273 matches
-
în cel Gregorian. --- de continuat-- Tabelul și argumentele pe baza cărora a fost elaborat au fost prezentate într-o scrisoare (scrisă tot în 525) către episcopul Petronius. În 526 adaugă o altă scrisoare explicativa. Aceste lucrări se găsesc cuprinse în Patrologia Latină (vol. 67/217) alături de o scrisoare a episcopului Proterius al Alexandriei către Papă Leon (scrisă înainte de 457). Deși Dionisie nu a dat un nume acestor lucrări, colecția de scrieri a fost numită, recent, "Liber de Paschate"- Cartea Paștilor- de către
Dionisie cel Smerit () [Corola-website/Science/317917_a_319246]
-
singurul profesor multispecializat, conform modelului de învătământ german, și din cauza lipsei unui corp profesoral adecvat și competent, în anii care vor urma, îl vom regăsi pe Corneliu Onilă predând la diferite catedre, precum Noul Testament, Vechiul Testament, Dogmatica, Limba greacă, Omiletica, Catehetica, Patrologie, Istoria Religiilor, exercitând un rol determinant în formarea profesională și duhovniceasca a viitorilor slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române. La scurt timp după revenirea în țara de la studiile doctorale, Corneliu Onilă va lua o decizie importantă, alegând că toată viața să
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]
-
și dincolo de această lume (ὑπερκείμενον) și pentru ca astfel să trăiască cu dorul continuu după veșnicia divină”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvântul catehetic, 5, în PSB 30, p. 294. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa am folosit și traducerile românești publicate în colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29 și 30, Editura Institutului Biblic
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Patrologia se poate referi la: Patrologia este studiul scrierilor Sfinților Părinți ai Bisericii Creștine, disciplină cunoscută și sub denumirea de "Patristică" sau "Studii patristice". Anumiți teologi, în special cei germani, fac distincție între "" și "Patristică". Josef Fessler, de pildă, definește Patrologia
Patrologie () [Corola-website/Science/318058_a_319387]
-
Patrologia se poate referi la: Patrologia este studiul scrierilor Sfinților Părinți ai Bisericii Creștine, disciplină cunoscută și sub denumirea de "Patristică" sau "Studii patristice". Anumiți teologi, în special cei germani, fac distincție între "" și "Patristică". Josef Fessler, de pildă, definește Patrologia ca fiind disciplina teologică ce
Patrologie () [Corola-website/Science/318058_a_319387]
-
Patrologia se poate referi la: Patrologia este studiul scrierilor Sfinților Părinți ai Bisericii Creștine, disciplină cunoscută și sub denumirea de "Patristică" sau "Studii patristice". Anumiți teologi, în special cei germani, fac distincție între "" și "Patristică". Josef Fessler, de pildă, definește Patrologia ca fiind disciplina teologică ce oferă toate mijloacele necesare pentru a analiza și înțelege lucrările Sfinților Părinți, ocupându-se de autoritatea, autenticitatea și problemele lor de interpretare, în timp ce "Patristica" este disciplina teologică prin intermediul căreia toate aspectele legate de credință, morală
Patrologie () [Corola-website/Science/318058_a_319387]
-
strictețe și nici nu apar a fi necesare, ele nefiind decât părți componente ale studiilor patristice, încorporate în teologia fundamentală. Un alt înțeles al termenului este legat și de colecția lucrărilor complete ale Sfințiilor Părinți, publicată de către Jean Paul Migne, "Patrologia Latina", și "Patrologia Graeca".
Patrologie () [Corola-website/Science/318058_a_319387]
-
nu apar a fi necesare, ele nefiind decât părți componente ale studiilor patristice, încorporate în teologia fundamentală. Un alt înțeles al termenului este legat și de colecția lucrărilor complete ale Sfințiilor Părinți, publicată de către Jean Paul Migne, "Patrologia Latina", și "Patrologia Graeca".
Patrologie () [Corola-website/Science/318058_a_319387]
-
în limba franceză, până la cea stabilită de mine în 2002 în L’Invention du plaisir? Presocraticii, sofiștii, scepticii, epicurienii, stoicii și chiar cinicii dispun de ale lor, uneori încă de multă vreme, ca să nu mai vorbim de excelentele ediții de patrologie greacă și latină: despre cirenaici însă, nimic... Astfel încât reputația - deplorabilă, bineînțeles... - a anihilat dorința și voința de a face dreptate, care presupun lectura fragmentelor, mersul la sursă. Desigur, edificiul cirenaic evocă șantierele arheologice grecești din ziua de azi: resturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
al lui Aristip? Greu de dat un răspuns univoc asupra definiției teoretice a plăcerii. Textele se schimbă cu timpul: ceea ce afirmă Diogene Laerțiu la trei secole după Hristos diferă uneori de fragmentele din doxologia stoiciă - din Cicero îndeosebi - ori din patrologia greacă sau latină: Lactanțiu, Grigore din Nazianz și Augustin însuși practică în mod intenționat caricatura: ei îl recuză pe Aristip în totalitatea lui, ca vinovat de a fi un învățător într-ale plăcerii pentru prea mulți oameni de pe acest pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
filosof monstruos s-a născut încă din timpul vieții lui. Evident, stoicii pregătesc terenul, ei care contribuie la afânarea solului creștin, în așa măsură încât dolorismul lor intră în simbioză cu știuta religie a pulsiunii de moarte și o constituie. Patrologia stigmatizează până la exces epicurismul ca fiind o filosofie a plăcerii grosiere, bestiale, triviale, fără să țină seama de viața filosofului și de învățăturile lui, între care există o strânsă relație. Iată „faptele”: Epicur este autorul unor scrisori licențioase - în realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Grupul Capadocienilor Secolul al IV-lea este descris ca fiind secolul de aur al Bisericii creștine, pentru că atunci au activat cele mai alese personalități ale vieții creștine, cele mai luminate minți ale epocii patristice. În manualele de Patrologie, acest secol este cuprins în perioada a doua a literaturii patristice ce se întinde de la anul 313 (Edictul de la Milan) până la 461 (dată morții împăratului Leon I). În secolul al IV-lea s-au evidențiat trei bărbați virtuoși, numiți și
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
ianuarie{\cîte 2}. Cei trei Capadocieni reprezintă „o splendida constelație pe firmamentul Bisericii din Capadocia. S-a spus că, în această trinitate, sunt concentrate toate razele acelei strălucite epoci a creștinătății”{\cîte 3}. Patrologul Johannes Quasten, în manualul sau de Patrologie, afirmă că doar unuia singur dintre cei trei Părinți Capadocieni i s-a atribuit numele de cel Mare, si anume, Sfanțului Vasile. Calificările sale remarcabile că arhipăstor al Bisericii și organizator, că mare exponent al doctrinei creștine și că un
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
de la Niceea la începuturile Evului Mediu, Traducere de Elenă Caraboi, Doina Cernica, Emanuela Stoleriu și Dana Zămosteanu, vol. ÎI/1, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 97.} {\footnote 5 Otto Bardenhewer, op. cît., p. 280.} {\footnote 6 F. Cayré, Précis de Patrologie. Histoire et doctrine des Pères de l´Église, Tome Premier, Livres I et ÎI, Société de S. Jean L´Évangéliste, Desclée et Cie, Éditeurs Pontificaux, ParisTournai-Rome, 1927, p. 404.} {\footnote 7 Pentru alcătuirea acestui cadru geografic, istoric, cultural și religios
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Sfanțul Vasile pare să fie cel mai clasic dintre Părinții Greci”{\cîte 11}. Pe parcursul scurtei sale vieți, Sfanțul Vasile a fost un ferm aderent la credință niceeană. Conținutul celor patru volume de mari dimensiuni care cuprind lucrările sale prezentate în Patrologia abatelui Migne este format din opere dogmatice, omilii și cuvântări, lucrări ascetice, liturgice, pedagogice, canonice și corespondență{\cîte 12}. Vasile nu a acordat timp cercetărilor teologice doar de dragul muncii. Nu a scris nici o lucrare în care să încerce să expună
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
și răspunsuri, care din fericire s-au păstrat până azi și ele constituie îndrumarul sau regulamentul după care s-a organizat monahismul răsăritean”{\cîte 45}. {\footnote 39 Rev. Ernest Simmons, op. cît., p. 35.} {\footnote 40 J. Tixeront, Précis de Patrologie..., p. 170.} {\footnote 41 F. Cayré, op. cît., p. 400.} {\footnote 42 Johannes Quasten, op. cît., p. 216.} {\footnote 43 Ibidem, p. 216.} {\footnote 44 Anthony Meredith, op. cît., p. 59.} {\footnote 45 Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Sfanțul
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
ierarh, un nevoitor foarte aspru, era pe deplin neagonisitor, neagonisitor până la {\footnote 46 Ibidem, p. 336.} {\footnote 47 G. Bardy, Littérature grecque chrétienne..., p. 124.} {\footnote 48 Rev. Ernest Simmons, op. cît., p. 33.} {\footnote 49 F. Cayré, Précis de Patrologie..., p. 401.} {\footnote 50 Sf. Vasile cel Mare, Constituțiile ascetice, cap. XXXIV, I, Studiu introductiv, traducere, note și indici de Prof. Iorgu D. Ivan, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 18, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1989, p. 524
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
C. Pavel, Atitudinea Sfanțului Vasile cel Mare față de cultură și filozofia antică, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 316.} {\footnote 64 F. Cayré, Précis de Patrologie...., p. 399.} {\footnote 65 Anthony Meredith, op. cît., p. 51.} {\footnote 66 Sf. Grigorie de Nazianz, Necrolog în cinstea Marelui Vasile, episcop al Cezareei Capdociei, 12, 13 ed. F. Boulenger, în Texte set documents poubliés sous la direction de H.
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
280.} {\footnote 98 Andrew Louth, op. cît., p. 294-295.} {\footnote 99 Prof. N. Grosu, „Sfanțul Vasile cel Mare - chip plin de hâr și de lumină”, în: Ortodoxia, Anul XXXI (1979), p. 165.} {\footnote 100 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfântă Mănăstire Dervent, 2000, p. 114.} Legăturile Sfanțului Vasile cel Mare cu Scythia Minor Sfanțul Vasile cel Mare a desfășurat o amplă activitate misionara nu numai in Capadocia, ci s-a ocupat și de situația creștinilor care se aflau în
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
ateu pe oricine afirmă inexistența unui judecător, și deci imposibilitatea unei judecăți. Prin urmare, astfel de opinii ar demonstra caracterul înșelător al religiei. în mod evident, negarea Providenței - și nu a puterilor demiurgice - ține de epicurismul ortodox... Folosirea termenului în patrologia greacă și latină discreditează un om sau o gândire. Este cazul gnosticilor Simon și Carpocrat în lucrarea Contra ereziilor a lui Irineu din Lyon sau al lui Tertulian care în Căsătorie unică, aduce și el învinuiri sadduceenilor și epicurienilor. Câteodată
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în limba franceză, până la cea stabilită de mine în 2002 în L’Invention du plaisir? Presocraticii, sofiștii, scepticii, epicurienii, stoicii și chiar cinicii dispun de ale lor, uneori încă de multă vreme, ca să nu mai vorbim de excelentele ediții de patrologie greacă și latină: despre cirenaici însă, nimic... Astfel încât reputația - deplorabilă, bineînțeles... - a anihilat dorința și voința de a face dreptate, care presupun lectura fragmentelor, mersul la sursă. Desigur, edificiul cirenaic evocă șantierele arheologice grecești din ziua de azi: resturi de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al lui Aristip? Greu de dat un răspuns univoc asupra definiției teoretice a plăcerii. Textele se schimbă cu timpul: ceea ce afirmă Diogene Laerțiu la trei secole după Hristos diferă uneori de fragmentele din doxologia stoiciă - din Cicero îndeosebi - ori din patrologia greacă sau latină: Lactanțiu, Grigore din Nazianz și Augustin însuși practică în mod intenționat caricatura: ei îl recuză pe Aristip în totalitatea lui, ca vinovat de a fi un învățător într-ale plăcerii pentru prea mulți oameni de pe acest pământ
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
filosof monstruos s-a născut încă din timpul vieții lui. Evident, stoicii pregătesc terenul, ei care contribuie la afânarea solului creștin, în așa măsură încât dolorismul lor intră în simbioză cu știuta religie a pulsiunii de moarte și o constituie. Patrologia stigmatizează până la exces epicurismul ca fiind o filosofie a plăcerii grosiere, bestiale, triviale, fără să țină seama de viața filosofului și de învățăturile lui, între care există o strânsă relație. Iată „faptele”: Epicur este autorul unor scrisori licențioase - în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la frig. La fizic nu avea nimic prin care să se impună mulțimii. Întreaga sa viață era în ochii vii și strălucitori și în voce, relativ slabă dar de o rară putere de persuasiune<footnote Cf. J. Tixeront, Précis de Patrologie, Paris, Librairie Victor Lecoffre, J. Gabalda, Editeur, 1927, pp. 264-266, John Heston Willey, Chrysostom: The Orator (Men of Kingdom), Unknown Rinding, New York, 1906, p. 169, Bruno H. Vandenberghe, op. cit., p. 63. footnote>. Gusturile sale erau dintre cele mai simple, iar
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
din toată această stare de lucruri o problemă de ambiție personală 22. Filosoful român încheie această campanie de lămurire prin aducerea ca argumente, în detrimentul sărbătoririi de două ori în același an a Paștilor, a Didaskaliei, a Așezămintelor apostolice sau a Patrologiei graeca, tom XX, a lui Migne (De vita Constantini)23. Deși nu este ceva nou în istoria Bisericii, este important de remarcat faptul că ziarul "Cuvântul" și, în special, Nae Ionescu și elevii săi se bucură de o mai multă
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]