87,383 matches
-
în urmă, în chiar anul morții pictorului, Eugenia Iftodi le-a realizat împreună cu Țuculescu. Acum, după trei ani de la acel eveniment cu totul ieșit din comun, pictorița a făcut un pas decisiv către consacrarea publică și valorificarea culturală a acestui patrimoniu cu totul sigular: a donat lucrările Muzeului Național de Artă și a editat un catalog/album exhaustiv, evocator și analitic. Expoziția s-a deschis recent în sala Kretzulescu a Muzeului, iar lucrările în spațiul cărora s-au întîlnit doi artiști
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
dotate cu tot ce trebuie, iar lucrurile merg foarte bine... -Ai văzut, bade ?, mă întreabă Haralampy. Apăi, bată-le Dumnezeu de organizări agricole! N-avuserăm noi asociații ? -Ceapeuri, domnu" Haralampy " diferă. Vorbesc degeaba " nu mă mai aude... -...N-avuserăm noi patrimonii ? Unde-s ? -Mai taci, omule, i-am zis. Parcă ești George Calboreanu interpretându-l pe Ștefan cel Mare când striga după Movilă și Luca Arbore...
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
Ion Neculce, împreună, desigur, cu O samă de cuvinte, Gabriel Ștrempel reia propria ediție din 1982. Este deci o reautentificare a textelor, după cele mai bune ediții - gest de care clasicii noștri au periodic nevoie într-o gestionare responsabilă a patrimoniului nostru istoriografic și literar. Nu este o ediție critică propriu-zisă, pentru că lipsesc comentariile textologice, paleografice, sursologice, dar girul științific al lui Gabriel Ștrempel este suficient. Este interesantă valorizarea lui Nicolae Costin, pus în mod firesc în rând cu cei trei
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
două instituții implicate: Academia Română și Editura Univers enciclopedic. A treia instituție importantă, aflată sub patronajul Academiei Române, este Fundația Națională pentru Știință și Artă, care a luat naștere după privatizarea nefericită a Editurii Minerva, tocmai cu scopul de a prelua gestionarea patrimoniului clasic al literaturii române. Din 2003 s-a mai adăugat o instituție participantă, menționată direct pe copertă: Editura Academiei Române. Deși atât Fundația Națională pentru Știință și Artă, cât și Editura Academiei sunt dependente de Academia Română ca instituție coordonatoare, menționarea lor
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
la vreme, ca să se poată face planuri semnificative. Nu în ultimul rînd, Festivalul a devenit și un loc de întîlnire, de dialog, un loc uman în care oameni de pretutindeni au șansa să fie împreună. Datorită investițiilor, reabilitărilor clădirilor de patrimoniu, datorită primarului Johannis, Sibiul este din nou un spațiu spiritual, pe care și teatrul l-a înnobilat. Festivalul a fost mereu un liant, un prilej de a scoate în evidență, încă o dată, minunile orașului. Au fost multe bîlbîieli la ediția
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
Dumitru Hurubă După ce am văzut pe micul ecran schimbul de mesaje dintre Victor Pițurcă și Cornel Dinu, care confirmă încă o dată, dacă mai era nevoie, grija românilor pentru păstrarea și utilizarea patrimoniul național al jignirilor de valoare, cu completări la zi, m-am întrebat dacă FRF-ul are prerogative clare în ceea ce privește intercomunicarea dintre supușii săi. Mă interesam și la LPF, însă Dumitru Dragomir tocmai se afla într-o dispută academică cu Mugur
Pițurcă, Dinu și Lombroso by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12842_a_14167]
-
receptare ca cea de care ar fi beneficiat dacă ar fi urmat drumul, ce-i drept, mai dificil, al promovării pe criterii strict culturale, fără interferența politicului. Nu trebuie ignorat nici faptul că opera sa, declarată peste noapte, bun de patrimoniu național (vezi același tip de ipocrizie idioată și în cazul lui Corneliu Baba), nu putea circula liber pe piața internațională a artei pentru a-și putea face o cotă. În ansamblu, este de necontestat faptul că, semnalul verde dat de
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
face, ca și în România, în folosul unor funcționari ai statului, vârfuri ale stufoasei și omnipotentei birocrații comuniste. Ca și în România, unde național-comunismul ceaușist a forțat la maximum formarea omului nou, moștenitorii regimului nu respectă nici o lege în prelevarea patrimoniului comun, nu au nici un scrupul în acapararea bogățiilor țării. Similitudinile se opresc însă aici pentru că, ținând "pe genunchi" Asia (Siberia), Rusia are la dispoziție resurse naturale aproape inepuizabile care îi pot garanta venituri susceptibile de a bloca inflația, asigurând stabilitatea
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
unul de fațadă, ci reprezintă chiar specificul său cel mai adînc, este atît o formă de semnalare a unui loc și de solidarizare în jurul unei idei, cît și o sursă directă, rapidă și eficientă de îmbogățire și de nuanțare a patrimoniului. în absența, deocamdată, a unor spații amenajate muzeografic și a unor expoziții permanente, chiar dacă juridic Muzeul există, evenimentele periodice care se nasc în jurul Simpozionului de sculptură și în jurul Salonului de gravură - și aici trebuie neapărat amintite Salonul internațional de mail-art
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
pentru care solicită și sprijinul statului, obținându-l sau nu, de la caz la caz. Atât și nimic mai mult. Dar dl Șiulea ricanează: "Argumentul pe care-l folosesc uneori conducătorii Uniunii, că aceasta se finanțează din veniturile aduse de propriul patrimoniu este nul: acel patrimoniu este tot bun public". Ce să spunem? Ori dl Șiulea nu știe ce este acela bun public ori, la fel de grav, dacă nu și mai grav, se preface că nu știe. D-lui Ciprian Șiulea i se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
sprijinul statului, obținându-l sau nu, de la caz la caz. Atât și nimic mai mult. Dar dl Șiulea ricanează: "Argumentul pe care-l folosesc uneori conducătorii Uniunii, că aceasta se finanțează din veniturile aduse de propriul patrimoniu este nul: acel patrimoniu este tot bun public". Ce să spunem? Ori dl Șiulea nu știe ce este acela bun public ori, la fel de grav, dacă nu și mai grav, se preface că nu știe. D-lui Ciprian Șiulea i se par neclare principiile după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
prea puțină protecție, poate va fi mai bine când nu va fi deloc. O propunere a d-lui Șiulea. Dar ce mai propune d-sa? Iată ce mai propune: "Banii de la buget, drepturile de autor moștenite de la vechiul Fond Literar, patrimoniul actual al USR și beneficiile produse de acestea trebuie alocate de către Ministerul Culturii". Asta cam sună a etatizare, a tutelare de felul aceleia pe care o exercitase cândva răposatul Consiliu al Culturii și Educației Socialiste. Dar să nu ne speriem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
-i aparține. Lucrurile oarecum se complică dacă e să se țină seama de Statutul U.S. unde, la art. 59, scrie: Desființarea Uniunii poate fi hotărâtă numai de Adunarea Generală prin votul a două treimi din numărul membrilor acesteia, iar lichidarea patrimoniului se face potrivit legii". Dar, la urma urmei, de ce-l tot batem la cap pe dl Șiulea cu Statutul? în fond, ca exercițiu intelectual pur, d-sa este liber să facă orice propunere, să se desființeze ONU, să se desființeze
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
mai demonstra diferența - și deci autonomia față de "realitate", după ce aceasta i-a fost demult recunoscută. Tot ce înseamnă astăzi proză valoroasă franceză este reușita practicii literare pe care am definit-o ca exploatare a denotativului și recuperarea conotativului - intrat în patrimoniul literaturii - ca semn. Înaintea societății, din secolul al XIX-lea - odată cu Stendhal, susține Jean-Marie Gleize - literatura pură marchează "sfîrșitul transcendenței": Consumul nu este prometeic, ci hedonist și regresiv. Procesul de consum nu este unul de muncă și de depășire, ci
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
foarte bună, la Editura Univers enciclopedic, căreia i s-a asociat din 2003 Editura Academiei Române. Cadrul instituțional favorizant este completat de Fundația Națională pentru Știință și Artă, înființată după privatizarea neinspirată a Editurii Minerva, cu scopul de a prelua gestionarea patrimoniului clasic al literaturii române. În "România literară", numai în 2004, au mai apărut cronici foarte critice la adresa edițiilor Panait Istrati (în nr. 26, Zamfir Bălan, ca o reacție la o cronică pozitivă a lui Al. Săndulescu din nr. 21) și
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
1 emisiunea "Folclorul contraatacă", constatăm bucuroși că această televiziune se află sub imperiul aceluiași jurământ, ca și B1 Tv, în care se prevede, probabil, punerea în circulație a unor termeni noi, apți să îmbogățească și, în același timp, să individualizeze patrimoniul lingvistic autohton, dar și pentru păstrarea și conservarea ființei noastre naționale la intrarea în UE. Astfel, prezentatoarea Andreea Bănică ne informează la un moment dat că îmbrăcații în superbe costume naționale - Maria Cârneci, Radu Ciordaș, Margareta Clipa, Nicoleta Voica, Dinu
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
critic în care muzeele organizează expoziții și, mai apoi, publică albume pentru a crea un destin public diverselor lucrări cu totul îndoielnice sau false de-a dreptul. II. Legi, mecanisme, instrumente Pentru raționalizarea fenomenului artistic, în România există acum Legea Patrimoniului mobil, Legea nr. 182, care prevede, printre altele, și înființarea instituției expertului de artă. Așadar, legea există, instituția funcționează, dar ele trebuie, pur și simplu, aplicate. Iar în clipa în care acești experți își vor lua rolul în serios, se
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
urmărind semnăturile importante și temele splendide ce se rulează număr de număr, aspectul ei de gust îngrijit și ilustrația vie, această revistă ce, iată, se pregătește de centenar, (în 2005), este una din puținele de însemnătate națională. O revistă de patrimoniu, rară în contextual cultural autohton. O mare revistă românească, elegantă, densă, exigentă, realizată de o echipă de profesioniști. O mărturie de longevitate și rezistență intelectuală. Un dar excepțional mai ales în această perioadă de tranziție când confuzia, impostura și penuria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
încăpățânează s-o ignore, îi întorc spatele ca și când n-ar fi. Oboseală, exasperare și umilință, într-adevăr, apasă rândurile colegului Gabriel Chifu, care de 14 ani, împreună cu redacția, se vede silit să demonstreze evidențe, că Ramuri e o instituție de patrimoniu și că merită atenție și sprijin. Amărăciunea și oboseala, ale celui ce se vede vorbind în deșert. Sperăm ca lucrurile să se schimbe. Pentru că Ramuri este una din publicațiile cele mai vechi din țară, care a avut în vremuri conducători
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
vor fi, de asemenea, în legătură cu afacerile derulate de unii dintre ei. Vom constata că prieteșugul de la televizor cu Puterea e continuarea la lumina zilei a afacerilor derulate împreună mai pe de-ascunselea. Nu știm exact cum și cine dispune de imensul patrimoniu al sindicatelor. Cine sunt privilegiații care beneficiază de bilete în stațiuni și pe ce criterii se acordă acestea. Nu știm cum sunt angajați oamenii din subordinea lor. Și, mai ales, nu știm cum sunt selecționate firmele care furnizează servicii. La
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
altele - în perioada în care l-am cunoscut - a numai cinci tablouri de Andreescu sau atribuite lui, când nu chiar de falsuri, socotind și piesa executată de Dan Ialomițeanu. Perla colecției sale îl constituia tabloul Fata în iarbă (azi în patrimoniul Muzeului Național de Artă), străpuns cândva, nu se știe în ce împrejurări, de un glonț, stare în care, cum s-a văzut, i-a fost încredințat lui }uculescu spre restaurare. Cititorul cunoaște deja natura relațiilor dintre Ionașcu și pictorul strălucit
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
125 din 31 august 2000 privind declararea orașului Sulina, județul Tulcea, și a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes național, ministrul culturii de atunci, Ion Caramitru, de al cărui mandat se leagă cele mai importante decizii în ceea ce privește salvarea și conservarera patrimoniului, punea în discuție nu doar o problemă juridică și administrativă, ci și capacitatea noastră de a ne identifica șansele într-o nouă construcție europeană, alături de stimularea memoriei într-un amplu proces de recuperare a unei istorii care se apropie mai
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
trecut deja cinci ani și totul a rămas pe hîrtie. Ca toate legile românești, nici aceasta nu a fost aplicată. Organizarea simpozionului Sulina rescue 2000, eforturile pe care le fac, în continuare, Ion Caramitru, inițiatorul celor mai importante proiecte privind patrimoniul cultural național, D-na Hogea, director al Inspectoratului pentru Cultură Tulcea, și, nu în ultimul rînd, Aurel Dimitriu, primarul orașului Sulina, de a readuce în actualitate o problemă atît de gravă, poate vor clinti din loc inerția și nesimțirea în
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
privești din cu totul alt unghi, însă - cum se va vedea - chiar și din această nouă perspectivă nu se poate sustrage unei anumite ambiguități, dacă încerci să-i stabilești apartenența specifică. Iată ce ne spune Mathieu Pinette, conservatorul șef al patrimoniului, director al muzeelor din loocalitatea Amiens, orașul deținător al capodoperei în discuție: "Acest tablou celebru, care ne face să pătrundem în intimitatea unei familii, este evident, așa cum au subliniat toți specialiștii, inspirat de arta lui Rembrandt (1606-1669); negreșit, e vorba
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
pe care mai rar îți este dat să-l vezi pus în valoare. Cazul aparte pe care îl ilustrează Valenciennes este acela "de a fi pregătit calea unui Corot și a pictorilor de la Barbizon" ne spune Isabelle Dubois, conservator al patrimoniului la Muzeul de artă din Lyon, de unde provin lucrările expuse. Este o opinie care nu ne poate fi indiferentă nouă românilor, al căror contact cu Barbizonul a fost nu numai salutar ci și decisiv. Cât mă privește, dincolo de acest argument
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]