272 matches
-
am îndrăgit. Pe parcursul vremii, simt nevoia să adaug, am putut să descopăr în profesorul de Teologie Constantin Voicu și pe specialistul patrolog. Mărturisesc - și acum este vorba de ceva foarte personal - că am fost atras din perioada studenției de studiul Patrologiei. Am rămas deci uimit să descopăr în cunoscutul de altădată pe specialistul în vechea literatură creștină. I-am citit numeroasele articole apărute în revistele bisericești despre Sfinții Părinți și i-am apreciat recentul manual de Patrologie pentru Seminariile teologice care
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
perioada studenției de studiul Patrologiei. Am rămas deci uimit să descopăr în cunoscutul de altădată pe specialistul în vechea literatură creștină. I-am citit numeroasele articole apărute în revistele bisericești despre Sfinții Părinți și i-am apreciat recentul manual de Patrologie pentru Seminariile teologice care îi încununează, într-un fel, strădaniile aparținând acestui domeniu.” I.P.S. Părinte Laurențiu Streza - Mitropolitul Ardealului, în volumul omagial: „ Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu Dr. H. C. Universitatea Oradea - o viață în slujba Bisericii și a școlii românești
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
1989, 343 p. 3. TRANSYLVANIA. Romanian History and Perpetuation, Patronaged by PRO PATRIA cultural-scientific Foundation, Bucharest, 1993, 448 p. (în colaborare). 4. Transilvania - istorie și dăinuire românească - documentele oficiale ungare confirmă, București, Editura Sirius, 1995, 320 p. (în colaborare). 5. Patrologie, manual pentru Seminariile teologice, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, 320 p. (împreună cu Pr. Conf. univ. dr. Nicu Dumitrașcu) 6. Studii de Teologie patristică, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, 320 p. (împreună cu Pr. Conf. univ. dr. Nicu Dumitrașcu) 6. Studii de Teologie patristică, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, 466 p. 7. Patrologie, vol. I-III, București, Editura Basilica a Patriarhiei Române, 2009-2010, 383+408+518 p. 8. Botezul în tradiția patristică, Sibiu, Editura Agnos, 2011, 316 p. b) Articole și volume omagiale 1. *** Urcuș pe treptele slujirii. Omagiu P. C. Arhid. prof.
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
sensibil la frig. La fizic nu avea nimic prin care să se impună mulțimii. Întreaga sa viață era în ochii vii și strălucitori și în voce, relativ slabă dar de o rară putere de persuasiune (Cf. J. Tixeront, Précis de Patrologie, Paris, 1927, pp. 264-266). Gusturile sale erau dintre cele mai simple, iar viața sa, de o austeritate continuă. Era o natură delicată, simțind cu putere lucrurile și traducându-și impresiile într-un mod tranșant. Grațios, bun, afectuos și vesel cu
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
vreun artificiu și cu un simț perfect al măsurii. Contemporanii săi, și alături de aceștia, generațiile următoare, nu conteneau să-l proclame cel mai mare dintre oratorii Bisericii grecești. Papa Pius X l-a decretat patron al predicatorilor creștini (Berthold Altaner, Patrologia, ed. Marietti, 1977, p. 334), iar numele său stă și astăzi pe buzele tuturor. Predica și îngrijirea sufletului deveniră, pentru Sfântul Ioan, scopul principal al vieții sale; în fapt, au fost transmise urmașilor mai mult de 700 de predici autentice
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
vorbea celor 20 - 35 de tineri ca și cum ar fi fost copiii lui. Pe lista numelor care i-au deschis apetitul pentru cunoaștere și învățătură se înscriu numai personalități marcante. A fost profesorul Ioan G. Coman, care le făcea expuneri de patrologie, de literatură patristică. Profesorul era o somitate, un savant în materie, cunoscător de limbă greacă și latină. Apoi, era Haralambie Rovența, profesorul de Noul Testament, care a publicat nenumărate cărți de comentarii la Noul Testament. Era un om de o bunătate sufletească
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
Benedetto Croce și cu "Estetica" lui Tudor Vianu, tratatul Domnului Profesor Mihail Diaconescu se caracterizează prin abordările sale interdisciplinare și transdisciplinare, dar mai ales prin consecvența cugetării speculative, care îl străbate. Principiile oferite de teologia dogmatică ortodoxă, teologia liturgică ortodoxă, patrologia ortodoxă (sunt utilizate operele Areopagitului, ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, îndeosebi "Ambigua", și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
ateu pe oricine afirmă inexistența unui judecător, și deci imposibilitatea unei judecăți. Prin urmare, astfel de opinii ar demonstra caracterul înșelător al religiei. în mod evident, negarea Providenței - și nu a puterilor demiurgice - ține de epicurismul ortodox... Folosirea termenului în patrologia greacă și latină discreditează un om sau o gândire. Este cazul gnosticilor Simon și Carpocrat în lucrarea Contra ereziilor a lui Irineu din Lyon sau al lui Tertulian care în Căsătorie unică, aduce și el învinuiri sadduceenilor și epicurienilor. Câteodată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în limba franceză, până la cea stabilită de mine în 2002 în L’Invention du plaisir? Presocraticii, sofiștii, scepticii, epicurienii, stoicii și chiar cinicii dispun de ale lor, uneori încă de multă vreme, ca să nu mai vorbim de excelentele ediții de patrologie greacă și latină: despre cirenaici însă, nimic... Astfel încât reputația - deplorabilă, bineînțeles... - a anihilat dorința și voința de a face dreptate, care presupun lectura fragmentelor, mersul la sursă. Desigur, edificiul cirenaic evocă șantierele arheologice grecești din ziua de azi: resturi de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al lui Aristip? Greu de dat un răspuns univoc asupra definiției teoretice a plăcerii. Textele se schimbă cu timpul: ceea ce afirmă Diogene Laerțiu la trei secole după Hristos diferă uneori de fragmentele din doxologia stoiciă - din Cicero îndeosebi - ori din patrologia greacă sau latină: Lactanțiu, Grigore din Nazianz și Augustin însuși practică în mod intenționat caricatura: ei îl recuză pe Aristip în totalitatea lui, ca vinovat de a fi un învățător într-ale plăcerii pentru prea mulți oameni de pe acest pământ
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
filosof monstruos s-a născut încă din timpul vieții lui. Evident, stoicii pregătesc terenul, ei care contribuie la afânarea solului creștin, în așa măsură încât dolorismul lor intră în simbioză cu știuta religie a pulsiunii de moarte și o constituie. Patrologia stigmatizează până la exces epicurismul ca fiind o filosofie a plăcerii grosiere, bestiale, triviale, fără să țină seama de viața filosofului și de învățăturile lui, între care există o strânsă relație. Iată „faptele”: Epicur este autorul unor scrisori licențioase - în realitate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Leipzig, 1897] ; éd. E. Norelli, Ippolito, L’Anticristo, Florence, 1987. Hipolit, De benedictionibus Isaaci et Jacobi, p. 90 : éd. M. Brière, L. Maries and B.-C. Mercier, Hippolyte de Rome. Sur les benedictions d’Isaac, de Jacob et de Moise, [Patrologia Orientalis 27, 1954]. (Pseudo-) Hipolit, De consummatione mundi 4 ; 10 ; 16 ; 17 ; 18 ; 19 ; 20 ; 21 ; 25 ; 35 : éd. H. Achelis, Hippolyt’s kleinere exegetische und homiletische Schriften [Die griechischen christlichen Schriftsteller 1.2, Leipzig, 1897]. Ieronim, Aduersus Iouinianum, liber
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
F. L. Cross, E. A. Livingstone (éd.), Oxford, 1974. Theological Dictionary of the New Testament, G. Kittel (éd.), trad. G.W. Bromiley, Grand Rapids, 1995, 10 vol. Altaner, B., Patrology, trad. par H. C. Graef, Fribourg, 1960. Altaner, B., Précis de patrologie, adapté par H. Chirat, Mulhouse, 1961. Coman, I.G., Patrologie, București, 1985-1988, 3 vol. Corpus Christianorum. Series Graeca, Turnhout, 1977 sq. Corpus Christianorum. Series Latina, Turnhout, 1953 sq. Daniélou, J.; Marrou, H.-I., intr. de R. Aubert, Nouvelle Histoire de l
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Dictionary of the New Testament, G. Kittel (éd.), trad. G.W. Bromiley, Grand Rapids, 1995, 10 vol. Altaner, B., Patrology, trad. par H. C. Graef, Fribourg, 1960. Altaner, B., Précis de patrologie, adapté par H. Chirat, Mulhouse, 1961. Coman, I.G., Patrologie, București, 1985-1988, 3 vol. Corpus Christianorum. Series Graeca, Turnhout, 1977 sq. Corpus Christianorum. Series Latina, Turnhout, 1953 sq. Daniélou, J.; Marrou, H.-I., intr. de R. Aubert, Nouvelle Histoire de l’Église, Paris, 1963, 2 vol. De Labriolle, P., Histoire
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în această privință iudeilor” (Macrostih, art. 6, apud. Ch. Kannengiesser, „Marcel d’Ancyre”, în Dictionnaire encyclopédique du christianisme ancien, vol. II, p. 1536). 2. „Marcellus of Ancyra, a neglected Father”, în Epektasis, Mélanges J. Daniélou, Paris, 1972, pp. 187‑196. . Patrologia greacă reproduce o ediție din 1557 (col. 903). . Op. cit., pp. 41‑42. . Cea mai bună ediție a fost realizată de D. Verhelst, pe baza unui manuscris din Biblioteca națională din Paris (ms. lat. 133348). Verhelst a publicat această ediție în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pr. Prof. Gh. Busuioc, Din învățăturile Sf. Ioan Gură de Aur în legătură cu familia creștină, în „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, 1970, vol. 46, p. 37-43. 180. Vezi David C. Ford, op. cit., p. 186-187. Trimite la Omilia XIX la II Corinteni (în Patrologia graeca, 61.534, 6; Părinți niceeni și post-niceeni, XII, p. 370. 181. Despre feciorie, în Patrologia graeca, col. 561. Vezi și pr. Marin Braniște, op. cit., p. 144. 182. S. B. Dașkov, Dicționar de împărați bizantini, [vers. rom.], p. 180. 183
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Moldovei și Sucevei”, 1970, vol. 46, p. 37-43. 180. Vezi David C. Ford, op. cit., p. 186-187. Trimite la Omilia XIX la II Corinteni (în Patrologia graeca, 61.534, 6; Părinți niceeni și post-niceeni, XII, p. 370. 181. Despre feciorie, în Patrologia graeca, col. 561. Vezi și pr. Marin Braniște, op. cit., p. 144. 182. S. B. Dașkov, Dicționar de împărați bizantini, [vers. rom.], p. 180. 183. După S. B. Dașkov, op. cit., p. 182. 184. Dumitru Tudor, Donne celebri del mondo antico, p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pregătire și de neam african, pe care învățarea artei gramaticii îl făcea unic și vestit” (Quidam Pomerius nomine, scientia rhetor, Afer genere, quem singularem et clarum grammaticae artis doctrina reddebat). 39. Despre școlile din Arles s-au păstrat puține informații. Patrologia Latina (ed. J.-P. Migne, 1844-1855, L, 1233), într-o Vita Hilarii, îl semnalează pe poetul Edesius, rhetoricae facundiae et metricae artis perritissimus vir („bărbat foarte priceput în elocința retorică și arta metrică”), ce ar fi trăit acolo pe la 450
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
menționăm odată cu faptele exemplare legate de mănăstirea din Lérins, susținerile lui Cassian, activitatea lui Honorius ș.a.m.d. (vezi notele următoare). Despre începuturile educației creștine: Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena, 1866; Oxford Early Christian Texts, Oxford University Press, New York, 1995; Patrologie Cursus Completus, ed. J.P. Migne, Series Graeca (Paris, 1857-1866), Series Latina (Paris, 1844-1855); M. Pellegrino, Letteratura greca cristiana, Studium, Roma, 1963; I.G. Coman, Patrologie, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1985; Corpus Christianorum, Brepols, Turnhout
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
creștine: Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena, 1866; Oxford Early Christian Texts, Oxford University Press, New York, 1995; Patrologie Cursus Completus, ed. J.P. Migne, Series Graeca (Paris, 1857-1866), Series Latina (Paris, 1844-1855); M. Pellegrino, Letteratura greca cristiana, Studium, Roma, 1963; I.G. Coman, Patrologie, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1985; Corpus Christianorum, Brepols, Turnhout (1954-1979); J. Gaudemet, L’Eglise dans l’empire romain (IVe-Ve siècles), Sirey, Paris, 1958; J. Gaudemet, Gabriel Le Bras (eds.), Histoire du droit et
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
încercau să depășească absurdități ale creștinismului primitiv. Excomunicarea lor sugera agresivitatea de mai târziu a creștinismului - care, în Apus, a culminat cu ororile Inchiziției. 9. Viața și activitatea lui Honoratus au fost consemnate de Hilarius în Sermo de vita Honorati (Patrologia Latina, ed. Migne, Paris, 1844-1855; textul provine din anul 1249). 10. Dom J.-M. Besse, Les Moines de l’ancienne France, période gallo-romaine et mérovingienne, Veuve Ch. Poussielgue, Paris, 1906; vezi și „Les monastères de l’ancienne France”, Archives de la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atât Salvian, cât și Hilarius. Erau deci formați în școli antice. În plus, Hilarius era poet, iar acest har era folosit în predici (ibidem, p. 523). 18. Se poate deduce acest lucru direct din hagiografii. De exemplu, din Vita Honorati (Patrologia Latina, ed. Migne, 1844-1855, L, 1259) și Vita Hilarii (ibidem, 1226-1228); vezi și „Vita Caesarii” (în S. Caesarii opera omnia, vol. II, ed. G. Morin, Maredsous, 1937, p. 299; cf. Riché, op. cit., p. 340). Este semnificativă însă mărturia lui Eucher
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rândul militarilor, precum Agnellus din Ravenna, conform relatărilor lui Grigore cel Mare (Dialoguri). 27. Conciliul din Sardica a impus o probatio pentru recrutarea episcopilor: De laicis non faciendis episcopis („Despre episcopii care nu trebuie să fie făcuți din laici”) (vezi Patrologia Latina, ed. Migne, Paris, 1844-1855, LVI, 407). Conciliul din Agde a întărit interdicția: Ut nullus ex laicis clericus ordinetur nisi ante aliquos annos vel unius spatio fuerit praemissa conversio („Nici un cleric să nu fie hirotonisit dintre laici decât dacă se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mulți clerici”) (Caesarii opera, ed. cit.). 29. Într-o scrisoare către Genesius, la sfârșitul secolului al IV-lea, Siricius se lamenta în legătură cu prostia cutremurătoare a preoților: De presbytero qui ignorat orationem dominicam („Despre preotul care nu cunoaște rugăciunea de duminică”) (Patrologia Latina, ed. cit., XIII, 1130). Conciliul de la Roma din 465 consemna: Inscii litterarum ad sacros ordines aspirans non audeat („Analfabeții să nu îndrăznească să aspire la ordinele sfinte”). Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Schola palatina și cele septem artes liberalestc "Schola
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]