309 matches
-
anul 1989, nu există încă o politică coerentă de inserție socioprofesională a persoanelor cu dizabilități. Cu toate că s-au realizat pași importanți, mai ales în ultimii ani, în domeniul legislativ-administrativ și al strategiilor, viziunea asupra acestor persoane este încă de tip paternalist, prevalează încă criterii medicalizante sau socializante. Nu funcționează programe de dezvoltare axate în mod real pe nevoile individuale și sociale care să contribuie la normalizarea existenței acestor cetățeni. Sunt multe bariere importante în asigurarea educației școlare, a pregătirii profesionale și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
un rol important în socializare, intervenind în cazul în care un membru al său aluneca pe drumul marginalizării și excluziunii sociale. Un studiu comparativ între modelele de bunăstare din țările europene evidențiază anumite culturi organizaționale și administrative, chiar anumite abordări paternaliste, birocratice și centralizate și de aceea se resimte nevoia unei echilibrări a balanței dintre stat, societatea civilă și individ. Trebuie găsite noi forme de parteneriat și dialog social între cele trei „instanțe”. Trebuie menționat și faptul că Europa ca sistem
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Paulo zburând de pe acoperișurile domeniilor închise spre câte un shopping center din apropiere, căci bogații nu pun piciorul în stradă. Grădini zoologice pentru bogați și favelas: un rezumat al mondializării? La drept vorbind, putem vedea aici funcționarea unui vechi capitalism paternalist încă activ (Geffray, 1995) despre care vom vorbi mai amănunțit într-o lucrare viitoare și adaptarea acestui capitalism funciar la capitalismul financiar cel mai mondializat cu putință (Campoos et al., op. cit.). Rezultatul cel mai cumplit, dacă-i dăm crezare lui
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
XIX-lea, loviturile sângeroase nu erau decât arareori penalizate când era vorba de o bătaie la ieșirea dintr-un cabaret popular, în timp ce furtul săvârșit de un servitor în dauna stăpânului era aspru condamnat și aproape asimilat unui paricid în reprezentarea paternalistă a dreptului napoleonian. O definiție largă? Să ne mărginim, cum sugerează câțiva autori francezi (Pain, 1994; Prairat, 2001), la o definiție limitată a violenței, "destul de bine reperată de categoriile Codului penal", înseamnă mai ales să ignorăm o parte a fenomenului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de stat. De exemplu, „programele de pensii și asigurări de șomaj se bucură de mai multă simpatie și înțelegere politică decât cele de ajutor paternal și alocațiile pentru copii” (Gal, Kligman, 2003, p. 98). Sistemul educațional Cetățenii acceptă ușor sistemul paternalist de ocrotire, cu atât mai mult cu cât sunt obișnuiți cu el din copilărie. În sistemul educațional românesc, participarea elevilor la decizia în școală este redusă, pe considerentul că aceștia nu știu ce este bine și ce este rău pentru ei. școala
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
din exterior. Astfel, școala creează un individ privat de libertatea de a alege (din lipsa unei alternative viabile), care va considera că totul trebuie să i se dea de-a gata, el fiind un simplu executant al unor decizii. Modelul paternalist este inoculat, așadar, individului încă de la primele sale contacte cu societatea. Modelul educațional creează o cultură patriarhală, în care educația pentru viață este diferită în funcție de sexe. Modelele sociale reprezentate în școală asociază imaginea bărbatului cu cea a eroului creator de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Este o strategie de emancipare, de emancipare de sus în jos care, de fapt, acoperă slăbiciunile unei societăți de tip comunist ș...ț Țările centralși est-europene par să accepte mai degrabă un paternalism, chiar și un liberalism impus în mod paternalist, dacă Pater este Uniunea Europeană sau Statele Unite (Miroiu, 2004, p. 258). Cadrul legal versus cadrul instituțional Deși creat după chipul și asemănarea reglementărilor europene, cadrul legislativ românesc privind discriminarea și egalitatea de șanse prezintă o particularitate în raport cu modelul său, în speță
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
referitoare la muncă.<footnote Burke Mike, A chacun son style d’entreprise, Paris, Inter Éditions. footnote> 1) „Mentalitatea «Munca-Destină Își are sursa sa În țărănime și În lumea muncitorească situată prin Încazarmarea Într-o industrie de tip mănăstire și uzină paternalistă. Evenimentele În această uzină, precum munca agricolă, sunt trăite ca niște fatalități față de care simplii indivizi nu pot decât să-și probeze neputința lor. Precum țăranii care acceptă gerul pe timp de iarnă și seceta vara, lucrătorul Îndură viața uzinei
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
48). În România, de pildă, regimul comunist stabilea și norma nevoile fără ca partidul să ia în considerare cerințele indivizilor, inclusiv atunci când era vorbade satisfacerea unor nevoi primare (xe "Kligman"Kligman, 2000; Chelcea, Lățea, 2004). Nevoile pot fi trasate și pur paternalist. Riscul mare este acela de a ignora autonomia persoanei în sensul stabilirii binelui propriu. O altă diferență între interese și nevoi rezultă din faptul că, pentru primele, fundamentală este cerința de „a se situa între/printre”, de a fi prezente
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
a avut și are un impact care nu trebuie trecut cu vederea. Pe de o parte, o intervenție minimalistă (reflectată, de exemplu, în asigurarea cadrului legislativ și instituțional pentru reglementarea violenței domestice) nu este suficientă, pe de altă parte, statul paternalist care a intervenit în sfera economică (de pildă, prin politici de redistribuire) a avut consecințe negative pentru femei prin adâncirea asimetriei dintre veniturile femeilor și ale bărbaților 1. Statul pentru femei pare să fie o entitate opacă la interesele acestora
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
pot ticăloși atunci când se complac În hedonism; În acest caz, le lipsesc trei sentimente de bază: compasiunea, respectul și admirația. A compătimi Înseamnă a fi afectat de durerea celorlalți, și acesta e fundamentul comportamentului moral. Să consideri compasiunea un sentiment paternalist și umilitor e o imensă corupere afectivă. De fiecare dată când strigăm: „Vreau dreptate, nu compasiune”, uităm că Însăși compasiunea a fost cea care a deschis drumul către dreptate. Sentimentul potrivit În fața unui lucru valoros este respectul. Este vorba despre
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cazul Balcerowicz, părintele reformei din Polonia) -, dar benefic pentru țara pe care o conduc... Ar fi însă o interpretare superficială și oarecum nedreaptă să personalizăm excesiv perioada dramatică pe care a parcurs-o Basarabia în ultimii zece ani, chiar dacă modelul paternalist, de extracție asiatică, pare să fi prins cel mai mult într-o societate ca a noastră, lipsită de reflexul libertății. S-ar cuveni să vorbim, cred, despre falimentul întregii clase politice din Republica Moldova, care nu a avut curajul și capacitatea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în afara oricărei intenții de cumpărare a produsului evocat). Practica publicitară se suprapune cursului actual al civilizației, epistemei contemporane atît din punct de vedere mental și afectiv, cît și estetic. Din punctul de vedere al mentalității, ea oferă în locul simbolului suveran, paternalist o marcă amicală, de solidaritate și simetrie ("patronajul său nu este o prezență represivă, ci una gratificatoare" B. Cathelat & A. Cadet, 1976: 15). J. Baudrillard (1968: 169-198) vorbește de o solicitudine maternă a publicității, corelată unei logici a fabulei și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu înlocuiască vechile dogme comuniste cu dogme noi legate de aplicarea practicilor capitaliste (Z. Brzezinski, 1995:241), pericol ce poate fi eliminat prin conlucrarea mecanisme de piață/societate civilă/ intervenție statală regulatoare (model BBC sau neerlandez inter alia). * mass-media monocromă, paternalistă *mass-media policromă, pluralistă (cu un spectru extrem de larg; de la presa elitistă: "22", "Dilema":, "România literară" la yellow press: "Evenimentul zilei". Această presă este pîndită în opinia lui Slavko Splichal (1994) însă de pericolul "italianizării". Splichal consideră partizanatul politic, fuziunea elite
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și educarea unor deprinderi de educație civică. Copiii vor trăi Într-o societate diferită de cea a părinților lor. În consecință, ei trebuie educați pentru viața reală. Caracterul familiei s-a schimbat și el. Societatea modernă nu mai admite familia paternalistă, În interiorul căreia tatăl avea drepturi totale asupra copiilor săi. Societatea deschide posibilități de alegeri multiple În fața copiilor, iar părinții trebuie să Înțeleagă faptul că ei nu mai sunt pur și simplu niște șefi adulți pe care nu Îi poate controla
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
sau riscurilor asociate schimbărilor postcomuniste: pierderea siguranței locului de muncă (ce până la Revoluție era garantat pe viață), șomaj, sărăcie, boală ș.a. Aceștia provin de fapt din categoriile subprivilegiate ale postcomunismului (oameni slab educați, pasivi, orientați spre trecut, cu o viziune paternalistă asupra statului ș.a.) sunt masiv expuși la reforme, iar orientarea lor pesimistă e comprehensibilă. Pe lângă toate rezultatele și explicațiile găsite în acest studiu de caz, suntem conștienți de faptul că e posibil ca, de fapt, nu căderea sau creșterea propriu-zisă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Emergentă și dezvoltarea unei discipline sunt indisolubil legate de "spiritul timpului" (Zeitgeist). În anii '60, dominați de marile sinteze teoretice (marxism, existențialism, structuralism) semiotica s-a inspirat în demersurile sale teoretice și metodologice din filosofie, antropologie, sociologie, adoptând o atitudine paternalista și integratoare în raport cu celelalte științe sociale (Umberto Eco vorbea chiar de vampirismul semioticii care invadează toate domeniile); această abordare combinată cu limbajul ermetic (al careului semiotic, actanților, actorilor, funcțiilor) a trezit ostilitatea unor cercetători de teren că și reticența mediilor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
regimuri politice de tip dictatorial. Pentru membrii comunităților religioase, acestea au reprezentat surse de echilibru și refugiu emoțional, spiritual și chiar fizic în perioade de incertitudine sau oprimare. * Tăria relațiilor interpersonale. Comunitățile religioase prezintă "o coeziune de tip familial și paternalist: membrii se consideră frați și surori, înrudiți prin botez, conducătorii sunt cei vârstnici, părinți, patriarhi, papi" (Cuciuc & Dupu, 1998, p. 75). Tăria relațiilor interpersonale dintre membrii comunităților religioase are la bază statutul acestora în relația cu divinitatea și valorile etice
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cel de al doilea ezitant (sau îngăduitor). Stilul relațional (cu orientare mare pe relațiile umane și orientare scăzută spre sarcină) este eficient când este determinat de interesul autentic pentru oameni, de încrederea în ei, și ineficient când se datorează abordării paternaliste a oamenilor, ceea ce creează la aceștia sentimente de dependență și le scade spiritul de responsabilitate. Primul tip de conducător este numit promoter, celălalt misionar. Stilul dedicat (orientat masiv pe sarcină și extrem de puțin pe relațiile umane) este eficient dacă orientarea
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
cel de al doilea ezitant (sau îngăduitor). Stilul relațional (cu orientare mare pe relațiile umane și orientare scăzută spre sarcină) este eficient când este determinat de interesul autentic pentru oameni, de încrederea în ei, și ineficient când se datorează abordării paternaliste a oamenilor, ceea ce creează la aceștia sentimente de dependență și le scade spiritul de responsabilitate. Primul tip de conducător este numit promoter, celălalt misionar. Stilul dedicat (orientat masiv pe sarcină și extrem de puțin pe relațiile umane) este eficient dacă orientarea
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
sprijinirea proprietății private. Economia nu trebuie să devină un scop în sine, ci să urmărească o dreptate socială realizată prin intervenția statului doar când piața este dereglată. Este acceptat sistemul capitalist, ceea ce o diferențiază de catolicismul social, fiind criticate elementele paternaliste și sprijinite reformele de structură. Un al patrulea principiu este justiția socială internațională, putând fi dat ca exemplu Convenția de la Lomé din 1975 între CEE și circa 50 de țări în curs de dezvoltare. Principiile economice sunt comune, însă aplicarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Freppel și de economiști ca Charles Périn, la Louvain, sau Joseph Rambaud, la Lyon, care respingeau ideile etatiste și dezvoltau ideile răspîndite mai ales de industriașii catolici din nordul Franței grupați în Asociația Catolică a Patronilor din Nord, de orientare paternalistă și antietatistă 5. Prin enciclica Rerum Novarum (15 mai 1891), magisteriul pontifical recunoaștea caracterul foarte grav al problemei sociale și stipula dreptul Bisericii de a interveni chiar în momentul cînd, în Franța, drama din Fourmies de la 1 mai 1891 scotea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
drama din Fourmies de la 1 mai 1891 scotea în evidență pericolul unui război social. Pentru creștini-democrați, aceasta a devenit o adevărată cartă socială. În mod cert, catolicismul social nu se identifica numai cu aceștia, departe de așa ceva: intransigenți, tradiționaliști, liberali, paternaliști, progresiști mai tîrziu, toți aveau în comun această enciclică pe care fiecare și-o revendica. Ea mergea în mod deosebit în direcția curentului creștin-democrat, amorsînd o ruptură cu viziunea providențială despre societatea împărțită în săraci, care trebuiau să se resemneze
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
rolul Statului. Și invers, ei s-au putut distanța față de anumite opțiuni. Evoluția critică privind cooperatismul, care a cunoscut o puternică dezvoltare în Quadragesimo anno, este un exemplu. Această idee care plăcea catolicismului a fost aplicată în regimurile autoritare și paternaliste de inspirație creștină, ca în cazul Austriei lui Dollfuss sau al Portugaliei lui Salazar, dar ea a fost susținută și de persoane ostile acestui tip de regim: criza anilor 1930 a dus la aceasta. Confuziile erau mari. Corporațiile au fost
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Staatsmann (1931). Autoritarismul s-a manifestat printr-o luptă implacabilă dusă împotriva socialiștilor puternici, a căror insurecție a fost brutal reprimată în iulie 1927 la Viena. Dollfuss, ostil parlamentarismului, pătruns de misiunea Austriei catolice, visa la un stat creștin, autoritar, paternalist, cu o bază corporatistă. În martie 1933, a suspendat Parlamentul, a fondat Frontul Patriotic, destinat să înlocuiască partidele începînd din 1934 și să joace rolul de partid unic după dizolvarea Partidului Social Democrat și a Partidului Creștin-Social. Sprijinindu-se în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]