216 matches
-
am urmat. Ajunși în pragul bisericii, m-am oprit, lăsându-l pe călugăr să intre. Eram foarte atent la tot ceea ce face, urmându-l îndeaproape. Ajuns în fața altarului, a intrat și, după un timp, s-a întors, purtând în mână patrafirul, o carte și o cruce... Și-a pus patrafirul și, cu fața spre altar, a îngăimat câteva cuvinte... ― Fiule, vino aici și îngenunchează - m-a poftit el în fața altarului... După ce am îngenuncheat, mi-a așezat patrafirul pe cap și, cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lăsându-l pe călugăr să intre. Eram foarte atent la tot ceea ce face, urmându-l îndeaproape. Ajuns în fața altarului, a intrat și, după un timp, s-a întors, purtând în mână patrafirul, o carte și o cruce... Și-a pus patrafirul și, cu fața spre altar, a îngăimat câteva cuvinte... ― Fiule, vino aici și îngenunchează - m-a poftit el în fața altarului... După ce am îngenuncheat, mi-a așezat patrafirul pe cap și, cu glas scăzut, a citit un timp. La sfârșit am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
întors, purtând în mână patrafirul, o carte și o cruce... Și-a pus patrafirul și, cu fața spre altar, a îngăimat câteva cuvinte... ― Fiule, vino aici și îngenunchează - m-a poftit el în fața altarului... După ce am îngenuncheat, mi-a așezat patrafirul pe cap și, cu glas scăzut, a citit un timp. La sfârșit am auzit un “Amin” spus limpede... În cele din urmă, am ieșit din biserică. Mergeam tăcuți. Bătrânul se sprijinea ca de atâtea ori de brațul meu. Când am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mesei se afla bătrânul, iar în dreapta lui, cu o lumină aparte în ochi, ședea cuminte Sevastița. Bătrânul s-a ridicat. S-a dus la blidarul din perete, din care a coborât o carte peste care se găsea împăturit cu grijă patrafirul și o cruce pe care le-am văzut la amiază în biserică. Le-a așezat pe masă și, privind la Zâna și la mine, ne-a îndemnat: ― Veniți aici, copii... Din clipa în care ne-am oprit în fața bătrânului, am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
avea grijă de noi și ne va face mari și sănătoși) și-l auzim pe părintele zicând: “Băieții să rămână pentru spovedit”. Adică noi. Intrăm toți doisprezece în altar. Parcă am fi niște apostoli. Preotul ne spune să îngenunchem, pune patrafirul pe capul câtorva dintre noi, face un fel de slujbă, după care ne cheamă, unul câte unul, într-un alt loc, pentru spovedania propriu-zisă, care e, sau se vrea a fi, secretă. Părintele, însă, ne-a spus cândva, că nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
secretă. Părintele, însă, ne-a spus cândva, că nu e frumos să tragi cu urechea și să vrei să auzi lucruri care nu sunt spuse pentru tine. Așa că fiecare stă, cuminte și răbdător, la locul său, așteptându-și rândul. Sub patrafir se află acum Titi Bîjgoi, Ioniță Dumitru în catalog. (De unde-i vine numele ăsta? Nimeni nu știe precis. Sigur este, însă că, de când se știu ei, așa le este cunoscut în sat tot neamul. Bîjgoaica cea bătrână, adică bunică-sa
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Strugurii se coc în vie, Vinul se bea-n Veneție Cu nanele ce-mi plac mie. 241 Doamne, Doamne, dă-ni bani Că nu-i berem cu țigani Că i-om be cu oameni mari, Că țiganii beau sculele, Popii patrafirele. 242 Cucul cântă, mierla zice: - Nu-ți bea banii, măi voinice, Că banii ți-or trebui La vară când or cosi Iarbă otavă cu rouă Și s-a rupe coasa-n două Și-i băga brînca-n curăuă Și ți-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de ușurare a bietului trompet titular. Schimb de instrumente, ca Între două sentinele. Iar Jacopo Înaintase În cimitir, condus de psihopompul cu panglicuțe luate la Addis-Abeba. Totul În jur era alb, zidul bătut de soare, mormintele, pomii Înfloriți de pe margine, patrafirul parohului gata să binecuvânteze, afară de maroniul veșted al pozelor de pe pietrele funerare. Și de marea pată de culoare dată de drapelele Înșiruite În fața celor două gropi. „Băiete“, spusese șeful, „tu te așezi aici, alături de mine, și la comandă suni pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
sus și au încercat să mă facă să alerg. Când m-am prăbușit la pământ, mi-au dat câteva șuturi și pumni. Atunci a apărut episcopul Magno. Mai întâi i-am văzut încălțările de postav alb, apoi vârful negru al patrafirului. Mi-am ridicat privirea spre el cu ură. Pe față i se întipărise moartea și încerca să-i alunge pe preoții care voiau să-l îndepărteze. - Opriți-vă, spunea cu glas tremurător. Opriți-vă. Ce-aveți de gând să faceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
doi patriarhi, dintre care cel refugiat pe insula Grado a jefuit-o de toate comorile și relicvele. În ultimul timp, printre bălți și buruieni, s-a reaprins o lumină. Care ardea cu ulei arian, și cel care veghea dispunea de patrafirul cu șase cruci și de amvon cu sprijinul armelor longobarde: așa cum patrafirul de la Grado se bizuia pe soldații de pe navele bizantine. Acum Mama a fost definitiv părăsită de mine, și se pregătea să moară de una singură, mai rău decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de toate comorile și relicvele. În ultimul timp, printre bălți și buruieni, s-a reaprins o lumină. Care ardea cu ulei arian, și cel care veghea dispunea de patrafirul cu șase cruci și de amvon cu sprijinul armelor longobarde: așa cum patrafirul de la Grado se bizuia pe soldații de pe navele bizantine. Acum Mama a fost definitiv părăsită de mine, și se pregătea să moară de una singură, mai rău decât o femeie stricată care doar a avortat sau și-a sufocat propriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în vârstă, și, pe deasupra, și sfânt. Nu săvârși fapte de care te-ai putea apoi căi! Tocmai voia să mă împingă într-o parte și să se repeadă la Cipriano, dar în ultima clipă s-a răzgândit. Și-a aranjat patrafirul cu un gest nervos și a spus, agitându-și amenințător arătătorul mâinii drepte spre cer: - Mă voi întoarce! Înainte de a părăsi încăperea, Cipriano mi s-a adresat: - Amintește-ți ce ți-am spus. Dacă va fi adevărat, tu datorezi acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Onoriu ne aștepta înconjurat de cardinali și de episcopi în odăjdii somptuoase. Nu era bătrân, cum mi-l închipuiam, cred să fi avut cam cincizeci de ani sau chiar mai puțin. Peste tunica albă purta un stihar maroniu-deschis și un patrafir alb; pe cap n-avea nimic, nici coroana și nici altceva. Craniul îi era complet ras, fața netedă, nasul mic teșit și maxilarul pătrat de o paloare care scotea în relief doi ochi rotunzi și negri. Am îngenuncheat ca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
simțea cum i se zdrențuiește sufletul. Popa Barbu era un om voinic, cu o uitătură cam critică și cu barba zburlită. Îl ascultase cu luare-aminte pe spătar și ceruse un coș de ouă proaspete pentru că era Joimariul. Pe urmă pusese patrafirul pe capul lui Pampu și începuse să dondăne din cartea mare, legată în piele, pe care o moștenise de la tatăl lui. Spunea cuvinte pe care nici el nu le înțelegea, stâlcind-le, inventând sunete și gândindu-se ce ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
la sufletul și caracterul tău, tiristo? Pui de curvă, asta ești, amăgito. Nu te vezi? Te duci pă lună plină și-i joci din buric lu’ Chiru din Baltă și te ții de neîncepută? Ai zis la taica părinte, sub patrafir, ce faci tu în Baltă? Cum te leagănă pă apă Chiru și pune tarafu’ să-ți cânte la mandole și ghitare? Cum vă petreceți în orăcăieli și chermezeală, de răsună Balta? Crezi că nu le știe lumea? Tot satul știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
În sinea mea: Doamne, cum se poate ca părintele să păcătuiască așa?! Părintele a avut, e drept, destul de tîrziu prezența de spirit de a ieși rapid În Întîmpinarea noastră ca să poată Închide ușa care ne dezvăluise marele păcat și cu patrafirul atîrnat În grabă după gît, nea spovedit. La Întoarcerea de la biserică, cu greu am catadicsit să povestim mamei cum descoperiserăm noi ce mare păcat făcuse părintele. Mama, cîntărindu-și cu grijă cuvintele, ne-a spus că părintele are voie de la Dumnezeu
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
barbă ascuțită și vânătă, ca o bidinea, și bea multă țuică, de unde și porecla. Ocăra, pronunțând foarte des numele necuratului, se văieta chiar în biserică, la lume, de bătrânețe și dureri prin încheieturi și spovedea copiii, care-i râdeau sub patrafir, întrebîndu-i dacă au mâncat fasole și varză acră. Cânta mormăind, sughițând, trecând repede de la cele mai grave registre la un schelălăit înfricoșat spre hazul credincioșilor tineri. Babele îl mustrau de la obraz, dar îl venerau, și de altfel și el le
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
stă desigur în legătură cu forma jidovină, care se găsește adesea în documentele vechi românești și însemnează scursătură de apă. [1 octombrie 1876] O MISTIFICAȚIE ARHEOLOGICĂ Un slavist modern căpătă la 1854 informația că la mănăstirea Banja în Dalmația ar fi un patrafir de matasă împodobit cu mărgăritare și împletit cu aur și cu argint. Pe el se reprezintă mai multe chipuri de sânți, iar pe partea de jos se văd 2 figure îngenucheate, jupân Stroe și jupâneasa Ierosima, cu arătarea anului 1114
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
jupâneasa Ierosima, cu arătarea anului 1114. Slavi[s]tul conchise că ar fi unul din cele mai vechi monumente de artă slavică. Inscripția ce i se trimisese în copie suna astfel: "Jupîn Stroe Vestolmiu, jupâneasa Erosima, în anul 1114, acest patrafir să fie mănăstirii din Stiești". Unde însă să fi fost mănăstirea Stiești? Cine sânt personagele lui jupân Stroe și Erosimei? Cum de se află acest patrafir la mănăstirea Banja? Un alt slavist, mult mai celebru, profesorul Fr. Miklosich, cercetând la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trimisese în copie suna astfel: "Jupîn Stroe Vestolmiu, jupâneasa Erosima, în anul 1114, acest patrafir să fie mănăstirii din Stiești". Unde însă să fi fost mănăstirea Stiești? Cine sânt personagele lui jupân Stroe și Erosimei? Cum de se află acest patrafir la mănăstirea Banja? Un alt slavist, mult mai celebru, profesorul Fr. Miklosich, cercetând la rândul său mănăstirea Banja, publică în 1858 inscripțiunea de pe patrafir în fruntea monumentelor privitoare la istoria Serbiei, Bosniei și Ragusei; o publică însă cu următoarele modificări
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost mănăstirea Stiești? Cine sânt personagele lui jupân Stroe și Erosimei? Cum de se află acest patrafir la mănăstirea Banja? Un alt slavist, mult mai celebru, profesorul Fr. Miklosich, cercetând la rândul său mănăstirea Banja, publică în 1858 inscripțiunea de pe patrafir în fruntea monumentelor privitoare la istoria Serbiei, Bosniei și Ragusei; o publică însă cu următoarele modificări: Jupân Stroe Vestolmiu, jupâneasa lui, Sima, în anul 1114, acest patrafir să fie mănăstirii din Stănești. Enigma rămânea însă tot nedezlegată: unde va fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Fr. Miklosich, cercetând la rândul său mănăstirea Banja, publică în 1858 inscripțiunea de pe patrafir în fruntea monumentelor privitoare la istoria Serbiei, Bosniei și Ragusei; o publică însă cu următoarele modificări: Jupân Stroe Vestolmiu, jupâneasa lui, Sima, în anul 1114, acest patrafir să fie mănăstirii din Stănești. Enigma rămânea însă tot nedezlegată: unde va fi fost mănăstirea Stănești si cine era acel jupân Stroe Vestolmiul cu soția sa Sima, viețuitori în veacul al 12-lea? Venerabilul canonic Tim. Cipariu este cel dintâi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
si cine era acel jupân Stroe Vestolmiul cu soția sa Sima, viețuitori în veacul al 12-lea? Venerabilul canonic Tim. Cipariu este cel dintâi care ridică vălul cestiunii. Mai mult pe ghicite decât prin criteriele externe ale monumentului recunoscu că patrafirul de la Banja nu poate proveni decât din România și anume de la mănăstirea Stănești din districtul Vîlcii; că lectura Stroe Vestolmiu a lui Kukulievich și Miklosich trebuie rectificată în Stroe vel stolnic; că donatorul patrafirului a fost un boier român "mare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
criteriele externe ale monumentului recunoscu că patrafirul de la Banja nu poate proveni decât din România și anume de la mănăstirea Stănești din districtul Vîlcii; că lectura Stroe Vestolmiu a lui Kukulievich și Miklosich trebuie rectificată în Stroe vel stolnic; că donatorul patrafirului a fost un boier român "mare stolnic" din secolul XII; că, în fine, mănăstirea Stănești ce apare în documentele de la 1540 înainte ca o fundațiune a familiei Buzeștilor n-ar fi decât o reedificare a vechii mănăstiri, tot cu aceleași
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au citit rău veleatul 1114, 2. că jupân Stroe velstolnic din inscripțiune este vestitul general al lui Mihai Viteazul, Stroe Buzescul, iar jupânița Sima, soția lui; și a conchis de aci că Stroie Stolnicul cu soția sa depuseră faimosul lor patrafir la mănăstirea Stăneștii, fundațiunea Buzeștilor, în intervalul de la 1 sept. 1600 inclusiv până la 1 sept. 1601 exclusiv, pentru că la 2 octomvrie 1601 Stroie era deja mort. Cu studiul critic al acestei întrebări se ocupă monografia " Inscripțiunea de pe patrafirul de la Stănești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]