220 matches
-
putut trimite la congresul de constituire a FNTDR câțiva membri din care „...unul din ei a intrat În biroul FNTDR ca responsabil financiar”. La capitolul „Ajutor din partea CARS”, Gutman reamintise Înființarea cantinei proprii unde, spunea el, „...iau masa 130-135 de pauperi” fapt care „...a ridicat depe umerii CARS-ului 130-150 de Înfometați”. Pentru a salva forța tânără a națiunii, organizațiile de binefacere Înființate atunci la urgență au primit sprijin guvernamental pentru a strămuta un mare număr de copii În zonele țării
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și sarcini economice. La primul se scrisese despre „Sprijinirea Guvernului, a Parlamentului și lămurirea legilor economice”. La secundul: „Activizarea secțiilor; organizarea muncii În comunitatea evreilor și crearea unei secțiuni de OSE”. În fine, al treilea prevedea următoarele: „Ajutorarea populației evreești paupere; ajutor CARS; lupta Împotriva celor ce dosesc alimente; priviri politico-organizatorice și starea de spirit a populației evreești”. a.i. Tot mai mulți evrei trec la comuniști! Oare?! Firește, constatarea unui procent de 18% din populația adultă care s-a Înscris În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sfătuită să se adreseze clientelei rurale despre care nu poate fi vorba Întrucât e scoasă din circuitul economic (subl.În orig.)”. Cererile doamnelor evreice hușene vădeau În modul cel mai crud și sincer cumplita disperare de care fuseseră cuprinse: „Acești pauperi nu au nici o posibilitate de agonisire a minimului de existență, În consecință fiind expuși a pieri de inaniție, iată situațiunea În care se află acest lumpen proletariat al nostru (subl.În orig.). De asemenea, se mai pune Întrebarea ce facem
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu a avut niciodată loc o dezbatere sau inițiativă politică pe tema: salarii bugetare egale la muncă de valoare comparabilă. Fac parte dintre cei neintenționat privilegiați de grija parlamentarilor universitari și mă simt mai sigură. Am depășit frica omului mereu pauper, mereu la limita că nu fac față la plata întreținerii și cumpărarea cărților. Cel puțin așa ar trebui să trăim cu toții. Numai așa cei tineri ar opta doar pentru cariera universitară, iar universitățile nu ar mai fi simple sinecuri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
presus de judecata „masei” universitare sau a altor categorii de oameni de „masă”. Ceasul rău! Nimeni nu trebuie să fie mai presus de standarde. Problema dacă ele sunt corecte sau nu este alta, de aceea o și discutăm. 3. Suntem pauperi în accesul la documentare Ai acordul meu. Dar eu merg ceva mai departe. Resursele noastre sunt foarte sărace. Facem uneori piraterie de pe Internet (cu concursul mai tinerilor colegi sau doctoranzi, mai abili în acest „sport” sau cu recurs la caritatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
de 80%. Profesionalizarea era scăzută, iar clasa de mijloc nu se conturase coerent. Domina o polarizare socială înaltă. În comunism, omogenizarea socială a distrus proprietatea și meritul drept criterii admisibile ale inegalității sociale. Poporul unic muncitor avea o populație țărănească pauperă, trăitoare a unui mod de viață tradițional, o clasă muncitoare ideologic-conducătoare, nu avea clasă de mijloc propriu-zisă. Polarizarea socială a fost larg subminată și înlocuită cu traiul, veniturile și consumul normate politic. Acum polarizarea este încă dramatică, dar populația țărănească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
fost aplicată de altfel și în cazul bărbaților). Dar, în același timp cu preluarea grijii și educației copiilor, a impus și monopolul cultural și ideologic. Lipsa de performanță economică a produs o societate a penuriei, în care supraviețuirea, cu mijloace paupere, a fost lăsată mai ales în grija femeilor. În unele țări, controlul statului a căpătat aspecte aberante, de felul politicilor pronataliste din România, unde femeile și-au pierdut libertatea de decizie în privința sexualității și a reproducerii (vezi Drakulic, 1991, M.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
femeilor fără nici un fel de venituri este de 4 ori mai mare decât a bărbaților în aceeași situație. 48% dintre femei ori nu au nici un venit, ori câștigă sub limita de supraviețuire (cf. Barometrul de genxe "„Barometruldegen"). În această categorie pauperă, ele sunt de două ori mai multe decât bărbații. În celelalte categorii, femeile sunt la jumătatea inferioară a scalei și practic nu au acces la grupa superioară: doar 2% dintre femei au salarii din categoria celor mari. Ele nu au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
sarcastice (trebuie să recunoș tem că îl ajută și fața foarte mult - osoasă, mobilă și expresivă; închipuiți vă un rubicond în rolul „durului“ Popescu și o să vedeți că nu vă iese deloc personajul). De aici, pe de altă parte, îmbrăcămintea pauperă în care sa afișat ani la rândul Cristian Tudor Popescu (geaca ieftină gri și bluzele de trening) sau Dacia veche pe care spune că o conduce cu mândrie. Desigur, CTP nu este nici pe departe un om sărac, dar rolul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
să păstreze valorile identitare) este un fenomen dificil de manageriat. Momentan, acest demers pare a avea ca finalitate dizolvarea identității locale în diversitatea globală. Deși uneori măslinul poate fi mai important decât Lexus-ul, realitatea ne îndreptățește să credem că localitățile paupere sunt cele mai dispuse la renunțarea la valorile identitare în folosul bunăstării economice. În legătură cu acest subiect este utilă sublinierea distincției dintre "dezvoltarea comunitară" și "dezvoltarea comunității". Dezvoltarea comunității se realizează nu numai prin dezvoltare comunitară, ci și prin schimbări care
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
românească! - cu o ușurință de floretist Înnăscut. Limba devenea la el, mai mult decât un instrument - ca și la Nichita, În ultima fază a poetului! -, o sursă a unei Înțelepciuni ad-hoc, o redută „nobiliară” din care era exclus orice era pauper sau mediocru, ignobil sau impostor, inclusiv regimul politic și lacheii săi! Doinaș, ca Întotdeauna, grav și... speriat, alături de splendida Irinel, ce parcă Își pierduse culorile de altădată, relaxarea și cinismul ei jucat, de mare Doamnă, ambii, după pierdera prietenului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Atanasie Rednic (hirotonit în scaunul diecezan prin hotărârea abuzivă a Curții de la Viena și în pofida votului minoritar primit din partea Sinodului electoral), C. e demis și surghiunit la mănăstirea Strâmba; mutat ulterior preot la Gherla, depune râvnă pentru ridicarea parohiei sale paupere, până când, reabilitat, e rechemat a-și relua îndatoririle la Blaj, odată cu alegerea în fruntea eparhiei a lui Grigore Maior, în 1772. Se stinge prematur, răpus, probabil, de ftizie. Scrieri precum Despre schismăticia grecilor (transmisă numai parțial în manuscris) sau Despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
se pot forma îndeosebi la școala unor lucrări de valoare recunoscută. Pe de altă parte, în acest mod S.F. a înlesnit cunoașterea de către publicul românesc a unor capodopere ale repertoriului european, contribuind, totodată, și la consolidarea limbii literare moderne. Din pauperul repertoriu autohton s-a reprezentat, pare-se, numai piesa Comodia vremii (1835) de C. Faca. În schimb, dacă nu i-a îndemnat prea mult pe autorii români către dramaturgie, societatea a avut un rol deosebit în formarea unui public de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
instincte... se răzvrătește în sufletul lui și contractează o ură înverșunată atât împotriva stăpânului, cât și împotriva propriei sale familii". E definită aici psihologia resentimentului încă viu în momentul în care e analizat. în 1924 Istrati își reactualiza condiția de pauper din copilărie, poate în încercarea de a se elibera de ea. Să credem că el se descarcă de acest complex refulat o vreme, transferându-i asupra mamei dispărute, sub forma fixației de a nu fi făcut nimic spre a o
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
ani, 1933-1941 (cît o fi durat cea a lui Mircea Eliade, de vreme ce nu s-a disociat niciodată decis de ea?). Autoarea chiar a alcătuit o spovedanie a filosofului, alcătuită numai din texte ale sale de abjurare și regret. Apoi viața pauperă de la Paris l-a absorbit, s-a hotărît să scrie numai în franceză și, încheind cu tot trecutul său românesc, debutează, ca filosof francez, în 1949, cu Tratat de descompunere. Opera sa în românește o abhoră (în 1990), reeditînd Schimbarea
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
Federico Bondi cu acribia unui etnograf. În rest, apele Dunării și stuful fac decorul acestui colț de lume, unde aterizează un agent destul de fragil al civilizației numai pentru a da binecuvântarea tribului. Ce lasă în urmă donna Gemma? Un cuplu pauper, dar fericit, o lume trăind cu secole în urmă, dar care pare dispusă să-și continue eternul vegetativ. Bunătatea este ca un fel de somn peste lucruri, o împăcare și poate că nu sunt întâmplătoare numeroasele cadre cu Angela dormind
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
Memoirs of a Woman of Pleasure cum se numește romanul emblematic al lui John Cleland din 1784 care face popular un personaj precum Fanny Hill. Însă fiecare primește o doză de transfigurare, fiecare primește o interpretare care aruncă în transcendent paupera economie coitală. Această mișcare merge foarte departe la von Trier, încât fiecare act al existenței lui Joe, în principiu un act sexual, transpare deodată într-o lumină ezoterică ca înzestrat cu un sens ascuns, tulburător, pentru care nimfomania devine o
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
fără bănuiala de a avea clarviziune e ca un filosof care face apologia materiei. Cine citește Amintirile lui George Panu va constata atmosfera cultică ce domnește în mijlocul Junimii, grupul de la Iași fiind orice altceva, dar nu un cenaclu literar. Forma pauperă a culturii despiritualizate este cenaclul. Artiștii, cînd sunt precari sub unghiul spiritului, fac cenacluri sau cercuri, cînd însă au ferment de duh, alcătuiesc oficine sau cluburi. Junimea este o oficină în care exercițiul culturii atinge pragul ritualului propriu-zis, pătruns de
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
istorii pare să fie violența. Un alt premiu important, Premiul pentru cel mai bun Regizor, i-a revenit spaniolului Amat Escalante pentru Heli, un film mustind de violență, în mediul sălbatic al traficanților de droguri, dar și al unei populații paupere din Mexicul actual. Cruzimea devine nota comună a existenței, pe fundalul unor peisaje dezolante, cu figuri litificate, cu acte de barbarie semănate peste tot. Camera d’Or a fost câștigată de Ilo Ilo al singaporezului Anthony Chen, povestea emoționantă a
Cannes 2013 – portret festivalier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3561_a_4886]
-
în științe politice. În viziunea lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu, „jurnalismul postdecembrist evită evaluările pe criterii vizibile de competență parlamentară” și se ocupă exclusiv de cîteva „șabloane gazetărești” precum: „traficul de influență, corupția, bunăstarea afișată în contradicție cu electoratul pauper, volumul spațiului locativ, relațiile afectuoase cu structurile mafiote” (pentru întreaga discuție vezi p. 12). În felul acesta, cred autorii, presa captează întreaga audiență și dictează agenda dezbaterilor la nivelul societății, în detrimentul specialiștilor în științe politice, ale căror opinii rămîn neauzite
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
se infuzează lent, paralizând zbaterile fetelor abandonate în căutarea unui mijloc de subzistență. Prin scenă defilează tot felul de senex libidinosus, figuri respingătoare de cincuagenari sau sexagenari molfăindu-și gingiile. Îm orășelul de la granița cu Germania populația are ceva soios, pauper, îmbătrânit. Insertul de animație cu desenele copilărești ale Dorotei constituie contrapunctul imaginar al unei realități nedeghizate, însă și ele își pierd ingenuitatea și devin deodată sumbre, încărcate de imagini distorsionate, de figuri fantomatice sau grotești. Atingerile, privirile lăptos-mucede ale clienților
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
și obligat să recunoască public statutul său derizoriu. Țărănimea era vită de povară a societății, dar i se rezervă favoarea de a putea trece în rândurile clasei muncitoare, cu atrăgătoare perspective de citadinizare. Muncitorul era celebrat, însă în cadrul unei societăți paupere care nu-i putea oferi o cincime din salariul unui coleg din Vest. Cât privește conducerea statului de către clasa muncitoare, aceasta a fost o legendă de lungă circulație. Căderea regimului comunist din România, neprevăzuta de cei mai mulți, s-a dedus, ca
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
mai ai o scăpare (oricît de necinstită). - Sînteți și profesor la Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu-Mureș. Ce satisfacții (mai) are un profesor de literatură, într-o vreme a reformelor începute și neterminate, a unei societăți în criză, a unui învățământ pauper, în multe privințe? - Satisfacția (una și bună!) de a vedea că nu se mai termină rapoartele și raportările, evaluările și acreditările etc. Mi-era teamă ca nu cumva să se oprească această avalanșă tocmai cînd eram pe cale de a mă
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
de Cuvinte cu miezul ca lava lavelor, fierbinte Hartă veche, de Ev Mijlociu părea inima mea străpunsă de sulițe, de lănci, de halebarde - abia își mai aducea aminte de Drumul Mătăsii prin ținuturi lombarde II Îngerul meu blond, rebel și pauper a sunat din trâmbița de argint pe pământ și în cer (savuram mirosul foii de dafin - semn de carte într-un poem de Apollinaire) Boemul meu înger păzitor mi-a transmis Ordinul de prezentare la Sinedriul Poetic. Mesajul angelic mi-
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
și ale membrilor familiei (ce se vedeau cu claritarte în cartea lui Ivașcu) fuseseră răzuite cu sârguință și cinism și înlocuite cu numele familiei Sterea-Ghenovici, ce cumpărase pe la sfârșitul anilor '50 parcela locului de veci de la o ultimă urmașă (probabil pauperă) a scriitorului. Am vizitat-o pe doamna Sarmiza Eglantina Ghenovici într-o mansardă din blocul Adriatica, pe cheiul Dâmboviței. Era o bătrânică mică de statură, stafidită, trecută de 80 de ani (fusese profesoară de franceză!) care m-a întâmpinat cu
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]