414 matches
-
clasamentul general și conducea la puncte în acel moment (după primele două sesiuni ale calificărilor), a fost accidentat în timpul semifinalei la 1000 m când a căzut iar lama patinei drepte i-a pătruns în piciorul stâng; nu a mai putut patina și în finala probei de 1000 m, căștigată de Ohno. Ohno a câștigat la limită proba de 500 m, depașindu-l cu doar 0,039 secunde pe Jeff Simon, clasat al doilea. Ohno, Celski, Jordan Malone, Travis Jayner și Simon Cho
Apolo Ohno () [Corola-website/Science/320478_a_321807]
-
s-ar vrea mereu viitor, devenind dor și astfel care suflet nu-și poartă dorul său? 1164. Pedeapsa este o răzbunare a moralei. 1165. Doar cel ce cunoaște știe cât nu știe. 1166. Renumele este un nume pe care a patinat timpul lăsându-și urma propriei sale patine. 1167. De n-ar fi floarea inimii tale ce s-ar face frumosul? 1168. Pașii sunt idolii creației. 1169. Ce ar mai rămâne din noi dacă L-am înlătura pe Dumnezeu? Nimic! 1170
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
pleacă împreună cu Magneto. După pierderea lui Xavier și a lui Cyclops, elevii lui Xavier sunt abătuți și se simt neputincioși din cauza morții lui. Rogue pornește să ia leacul contra stării de mutant după ce îl vede pe prietenul ei, Iceman, cum patinează pe gheață împreună cu Kitty Pryde. Wolverine pleacă de la școală pentru a o găsi pe Jean și află că Magneto și armata lui plănuiesc să atace Alcatraz și astfel merge înapoi la școală, chemându-i pe toți membrii X-Men și mergând
X-Men: Ultima înfruntare (film) () [Corola-website/Science/302879_a_304208]
-
patinoar. Și era chiar un patinoar. Iar pe el luneca o femeie nemaipomenit de frumoasă, îmbrăcată în albastru. Mi-a făcut de departe semn cu mâna și eu m-am apropiat. Înaintam încet, cu teamă, fiindcă eu nu știu să patinez. Apoi am văzut că pot să lunec la fel de ușor ca ea. Și am încercat s-o ajung. Lunecam cu o viteză fantastică, dar ea se făcea tot mai mică în depărtare, așa că m-am oprit. Locul unde dispăruse femeia era
Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
America de Nord. La jumătatea secolului XIX, ghețarii din Alpii elvețieni au avansat până la punctul în care întregi sate au fost distruse. Râul Tamisa și canalele din Țările de Jos înghețau des în timpul iernii, oferind posibilitatea de a le traversa, de a patina deasupra și chiar de a organiza târguri pe gheață. Zona de ghețari care înconjura Islanda s-a extins pe mai mulți kilometri, de jur împrejurul insulei, împiedicând complet accesul navelor în porturile islandeze. Același fenomen s-a petrecut și în Groenlanda. Imposibilitatea
Mica eră glaciară () [Corola-website/Science/306447_a_307776]
-
de forma crucii Sfanțului Andrei. Dimensiunile aripilor erau inegale. Profilul aerodinamic a fost cel ales că cel mai bun dintre cele testate. Pe intrados prezenta cuțite aerodinamice ce canalizau curgerea aerului. Tren de aterizare avea două roți și câte o patina în față și în spate Centrul de greutate era plasat sus pentru facilitarea virajelor, iar aripa superioară era deformabila elastic la capete pentru efectuarea de manevre laterale. Controlul direcției pe verticală și orizontală era dat de ampenajul în formă crucii
Coandă-1910 () [Corola-website/Science/305510_a_306839]
-
teatru. Să fac ciorbă. Să dau cu mătura”. Ilie: „Știu să citesc. Să strâng bani. Să fac afaceri. Să umblu la tehnologie”. Mari: „Stiu să joc fotbal. Să bat la tarabană. Să desenez”. Ivona: „Știu să cânt la vioară. Să patinez. Să schiez. Să croșetez. Să cos”. Maria: „Știu să fac gimnastică. Să cânt la pian. Să fac fotografii”. Onița: „Știu să desenez. Să-mi ajut mama la treabă. Să fac paradă”. Una: „Știu să cânt. Să vorbesc în engleză. Să
Școala în stradă. Episodul 1 () [Corola-website/Science/295646_a_296975]
-
patinatoare americană, dublă medaliată olimpică la patinaj artistic în 1992 și 1994 și campioană națională a SUA în 1993. Kerrigan s-a născut la Woburn, Massachusetts în familia lui Daniel Kerrigan și a Brendei M. (Schultz) Kerrigan. A început să patineze la șase ani la patinoarul din orașul ei, Stoneham, Massachusetts. Cei doi frați mai mari, Michael și Mark, jucau hochei, dar la acea vreme acel sport nu era o activitate potrivită pentru o fată și Nancy a început să practice
Nancy Kerrigan () [Corola-website/Science/320499_a_321828]
-
lui Matteo.A cântat la un Open Music cu Roller Band(trupa din Soy Luna).Îl place pe Nico(Lionel Ferro în Soy Luna).Gaston încearcă să o cucereasca.A apărut în 6 episoade(13-18 sezonul 1).Nu stia să patineze.
Thelma Fardin () [Corola-website/Science/312829_a_314158]
-
dreptul, / noi cărora ne-au spart ghețarii pieptul, / noi care focul nu-l clădim cu lemne / (...) / noi care facem oameni de zăpadă, / fiind și noi tot oameni de zăpadă... Surprinde plasticitatea imaginii: Răceala dintre noi e-a gheții pe care patinează îngeri, sau: O, câmp pe care gâzii provizorii decapitară grâul sfânt al țării."..» (SUȘ, 77 sq.). În „tâlmăcirea” lirică nuanțată a sintagmei-titlu, de la volumul publicat de Adrian Păunescu în 1976, criticul Mircea Tomuș precizează: «"Pământul deocamdată"... înseamnă deci conștiința acut
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
de romb pe cap, purtând o funda roșie mare pe cap. Ea este unul dintre cele patru personajele primare. Are personalitatea unei tinere fete, deoarece îi place să se zbenguie prin flori, să dea petreceri cu ceai cu prietenii, să patineze, având o personalitate timidă și dulce. Numele ei vine de la obiceiul de a chicoti de multe ori. Este un personaj foarte afectuos și este adesea văzută îmbrățișând și sărutând mai multe personaje masculine. Ea este foarte apropiată de Cuddles, cu
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
fixare, de aderare) este cea prin care se realizează fixarea corpurilor unul față de altul. Fără forța de frecare de fixare nu ar fi posibilă activitatea și viața umană de zi cu zi. Oamenii nu s-ar putea deplasa, mobilele ar patina fără ca cineva să le miște, vehiculele n-ar putea circula, patinând pe loc. Starea de fixare (aderare) este o stare de repaus, de nemișcare, astfel că ea nu provoacă nici uzuri și nici pierderi de energie. Frecarea de alunecare (de
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
unul față de altul. Fără forța de frecare de fixare nu ar fi posibilă activitatea și viața umană de zi cu zi. Oamenii nu s-ar putea deplasa, mobilele ar patina fără ca cineva să le miște, vehiculele n-ar putea circula, patinând pe loc. Starea de fixare (aderare) este o stare de repaus, de nemișcare, astfel că ea nu provoacă nici uzuri și nici pierderi de energie. Frecarea de alunecare (de glisare) survine la suprafața de contact a două corpuri care se
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
un traseu de agrement pe Dunăre cu vaporașul, punctul de plecare îl constituie stația amplasată în Parcul Central iar destinația este pe malul bulgăresc, în Silistra. Călărași-ul dispune de un patinoar în cadrul complexului sportiv "Tineretului" în care se poate patina în orice sezon,un cafe-cinema 3D,iar începând din 2012,de un cinematograf 3D. Călărașiul ocupă locul 43 în Topul primelor 50 de orașe din România, realizat de revista Capital, aflându-se la egalitate cu Tecuciul, ambele orașe având 4
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
om de stânga vreodată. Sunt un om decent în acea parte a referinței politice în care mă simt la mine acasă, poate liberal, poate un liberal mai apropiat de ceea ce îndeobște se numește creștin-democrație, dar dați-mi voie să nu patinez acum în chestiunile... Robert Turcescu: Dar nu ați fost utecist domnule Ungureanu? Mihai-Răzvan Ungureanu: Ba da, am fost. Robert Turcescu: Păi și atunci? E adevărat, pe vremea aia era cam greu să spui că intri din proprie inițiativă în Partidul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
cunoștințe. Am mers Întâi la grădiniță. Îmi amintesc lucruri foarte frumoase. Am mers și la grădinița românească, și la grădinița comunității evreilor - am fost la ambele grădinițe: la una dimineața și la una după-masă. Așa se făcea. Iarna mergeam la patinat, la săniuș... Încă o dată vă spun, părinții nu erau foarte bogați, dar au dat cât se poate copiilor. Au cumpărat un pian, ca să putem Învăța să cântăm la pian, și am fost printre primii din orașul Câmpulung care au avut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
culmea fericirii alături de prietenii copilăriei mele, pe Frența. Deveniți adolescenți, continuam să ne întậlnim acolo, cu animalele la păscut, încredințậndu-ne unul altuia gậndurile sau grijile. Iarna, în paradisul de cleștar al pădurii, sau pe luciul argintiu al pậrậului, schiam și patinam, uitậnd de foame și de sete. Vara, colindam pădurile pline cu zmeură, mure, fragi, culegậnd bureți, adunậnd flori sau adăpostindu-ne prin poienițe precum haiducii. Ne aminteam cu plăcere de anii din urmă, cậnd fusesem “hoți” sau “vardiști” și cậnd
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
care îmi reproșa că mă ocup prea mult de el), îl mângâiam și-l strângeam, îi spuneam povești. Azi îl vedeam echipat în uniformă de polițist, dirijând circulația prin pat; a doua zi, mi-l imaginam pe role, în trening, patinând voios pe gresia din baie; duminica, îl puneam să se îmbrace în lenjerie intimă și să danseze din fund pe muzică orientală. Uneori, poveștile se terminau prost și-atunci bietul Bismarck ajungea când pe mâna hitleriștilor (care-l strângeau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
răsturnate ca niște ogoare aburinde. Era ca și cum un nebun se apucase să șteargă tot verdele și cărămiziul din oraș. Undeva la intersecția dintre privire și-asfalt se formase o rană, un crater de tablă, gudron și neuroni, prin care istoria patina, cu tot cu mine. Orice nu-mi convenea se ducea prin pâlnie: prieteni, iubite, colegi, clădiri, amintiri. Ceaușescu începuse treaba; eu doar o continuam, turnând ani, stări și evenimente în gaura lui neagră. Mihnea avea dreptate: noi rămâneam aceiași, dar orașul își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Uneori, o și recunoșteam: minciunile perfecte sunt cele care spun adevărul. Mistificam tot ce-mi ieșea în cale, până începeam să fac parte din opera generală. Rescriam istoria literaturii. Magna Charta Robanorum. Dezechilibrele mele cerebrale creau echilibre în altă parte, patinând prin magma poveștilor. Îți trebuia o hartă specială, pentru-a găsi drumul printre atâtea variante. Din toată nebunia asta, nu lipseau victimele. Cineva trebuia să plătească oalele sparte. Interbelicii mă uluiseră întotdeauna, cu talentul și tupeul lor de-a te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bine. Dar parcă aveam de-ales? „A patra casă, pe stânga. Aia cu gard verde.“ Nu se zărea nici casa, nici gardul, cu-atât mai puțin culoarea. Farurile orbecăiau prin apă și beznă. Drumul dispăruse, mașina se scufunda ușor, roțile patinau pe dedesubt. Puteam să fim și-n Techirghiol, nu era mare diferență. „Aici!“, a mârâit Mihnea, „Urc-o pe dâmbul ăsta!“ Am tras de volan și-am ieșit din apă cu roțile din față. Nu era bine: parcă simțeam cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
era frică să încerc, așa că am dat drumul la radio. Opelul s-a umplut de sunete de voci și instrumente. Nu reușeaml să-mi dau seama cine cântă, ascultam doar un fond sonor, un zgomot de bruiaj prin care îmi patinau gândurile. Am rămas așa până la unu fără cinci, fără să scoatem un cuvânt. Ne reprogramasem, fiecare se repliase în cubul lui de liniște și siguranță. Ne simțeam protejați, departe de orice intruziune. Era bine. Apoi Mihnea ne-a făcut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se transformau în niște hoteliere amorfe și plictisitoare, îmbrăcate aseptic, în craci tubulari, albi, de dispensar. Iarna, făceau zig-zaguri prin cameră în ciorapi flaușați, trași peste dresurile groase de flanelă și înghesuiți în sabotul spitalicesc, cu talpă de tanc. Ochiul patina pe materialul stufos: alb, negru, iar alb, acoperind toate formele și deteriorând plăcerea. În timp ce eu le cercetam în intimitatea laboratoarelor, eram la rândul meu urmărit. Un etaj mai sus, asistenții de la băi și nămoluri scoteau în pauze capul pe geam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care sunau ca niște hidrocentrale, cu ferestrele care se deschideau invers, spre aerul gazos și prăfuit, cu oamenii de pe străzi mereu pregătiți să-ți tragă un pumn în gură. Nopțile se scufundau în dimineți interminabile, prin care gândurile începeau să patineze. Orașul pulsa grozav, schizofrenic; aș fi dat orice să-l șterg de pe fața pământului, după care să-i duc resturile la o expoziție internațională. Iubirea noastră față de el se transformase în ură, ca atunci când stai prea mult aproape de cineva. Bucureștiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
iar pe tavan, sub bolți și arcade, se mai zăreau încă urmele de sfinți. Caloriferele arătau ca un osuar. Dacă vroiai să sari pe geam, nimereai în scări metalice sau în trape întredeschise, care te aruncau la nivelele inferioare. Holurile patinau în ciment, ca ale noastre, și se terminau în ușițe joase și dosnice. Peste toate guverna o femeie înaltă, brunetă, îmbrăcată de sus până jos în negru, căreia studenții îi ziceau Komissăreasa. N-am amintit însă de celelalte găuri negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]