318 matches
-
este importantă, totuși, problema drepturilor? Aș spune că, dincolo de aspectul tehnic, de natură juridică, dacă vreți, această problemă are, în special în ceea ce privește drepturile negative, o profundă fundamentare filosofico-politică. Aceasta privește problema limitării puterii și pe aceea a deconstrucției "mitului statului paternalist"4, prin recunoașterea primatului pe care indivizii îl dețin în raport cu autoritatea publică. Sunt de acord, urmându-l pe Giovanni Sartori, că "o constituție fără o declarație a drepturilor este tot o constituție, în timp ce o constituție al cărei nucleu central nu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
este importantă, totuși, problema drepturilor? Aș spune că, dincolo de aspectul tehnic, de natură juridică, dacă vreți, această problemă are, în special în ceea ce privește drepturile negative, o profundă fundamentare filosofico-politică. Aceasta privește problema limitării puterii și pe aceea a deconstrucției "mitului statului paternalist", prin recunoașterea primatului pe care indivizii îl dețin în raport cu autoritatea publică. Sunt de acord, urmându-l pe Giovanni Sartori, că "o constituție fără o declarație a drepturilor este tot o constituție, în timp ce o constituție al cărei nucleu central nu determină
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
satisfacția să-i vadă pe alții cum coboară. Cât despre democrație, majoritatea românilor nu știau prea bine ce Înseamnă. Dimpotrivă, se manifestase Întotdeauna un soi de respect amestecat cu teamă În fața autorității. Comunismul a profitat din plin de această mentalitate paternalistă. Cert este Însă că și asaltul comunismului asupra societății și culturii românești a fost de o brutalitate extraordinară. Mai Întâi, România a fost tratată fără menajamente, ca țară Învinsă. Apoi, liderii comuniști care au ajuns la putere veneau din zone
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Românii, ca și nord-coreenii, au făcut doar un ultim pas. Sistemul Închis, cu decizii luate În grup restrâns, la vârf, permitea și aproape Îndemna la asemenea alunecări. În România a contribuit, desigur, și o atitudine mai veche decât comunismul: mentalitatea paternalistă, respectul — parcă de la sine Înțeles — acordat celui care se află deasupra celorlalți. La acestea s-a adăugat și zdrobirea, mai necruțătoare ca oriunde, a tuturor structurilor autonome: amalgamarea românilor Într-o masă lipsită de voință. Stilul Ceaușescu Nimic n-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a proiectelor alternative, mai ales În mediul rural și, În genere, printre oamenii cu cultură modestă. Însă oamenilor li se spunea ceea ce multora dintre ei le plăcea să audă: se temeau de nesiguranța unei societăți deschise și, educați În spirit paternalist și autohtonist, priveau cu neîncredere spre modelul occidental. Lupta pentru putere a căpătat accente dramatice. În fața unei opoziții oricum minoritare, guvernanții nu s-au sfiit să recurgă la mijloace brutale, extrase mai curând din arsenalul bolșevic al luptei de clasă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Întâmplat mai rău. Fenomenul Vadim definește mai puțin o politică (programul său e cu totul sumar), cât o stare emoțională. Este o expresie a exasperării, un „cocktail“ alcătuit din sărăcie, frustrări, indignare față de corupție, neliniște provocată de nesiguranța vieții, cultură paternalistă (un stat puternic, liderul providențial)... Votanții „României Mari“ erau În genere citadini, cu studii medii și relativ tineri, categorii dinamice, care se simt nedreptățite de disfuncționalitățile sociale, de șomaj etc. (În timp ce Iliescu rămânea preferatul țăranilor și al persoanelor În vârstă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
p. 197)"/>. De fapt, este vorba de diverse niveluri de toleranță și de diferite accepțiuni (unele cu conotații negative) ale termenului „a tolera” : „a suferi”, „a suporta”, „a Îngădui” etc. În astfel de cazuri, toleranța este percepută ca un act paternalist, un act de favoare față de o comunitate care se abate de la normă și este deci „a-normală”. Printr-un hrisov domnesc de la mijlocul secolului al XVIII- lea, de pildă, se interzicea străinilor („greci, albanezi, sârbi și alții”) să devină boieri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lucru e important aici: sportul, inițial perceput ca elitist, devine foarte repede popular. Pe leagănul său se apleacă strategii care nu sunt convergente: pregătirea după Sedan a revanșei patriotice; exorcismul Comunei; controlul „claselor periculoase” și formarea tinerelor elite; elementele sportului paternalist și patronal, precum și acela al primelor cluburi sportive muncitorești, disciplina corpului și deja, dorința de a fi mai bun în pielea ta; integrarea națională și ceea ce Coubertin numește „cosmopolitism” prin care el înțelege apropierea poporului în și prin sport... Bineînțeles
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
și la necesitatea de a limita sau chiar exclude această participare 34. Femeile urmau să rămână supuși ai statului total, mai degrabă decât membri deplini cu drepturi de vot. În același timp, prerogativele statului au căpătat un caracter tot mai paternalist. Dezbaterilor ulterioare asupra politicilor de control al căsătoriilor și al reproducerii au implementat măsuri mult mai radicale de reconfigurare a rolului femeilor din participanți deplini la un stat eugenic În supuși obedienți ai unui regim paternalist 35. Justiția ereditarătc "Justiția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
un caracter tot mai paternalist. Dezbaterilor ulterioare asupra politicilor de control al căsătoriilor și al reproducerii au implementat măsuri mult mai radicale de reconfigurare a rolului femeilor din participanți deplini la un stat eugenic În supuși obedienți ai unui regim paternalist 35. Justiția ereditarătc "Justiția ereditară" Statul imaginat de Moldovan În Biopolitica depășea În prerogative orice discuții anterioare despre organizarea și guvernarea vieții publice. Noul stat eugenic avea atribuții care se refereau la toate domeniile vieții publice și private și Întemeia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
dar ar fi Însemnat, În primul rând, competiția pentru resursele alocate de stat, mai degrabă decât existența unei piețe libere. Mai mult, această competiție urma să fie structurată de stat, conform unei ierarhii a meritelor eugenice. O astfel de viziune paternalistă, autoritară a statului era destul de familiară publicului român, a cărui educație civică În privința practicilor parlamentare era foarte limitată. Cu toate acestea, eugeniștii propuneau o nouă modalitate de organizare a comunității politice bazată pe prerogative biologice și atribuia statului responsabilități mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
conținută În criteriul raționalist de selecție, care apela la conceptul de lege naturală și la alte noțiuni științifice, În contrast cu tradiția privilegiilor susținute de legi și justificate de religie. Moldovan și discipolii săi nu Își doreau reîntoarcerea unei aristocrații a sângelui paternaliste, de tip ereditar, În sensul În care ea fusese Înțeleasă de conservatorii din secolul precedent. Mai degrabă, ei conceptualizau această elită tehnocrată ca pe o forță dinamică, a cărei poziție de putere se justifica nu numai prin calități ereditare (atributele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
reducă fenomenul deja existent prin măsuri de asistență socială care se asemănau cu cele propuse de contemporanii lor socialiști mai mult decât cu sugestiile liberale, conservatoare sau fasciste. La fel ca În discuțiile despre problemele femeilor, liberalii susțineau un rol paternalist pentru stat În implementarea acestor măsuri, și nu un rol ce le-ar fi oferit femeilor o serie de opțiuni de acces la programele de asistență socială, Între care ar fi putut să aleagă În mod liber. O astfel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
tipul de economie socială de piață, ce reprezintă un sistem economic tinzînd spre reunirea libertății pieței cu armonia socială, în care sectorul privat cooperează cu cel public, cu angajamente reciproce în vederea satisfacerii acceptabile a unor cerințe economico-sociale; • tipul de economie paternalistă, ce se caracterizează prin puternice elemente tradiționale și naționale care facilitează dezvoltarea spiritului de inițiativă. Pe lângă cele patru tipuri de economie de piață evidențiate mai sus, putem să identificăm și alte modele: * socialismul de piață chinez, care îmbină, într-un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
și autoconsum intermediar; * diviziunea muncii; * autonomia producătorilor; * economia pluripolară și economia unipolară; * concurența; * libera inițiativă; * proprietatea privată; * homo œconomicus; * economii mixte; * autoreglarea; * economie de întreprindere; * economie de calcul în expresie monetară; * dirijism economic; * economia socială de piață; * economia liberală; * economia paternalistă; * proprietatea de stat; * planul central; * interesul personal și interesul general. Probleme de studiat: * Ce este un sistem economic? * Ce înseamnă noțiunea de sistem economic la Sombart? * Ce definește conceptul de tip de organizare economică la Eucken? * Care sînt principalele sisteme
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
a menține discriminările împotriva celor „colorați” a fost discutat pe larg și aprobat în mod oficial de fondatorii Australiei, în timpul dezbaterilor oficiale pe marginea convenției federale din anii 1890. Coloniile trataseră minoritățile aborigene, în cel mai bun caz, în mod paternalist. Prin urmare, coloniile au dus o luptă crâncenă pentru a păstra controlul administrativ asupra acestor populații. Desigur, nu aveau nici cea mai mică dorință de a ceda puterea guvernului federal proaspăt alcătuit la începutul secolului. Aborigenilor li s-au negat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
instituțiilor de guvernare a fost foarte limitat la toate nivelurile, iar prezența lor nu a avut decât o valoare simbolică. Din 1948, au activat la nivel ministerial puțin peste zece femei, toate cu mandate de scurtă durată. În cadrul sistemelor prezidențiale paternaliste (caracterizare ce se aplică atât regimurilor militare autoritare, cât și celor civile, inclusiv celui prezent, condus de Kimxe "Kim" Dae-Jung), femeile candidate la funcții politice au fost deosebit de vulnerabile la schimbările din mediul politic 2. În 1996, rata de participare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
o legitimitate politică limitată din cauza faptului că au preluat puterea în mod neortodox, prin lovitură militară (în 1961 și, respectiv, 1980). Pentru a face față problemelor ce rezultau de aici, au adoptat un autoritarism rigid și un sistem favoritist extrem de paternalist ca instrument de conducere și s-au concentrat asupra dezvoltării economice rapide și a apărării - principalele lor obiective politice. Park a coordonat ascensiunea militarilor în cadrul elitei aflate la putere și, în timpul conducerii sale, Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud" s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
la rândul nostru, învățător pentru alții. V-aș ruga să vă definiți ca profesor. După părerea mea, la cei doi poli ai unei scale cu numeroase trepte intermediare, sunt două paradigme. Există, la un capăt, profesorul de tip magistral, autoritar, paternalist, iar la celălalt tipul de dascăl colocvial, apropiat de învățăcei, chiar "democratic" sub anumite aspecte. Dacă acceptați această tipologie... E.S.: Da, dacă mă gândesc, eu reprezint un fel de melanj, am câte ceva din fiecare din trăsăturile menționate. Ceea ce mi-am
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
respect față de părinți, ideile originale și libertatea de gândire sunt descurajate sau sancționate, diferențele de salarii între șefi și subalterni sunt foarte mari, comunicarea dintre superiori și inferiori are un caracter formal, stilul de conducere în instituții este autoritar și paternalist. Inegalitatea este statuată prin doctrinele economice (ierarhie, stratificare), politice (oligarhie, autocrație, schimbarea sistemului prin revoluție) și religioase (supunere, contemplare). În culturile în care distanța față de putere este mică, indivizii consideră ierarhia o structură care asigură buna funcționare a societății și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
regimuri politice de tip dictatorial. Pentru membrii comunităților religioase, acestea au reprezentat surse de echilibru și refugiu emoțional, spiritual și chiar fizic în perioade de incertitudine sau oprimare. * Tăria relațiilor interpersonale. Comunitățile religioase prezintă "o coeziune de tip familial și paternalist: membrii se consideră frați și surori, înrudiți prin botez, conducătorii sunt cei vârstnici, părinți, patriarhi, papi" (Cuciuc & Dupu, 1998, p. 75). Tăria relațiilor interpersonale dintre membrii comunităților religioase are la bază statutul acestora în relația cu divinitatea și valorile etice
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
o mănânce alții”, 45 • Trăim Într-o Românie Încremenită, 48 • Ce se Întâmplă cu oamenii?, 48 Ziua a doua 49 Mișcări de trupe, 51 • Comuniștii „de omenie”, 52 • Lideri populiști cu potențial charismatic, 56 • Memorii și mit politic, 59-60 • Modelul paternalist: the king-maker, 60 • Promisiunea și iluzia stabilității, 61 • Schimbarea schimbării, 61 • „Amnistie da, amnezie nu”, 63 • Cine va fi oaia neagră a Balcanilor?, 64 • Stagnare și lipsă de oameni, 65 • Regulile jocului În UE, 67 • Competiția politică și zona cumetriei
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
puterii, vorbesc despre o lipsă de perspectivă. Este vorba exact de ceea ce ai spus: o Închidere a orizontului. Ziua a douatc "Ziua a doua" Mișcări de trupe • Comuniștii „de omenie” • Lideri populiști cu potențial charismatic • Memorii și mit politic • Modelul paternalist: the king-maker • Promisiunea și iluzia stabilității • Schimbarea schimbării • „Amnistie da, amnezie nu” • Cine va fi oaia neagră a Balcanilor? • Stagnare și lipsă de oameni • Regulile jocului În UE • Competiția politică și zona cumetriei • Reproducția simbolică ideologică a sistemului În anii
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și lipsă de oameni • Regulile jocului În UE • Competiția politică și zona cumetriei • Reproducția simbolică ideologică a sistemului În anii ’80 • Postsultanism și stagnaretc "Mișcări de trupe • Comuniștii „de omenie” • Lideri populiști cu potențial charismatic • Memorii și mit politic • Modelul paternalist \: the king‑maker • Promisiunea și iluzia stabilitĂȚii • Schimbarea schimbării • „Amnistie da, amnezie nu” • Cine va fi oaia neagră a Balcanilor ? • Stagnare și lipsă de oameni • Regulile jocului În UE • Competiția politică și zona cumetriei • Reproducția simbolică ideologică a sistemului În
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a apărut, În Le Monde sau În Libération, un interviu cu Virgil Măgureanu. Acesta vorbea despre relația sa cu Ion Iliescu și de admirația pe care i-o poartă. Cred că titlul interviului cu Virgil Măgureanu simbolizează foarte bine modelul paternalist, avuncular, să-i spunem, acest „bun uncheș” - probabil că În grecește i s-ar fi zis Barba Iannis, unchiul Ion, nea Nelu. Mircea Mihăieș: El intră cumva În memoria colectivă și afectivă a poporului român. Este vorba de nevoia de
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]