963 matches
-
prefer femeile cu părul lung - pe care de obicei îl poartă într-un coc de modă veche, iar epitetul „auriu” este cel mai potrivit pentru întreaga ei înfățișare. Arată ca un obiect de preț aurit peste care timpul a așternut patina stinsă și blândă a razelor de lună; sau, făcând o comparație mai relevantă, Antonia ar putea fi asemănată cu jocul razelor de soare reflectate de apă pe o veche pardoseală venețiană, căci există totdeauna ceva fluid și înfiorat, ceva mobil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Învăluit de mirosul de rumeguș jilav și lână udă al debarcaderului supraîncălzit, cad în extaz la vederea părului blond ce li se revarsă în bucle curate, grațioase, de sub băsmăluțe sau căciuli. În mijlocul acestor fetișcane îmbujorate, puse pe chicotit, îmi leg patinele cu degete sleite, tremurânde, ies apoi în frigul de-afară și mă țin după după ele, mai întâi în vârful picioarelor, pe pontonul din scânduri, iar apoi mă lansez pe gheață după un întreg stol de păsărele - un buchet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Iartă-mi divagațiile, dar ceea ce îți povestesc acum reprezintă, probabil, cele mai tulburătoare ceasuri din viața mea - învăț înțelesul cuvântului a tânji, învăț înțelesul cuvântului tulburare. Iată că drăgălașele de ele au țâșnit spre rambleu și acum pășesc zăngănindu-și patinele pe aleea cu pietriș mărginită de brăduți - așa că, hai și eu (dacă mă-ncumet!). Soarele a coborât mult de tot, totul e purpuriu (inclusiv proza mea), iar eu le urmăresc de la o distanță suficient de mare și, la un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-i pace. Dar cine are nevoie de personalitate? Eu am nevoie de-o fetișcană adevărată! Cu pufoaica ei albastră, cu bentița ei roșie cu pampoane pe urechi și cu mănușile ei mari, albe, cu un singur deget - Miss America pe patine! Cu vâscul ei și cu budinca ei cu stafide (ce-o mai fi și aia) și cu casa ei unde locuiește o singură familie, cu scară interioară cu balustradă, cu părinți potoliți, răbdători și plini de demnitate, și cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
departe? Alton C. Peterson? Și atât de tare mă preocupă gândul să nu care cumva să uit cine mi-ar plăcea să fiu, atât de tare ard de nerăbdare să ajung odată la debarcader, s-o găsesc dându-și jos patinele din picioare - întrebându-mă în sinea mea și ce anume să-i răspund când o să mă-ntrebe ce-am pățit cu mijlocul feței (o mai veche accidentare la hochei? Am căzut de pe cal în timp ce jucam polo călare după ce fusesem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
am pățit cu mijlocul feței (o mai veche accidentare la hochei? Am căzut de pe cal în timp ce jucam polo călare după ce fusesem la biserică, la slujba de duminică dimineața - mâncasem prea mulți cârnați la micul dejun, ha, ha, ha!) - încât vârful patinei mele atinge marginea lacului un pic mai devreme decât îmi planificasem și mă trezesc bușindu-mă ca un bolovan de pământul înghețat bocnă, îmi știrbesc un dinte din față și îmi trosnesc protuberanța tibiei. Timp de șase săptămâni stau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
așa toată viața? Îndoaie-l! Calcă normal, ce naiba! Pune odată la treabă și piciorul cu chestia aia cu Oscar nu și cum, Alex, că, dacă nu, o să rămâi șontorog pentru tot restul vieții! Și pentru că am alergat după șiske cu patinele-n picioare și cu-n nume de împrumut o să rămân olog câte zile mai am. Cu o viață ca a mea, doctore, cui îi mai arde de visuri? Bubbles Girardi, o tipă de optsprezece ani care fusese dată afară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
În pragul salonului de la primul etaj, Îmbrăcată cu niște pantaloni scurți trăsnet din pluș de un galben ca primulele și o bluză roz-bonbon În formă de T. Pe cap avea o perucă blondă prinsă În codițe Îndrăznețe. Era Încălțată cu patine cu rotile nou-nouțe din piele albă. După cum se părea, voia să fie Rollergirl; totuși, singurul lucru care nu avea deloc de-a face cu Rollergirl era brățara cu diamante Cartier pe care o avea prinsă la Încheietura mâinii stângi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
care vă spuneam În Careyes. Decoratorul meu de interior. O să moară de dragul vostru. Spunând aceasta, Lauren se strecură printre oaspeții ei, conducându-ne prin mulțime, În timp ce, din mers, trimitea bezele. Când am ajuns la scări, Lauren și-a dat jos patinele și a coborât În fața noastră. La parter, Lauren și-a pus din nou patinele și apoi ne-am Îndreptat către partea din spate a casei și am intrat În „camera de dimineață“ a lui Lauren. —Ei, „camera de dimineață“ Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
aceasta, Lauren se strecură printre oaspeții ei, conducându-ne prin mulțime, În timp ce, din mers, trimitea bezele. Când am ajuns la scări, Lauren și-a dat jos patinele și a coborât În fața noastră. La parter, Lauren și-a pus din nou patinele și apoi ne-am Îndreptat către partea din spate a casei și am intrat În „camera de dimineață“ a lui Lauren. —Ei, „camera de dimineață“ Îi spune Milton. Eu o numesc Camera Albă. Că doar nu sunt Maria Antoaneta... Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Sophia D’Arlan, i-am răspuns, arătând către șemineu, unde Sophia Încă discuta cu Hunter, având pe față o mină serioasă. Se pare că sunt vechi prieteni. Lauren făcu o piruetă măiastră și apoi se aplecă și-și atinse vârful patinelor. Din poziția aceea, spuse: —Sophia spune asta despre soții tuturor. —Hunter o ajută la un proiect la care lucrează, am precizat. —Crede-mă, Sophia nu are nevoie de ajutorul nimănui. Are mai multe relații decât Verizon. Mama ei e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
apoi am luat-o din nou spre dreapta, în dreptul unui bufet neoclasic, apoi spre sânga, în dreptul unei sofale în stil federal, dar am ajuns înapoi. Helen Hoover Boyle pune degetul pe intarsiile de argint aurit, pe curtenii persani acoperiți de patină, și zice: — Habar n-am despre ce vorbiți. I-a omorât pe Baker și Penny Stuart. I-a sunat pe mobil în cursul zilei dinaintea morții. Le-a citit amândurora descântecul. — Dumneavoastră credeți că i-am omorât pe nefericiții aceia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
nume Brothers. Atît mustața cît și umbrela și pălăria lui neagră vădeau tendința acestuia de a-l imita pe domnul Prentice; În douăzeci de ani, poate că ar fi ajuns să semene leit cu modelul său, dar deocamdată Îi lipsea patina vîrstei - ridurile săpate de resemnare, de deziluzie și de amărăciunile vieții. Domnul Prentice Îi predă, obosit, obiectele găsite În cursul anchetei, apoi Îi oferi lui Rowe un loc În mașina cu care se Întorcea la Londra. Instalîndu-se În mașină, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
când mi-a zis... se aștepta și ea, nici n-a icnit, da’ ... tot femeia mea e, cum s-o las? Ce-i spun ăluia mic, că el știe că mama mi-a luat bicicletă și mama mi-a luat patine și mama... N-ai văzut-o, nu știi, mi-a zis și taică-meu, măcar a ta e harnică și curată, nu vreo haită din alea care te-nșeală și cu tine de mână... Uite c-am ajuns, nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ca asta? Nu era chiar așa mare, sublinie Navigatorul-Căpitan. Dar, cu toate acestea, am înțeles că nu voi reuși s-o stăpânesc și am dezmembrat-o. Am transformat-o într-o piroga cu o singură carena și cu o scurtă patina care mă ajută s-o echilibrez, folosindu-mă de jumătate din catarg și de ceea ce mai rămăsese din vele. Iar restul l-am abandonat. Îl priviră plini de admirație. —Ai fost în stare să transformi un catamaran într-o piroga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mână. Într-una din zile, el veni la școală cu o cutie mare de carton, legată cu fundă și-o oferi colegei sale de bancă. Surprinsă, Luana deschise cutia și mare-i fu mirarea să descopere înăuntru o pereche de patine cu rotile. Astea sunt de ziua ta, îi spuse Damaschin. Dar ziua mea e în aprilie! Nu știu dacă atunci o să mai am bani să-ți cumpăr un cadou. Ia-le acum. Luana îi mulțumi, cu intenția de a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
hotărî: Trebuie să le duci înapoi. Nu pot să fac asta. Abia aștept să le încalț. Nu mai discutăm. Mâine le duci înapoi. Deși i se rupea inima, Luana trebui să asculte. A doua zi îi înmână colegului cutia cu patinele. Damaschin o privi perplex. Ce faci? Nu pot le să primesc. Sunt mult prea scumpe și nu știu de unde ai tu bani să cumperi așa ceva. Mi-a dat tatăl meu. Le-am luat special pentru tine și-ai să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în afara anumitor canoane. Oferim spre ilustrare câteva sugestii de titluri grupate pe clase: Clasa a II-a 1. Prințesa Toamnă 2. Prietena mea 3. Iarna 4. Picătura de ploaie 5. Pleacă cocorii 6. Orașul meu 7. O prietenie adevărată 8. Patinele fermecate 9. O zi de neuitat 10. Moartea unei frunze 11. O rândunică îmi povestește 12. Ghiocelul Clasa a III-a 1. Gânduri și flori 2. La revedere, Făt-Frumos! 3. Palatul subteran 4. Acolo... 5. Bucuria unui triumf 6. Eu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
învinge împotriva intemperiilor fac din versurile acestea o culme a lirismului popular. Sub spaima de moarte, dorința de nemurire, iubirea de viață, revine aceeași dorință: a fi etern, a străbate veacurile printr-o operă pe care să n-o erodeze patina vremii. În baladă, mașterul Manole se află și rămâne permanent în centrul acțiunii. Artistul polarizează asupra-i întreaga dramă. Menirea lui este să creeze ceva unic, prin care să-și depășească înaintașii și să uimească veacurile viitoare. Nefiind un om
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cântece Waiting for the miracle și Closing time pe care vânzătorul ambulant de casete și fan Leonard Cohen nu obosise să le transmită Încă de dimineață. Privirea Îi fu atrasă de un cuplu insolit prin anacronismul vestimentar. Hainele lor aveau patina lucrurilor scăpate ca prin minune după război, când nimic nu e demodat și nimic nu prisosește. În plus aveau aerul straniu al unor veșminte protectoare prin care nu trece nici frigul, nici glonțele, o armură moale, uzată, dar Încă elegantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
putu să întâlnească, rătăcind, pe un brăilean care-l informă că Any Palade e studentă la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Timpul și-a oprit acele pe cadranul iernii, umbrind zăpada afânată cu tăcerea lor. Apoi au început să alunece pe patine, încet, pe pârtia infinită, dar cu ritmul poneiului în arena de circ. Destul cât să vadă pe iubita lui trepidând unsuroasă lângă umărul unui vlăjgan cu plete blonde. Ce tren va fi fost acela care-l va fi înapoiat Brăilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sfîrtecată. Cu greutate îi eliberează mîna, dar Cezar a continuat să-l flocăiască încă o bucată de timp. La spital medicii au făcut minuni și din nou pe gîtlejul lui MacKena băutura lunecă și mai și ca înainte. Ancheta poliției patina. A rupt zgarda, spunea Vasile. A dat drumul cîinelui, contra MacKena. Vasile nu era prost și, utilizînd cu abilitate licoarea lui Bachus, era pe punctul de a se înțelege cu partea vătămată. Trebuie împușcat Cezar, susține și polițistul și partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Dar cleștarele sînt acolo și Închid În ele crîmpeie de lume. Priveliști care au fost și nu mai sînt, Însă de care el leagă anume identități. Peisajele nu sînt tocmai cele de altădată, s-au alterat cu timpul, au căpătat patine și scînteieri proprii de la regimul lor recluzionar, alimentat numai de inten si tatea amintirii, nu de contactul cu modelul. Lanțurile de cris tale rupte, Împrăștiate, așchiile, pulberile, lăcrămările lor rănite, oglindind un cer de demult, conțin nu tocmai culori, ci
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Cu toate vitregiile naturii, deși cu vizibilă lentoare, viața își urma cursul firesc: lumea se veselea, femeile nășteau, bătrânii mureau. Dis-de-dimineață, flăcăii rupeau cărări către pădure, copiii către școală, gospodarii spre fântână și standoală, iar elevii liceeni se avântau cu patinele pe firul înghețat al Siretelui de la Ropcea și până la Storojineț. Gospodarul Emanoil, zis Manole, era vestit peste șapte sate; nu numai ca fecior al dascălului de la biserica de Peste Apă sau că adusese o colonie de mazuri de prin Galiția care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
efortul actului fiziologic de la WC... orice șoaptă, posibil gândurile... Noroc, mare noroc, că nu i-a ciripit soției că s-a săturat de soia și nechezol procurate pe sub mână... și de cozi, și de frig, și de rugămințile băieților pentru patine. Că doar de unde au aflat bășcălioșii și prăpăstioșii, și curioșii aiștia trăgători de limbă, acuzatori cinici și ispititori alarmiști că el se închină în baie și că are rugăciunea lui preferată? Cum de a venit șefu'-Leul exact în dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]