281 matches
-
calea, la drumul pe care l-ai urmat... Întoarce-te, fecioara lui Israel, întoarce-te în cetățile acestea care sunt ale tale! 22. Pînă cînd vei fi pribeagă, fiică rătăcită? Căci Domnul face un lucru nou pe pămînt: femeia va peți pe bărbat. 23. "Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: "Iată ce se va zice iarăși în țara lui Iuda și în cetățile sale, cînd voi aduce înapoi pe prinșii lor de război: "Domnul să te binecuvinteze, locaș al neprihănirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
va fi împărăteasa ce va urma la tron, aleasa feciorului său. În ținutul acela, un om avea trei fete. Cea mare și cea mijlocie erau nespus de frumoase și se purtau în straie care mai de care mai alese. Erau pețite de mulți feciori ce stăteau la rând să-și încerce norocul. Numai de cea mică nu se apropia nimeni, că era urâtă și pipernicită și cei care o vedeau ziceau: - Ce-mi trebuie mie, la casă, o pocitanie? Dar ea
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
ție, să-ți nască un băiat sănătos! Se uită în oglindă și deveni temătoare: dacă nu-i mai plăcea? Fiindcă voia bărbaților e mai schimbătoare ca vântul, o învățase bunică-sa. Când erau de-o seamă, mama maică-sii îi pețise consortului a doua nevastă, pe care o pusese, ca pe un picur de rouă, în laptele pe care îl bea. Era kurd din Taq-e Bostan și fusese un tată bun. Când îl cunoscuse, purta șalvari și turban cu fir, în
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și în Iran...“. Într-un fel, lucrurile deja se schimbaseră: poverile se mutau de la o femeie la alta, fiindcă maică-sa îl creștea pe Armin Caryan, pentru ca ea să continue să fie avocată, iar Omar nu o trimisese să îi pețească o mireasă mai tânără, ci plecase el însuși pe un alt drum. La cincizeci de ani, bunică-sa încă stătea ghemuită lângă ușa iatacului unde ei se iubeau. Ghazal nu credea că mai fusese posibil să i se stafidească pe
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
telefon cu blândețe, ungându-i urechea cu politețurile taruf-ului lor de persani dintr-o stirpe veche: — Saretoun dard nakoné, zise nora. — Rouyé mahetan ra miboosim, îi răspunse. — Ekhtiar darin. — Pahtoun ra mibossam, spuse el, ca și cum ar fi venit s-o pețească. După perfidia împăcată a acestui joc de cuvinte, vorbiră ca și cum s-ar fi despărțit cu o secundă înainte. Povestiră despre Armin ca și cum ar fi fost de față și despre Omar de parcă atunci i-ar fi așternut să mănânce în aceeași
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
destinsă Prin ierbuța pîn-în brâu Ținând murguțul de frâu. Și mândra din grai grăi: Busuiocul l-aș plivi Și mă tem c-oi zebovi, De L-oi smulge și m-oi duce Până dincolo de cruce. Cine o vre să mă pețească Margă la tata de mă ceară, Că părinți-mi poruncesc Cu urât să nu trăiesc - Că-s o floare după mare, Cine-mi coată-n față moare. 29 Vine-mi zoare de la soare La oblocu din afară, De ce sunt cu fața
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu nuci. 330 Mere rața pân tulei Ca și cum e rândul ei, Dar găina cîrcîea Că zicea c-a me și ea, Cucoșul cotcoreza Că zicea că n-a lăsa, Zicîndu-i că-i poruncește Ca și când o cocoșește. 331 Mere racul a peți La broscuța-n pipirig; Află broasca nevedind. - Bună ziua, roască broască! - Sănătos, race drace! Placă race la prânzit. - N-am venit ca să prânzesc, Ci-am venit să te pețesc. - M-e a dracu după tine, Că n-ai cap de cumenac
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lăsa, Zicîndu-i că-i poruncește Ca și când o cocoșește. 331 Mere racul a peți La broscuța-n pipirig; Află broasca nevedind. - Bună ziua, roască broască! - Sănătos, race drace! Placă race la prânzit. - N-am venit ca să prânzesc, Ci-am venit să te pețesc. - M-e a dracu după tine, Că n-ai cap de cumenac Nici piciorul de nădrag. 258 {EminescuOpVI 259} 332 Pipalaca Mulge vaca, N-are oală De buratul laptelui Sare-n vârful gardului, Și de dorul smîntînei Sare-n fundul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bine ; îi scotea ochii abaștri în evidență, o cămașă bleu și o cravată albastră cu picățele albe. Arăta foarte bine. Când intră în curtea lui Gheorghe parcă era prințul din poveste care venise cu pantoful Cenușăresei în mână, s-o pețească. Ciocăni la ușă și îi deschise chiar Frusina care și ea arăta foarte bine: era îmbrăcată într-o rochie cu flori de toamnă crizanteme galbene- strânsă în talie și largă spre poale, cu jupon și două rânduri de volane, că
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
un costum, l-a lansat în societate, și-a dedicat după-amieze pentru a-l dezobișnui de mania aceea neplăcută de a-și izbi, ca indienii, buzele țuguiate, cu podul palmei, în vreme ce conversa. L-a pus în legătură cu SIGLA și i-a pețit o soție. Cocondy habar n-avea cu ce fel de persoană avea să-și împartă, de atunci, micul și marele dejun. Dar nici nu l-a mirosit pe Urban, neîngrijorîndu- se și neintuind că tocmai prin această viperă încălzită la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cânt. Știam să cânt, dar mi-era rușine... În sfârșit, știu că-mi dete portocale, că mă desculțai și-ncepui s-alerg pe divan[uri ]* de jur împrejur... Boierul zise-n glumă: - Vezi, fată, ce voinic a venit să te pețească... Vrei să iei pe Maria? - Mă-nsor, zic, am s-o iau desigur... După asta m-am întors acasă, dar n-am spus nimănui nimic de aventura mea. Și-n toate zilele mergeam acolo și-n toate zilele mă --ntorceam
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
căsătorie fie pe nepoată, fie pe Erminia. Numele soției rămânea însă discutabil și Gonzalv trebuia să le accepte pe amândouă, sub rezerva de a primi pe una din ele atunci când urma să se ia hotărârea ultimă. Astfel Gonzalv începu să pețească două femei deodată. Când posibilitatea unei alianțe cu Conțeștii avu șanse suficiente de realizare, Gonzalv puse chestiunea față de soția sa, întîi mai acoperit, apoi cu totul fățiș. În substanță începu G. Călinescu prin a-i spune că situația lui devine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
urmași că moștenire pururi Rămînă-ampla treime din regat, Nu mai puțină-n preț, cuprins, frum'sețe Ca-a Gonerilei. Și-acum, bucuria mea Din urmă, nu mai mică; pentru-al cărei drag A' Franței vii și laptele burgund Se-ntrec pețind. Ce poți să spui, să-mi smulgi Treimea mai bogată-încă? Vorbește. CORDELIA: Nimic, milord. LEAR: Nimic? CORDELIA: Nimic. LEAR: Nimic ieși-va din nimic, vorbeste iar. CORDELIA: Nefericită ce-s, eu nu pot să-mi ridic Inima-n gură: te
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pe Polux, iar a doua oară, pe Castor și Clytemnestra. Elena, fiica Ledei, fiind foarte frumoasă, a fost răpită de Theseu și dusă la Atena, dar, datorită fraților ei, a fost readusă în Sparta. Din mulțimea de tineri care au pețit-o, ea l-a ales pe Menelau, dar apoi s-a lăsat răpită de Paris și dusă la Troia. După războiul Troiei, Menelau și-a dus-o iarăși acasă, la Sparta. Poetul Isocrate o considera cea mai frumoasă dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Cu foc îl aprinde, / Foc la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători, mai ales în ajunul unui nou an, vatra focului devine locul în care se proorocește. Astfel, "ursita" poate fi citită într-o adevărată nuntire a apei cu focul care dezlănțuie puterile destinului, supunându
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i curg râu, Mlădie ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins la brâu, O pierd din ochi de dragă. Si când o văd, mă-ngălbenesc Si când n-o văd, mă- nbolnăvesc, Iar când vin alții de-o pețesc, Vin popi de mă dezleagă...” Această poezie nu este numai una lirică ci, ca și alte poezii ale lui Coșbuc transcede spre filozofie, spre dorința omului de a-și orândui singur viața, nu numai în ceea ce privește dragostea pentru femeia
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug și în viața lor să tragă deopotrivă în dreptate. Dacă din cele douăsprezece zile ale Babei Dochia [1-9/12 martie] îți alegi una și se întîmplă că în acea zi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și a aflat despre primejdia care urma să vină. Irina, împărăteasa Bizanțului, căuta mireasă pentru fiul ei, Constantin, care trebuia să ajungă împărat. În casa cuviosului Filaret și a Teosevei, Breb o cunoaște pe Maria, nepoata lor, pe care o pețește cu ajutorul unui mic condur cusut cu fir de argint. El se îndrăgostește de fată, dar iubirea îi era interzisă celui care se inițiază în tainele vieții. Deși Maria ajunge soția împăratului Constantin, ea va nutri o dragoste spirituală pentru Breb
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
făcută mai cu nepărtinire și părăsind teza sumară și greșită cum că numai trupul e solicitat de alte trupuri ori de pneumă. Limpede este că și înălțimile se simt ispitite de lume și o doresc, îi dau târcoale circumterestre, o pețesc. Atât poemul eminescian cât și emoționanta piesă de teatru a lui Marcel Pagnol (e o piesă de tinerețe, se numește Jazz) iau sfârșit prin afirmarea supremației cugetului și purității; nu-i mai puțin adevărat că Hyperion și profesorul Blaise (ispitit
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
noului, rămînînd însă mereu în bucla "celuilalt al aceluiași" ("l'autre du même"), după cum îl numește Gérard Genette într-un scurt articol amuzant și sclipitor, în care susține, între altele, că "nu poți varia fără să repeți, nici să re peți fără să variezi". Între același și celălalt, între variație și repetiție se instituie un joc subtil, o dialectică în sensul lui Adorno, o dialectică negativă, nerezolvată într-o sinteză pozitivă, ci deschisă, păstrîn du-i în joc pe ambii opozanți
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din sat.” de aici vine probabil și familiaritatea despre care vorbeam și, în spiritul ei, moșului din Povestea porcului nu i se pare deloc lipsită de simțul realității ideea ca el, simplu țăran, să-și trimită feciorul pentru a o peți pe fata împăratului. Ștergerea granițelor dintre clasele sociale și contopirea eroilor într-o singură lume a cărei dominantă este o înțelepciune rurală cu adânci rădăcini în mitic nu este decât o etapă premergătoare îndepărtării unei alte granițe - aceea dintre real
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
numele cel mai frecvent în proza românescă. Îl întâlnim la Bolintineanu, unde Măriuca e personajul negativ, la Filimon, Maria, fata Banului C., la Hasdeu, Mamuca fiind și ea o Marie, la Eminescu, Maria din Sărmanul Dionis, la Sadoveanu, Maria, fata pețită de Kesarion Breb, la Rebreanu, Maria, a cincea femeie din povestea lui Ștefan Valeriu, la Camil Petrescu, cu numele de împrumut doamna T. Cel mai des apare în lumea lui Sadoveanu, cel mai rar în cea a lui Caragiale, unde
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Valahiei, căci pusese la Târgoviște în scaunul domnesc pe fiu-său Alexandru Coconul... Fetele stăteau pe jos pe scoarța groasă și ascultau cum Radu Vodă, vrând să se încuscrească cu Scarlatos, grecul care făcea și desfăcea domniile țărilor dunărene, a pețit-o pe Ruxandra lui Scarlatos pentru Alexandru Coconul. — Și-i mersese vestea Ruxandrei că-i frumoasă ca ziua, dar venind de la Stambul spre Tecuci, unde vroia Radu Vodă să facă nunta, dădu molima peste ea și se umplu de bube
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu prea se lasă sfătuită. Care doamnă Maria, sfinția ta? Soția noastră este doamna Maria pentru Țara Românească. Iar în ce privește pe văduva lui Șerban Vodă, ar fi bine să meargă la moșie să pregătească zestrea fetelor. Casandra de pildă e pețită cu beizadea Dimitrie Cantemir. — Înțeleg că atunci nu s-ar mai citi scrisoarea ieromonahului Ștefan în divan. — La ce am arunca în gura lumii un neam atât de slăvit? Și aș vrea să mai înțelegi că doresc să faceți aci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sune din nou clopotele în Hagia Sofia la încoronarea împăraților creștini, și lucrurile oricum ar fi ele, bune sau rele, trebuie să le aducem în folosul nostru. — Și când vii cu o copilă, o domniță din țara ta s-o pețești și s-o logodești cu o beizadea din neam albanez fără să te întrebi dacă e bine sau rău, tot în folosul nostru este? Cine suntem noi? Ce înseamnă acest folos al nostru? Știi bine cum s-a măritat doamna
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]