenea scutire și pentru comerțul en détail. Un alt motiv de protest îl reprezenta și quantumul impozitelor. Blutte scria la 24 noiembrie 1833 locțiitorului său la Iași, grecul M. Pappanicolas, că
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
important în activitățile catolicilor. Crezînd cu ardoare în cooperarea slavilor sudici, el prefera termenul de iugoslav celui de ilir. Ca lider al Partidului Național, Strossmayer a avut un rol major în formularea deciziilor luate în privința aceasta. Să ne amintim că Patenta din februarie 1861 stabilea înființarea unei adunări centrale, Reichsrat-ul, în care urmau să fie trimiși delegați din provincii. Dieta ungară a refuzat să participe la lucrările acestui parlament. Iosip Šokčević, banul Croației, a încercat să obțină susținerea croaților pentru această
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în 1861, în perioada experimentelor constituționale, cînd Șaguna era membru al Reichsrat-ului, care s-a întrunit din mai pînă în septembrie 1860, și unde el a prezentat încă o dată cererile românilor. Politica de colaborare a continuat chiar și după emiterea Patentei din februarie 1861. Să nu uităm că la vremea aceea ungurii au refuzat să trimită delegați în parlamentul central, dar guvernul habsburg era decis să continue instituirea acestuia. Pentru a-și alege delegații, dieta Transilvaniei a fost convocată la Sibiu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bună parte a populației sătești a rămas tot dependentă, față de pământurile alodiale (pământ alodial cf. Micului Dicțonar Explicativ, înseamnă rezervă seniorială, în ev. mediu în Transilvania) care nu au fost supuse trecerii în proprietatea celor ce le munceau. Conform dispozițiilor Patentei imperiale din 21 iunie 1854, moșiile, sesiile zilierilor, pășunile și pădurile asupra cărora iobagii au avut mai înainte de 1848 drept de folosință, au trecut în proprietatea foștilor iobagi. Cu prilejul întocmirii cadastrului au început interminabile procese urbariale între vechii și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-lea (1814- 1825). E vorba de chir Costea Chiorul, un afacerist fără scrupule, „evreu de origine”. El era „cel mai mârșav și mai calpuzan dintre toți grecii [= fanarioții] din Țara Românească”, „făcea parte din toate breslele neguțătorești, fără ca să plătească patentă la vreuna dintr-Însele”, avea „o rară dibăcie [În afaceri], Întemeiată, din nenorocire, pe un caracter cât se poate de mârșav”, „spiona pe toată lumea și o trăda la spătărie [= poliție]”, „s-ar fi servit de cuvintele «patrie și libertate», ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
consulii generali sau însărcinații cu afaceri, se fac după un protocol special și cu respectarea unor reguli, atât pentru statul "acreditant", cât și pentru cel "acreditar". Ca atare, Guvernul României transmisese la 12 noiembrie 1992 Guvernului Republicii Federative a Braziliei "Patenta consulară", care menționa: "Din dorința de a promova relațiile economice, comerciale, turistice și cultural-științifice cu Guvernul Republicii Federative a Braziliei, Guvernul României l-a desemnat pe Domnul Vasile Macovei în funcția de Consul General al României la Rio de Janeiro
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Janeiro și să-i acorde sprijin în exercitarea atribuțiilor sale, asigurându-i în acest scop facilitățile, privilegiile și imunitățile de care acesta se bucură în conformitate cu funcția sa, cu legislația braziliană și Convenția de la Viena privind relațiile consulare. În consecință, prezenta patentă consulară a fost semnată și învestită cu sigiliul României". Ministrul afacerilor externe, Adrian Năstase. După sosirea mea la Rio, ambasada noastră la Brasilia informa printr-o Notă Verbală Ministerul Relațiilor Externe al Republicii Federative a Braziliei despre "sosirea la 21
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
brazilienii, relațiile bilaterale, pentru a servi drept cadru înțelegerii complexității activității diplomatice, a problemelor cu care se confruntă o reprezentanță diplomatică și eventual pentru a motiva succesele și insuccesele înregistrate de un șef de misiune în diferite domenii de activitate. Patenta consulară care mă acredita în calitate de Consul General menționa ca principal obiectiv dezvoltarea relațiilor economice. La data sosirii mele la Rio de Janeiro, exporturile noastre în Brazilia, vorba lui Caragiale, erau sublime, dar lipseau cu desăvârșire, pentru 30 de dolari exportați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]