344 matches
-
mai nemilos împărat din toate timpurile. Și ce-și spuse împăratul? „Nu le-am oferit niciodată nimic celor două fete ale mele! Acum, că le-a sosit vremea măritișului și în curând îmi vor bate la poartă tot felul de pețitori, ar fi bine să le dăruiesc ceva cu care să se poată mândri și ce ar fi mai nimerit decât niște flori din cele care cântă și niște pești din cei care dansează și zboară.” Nu stătu el prea mult
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
ei și, în curând, de dragul lui, își pierdu pofta de mâncare și somnul. - Ce e cu tine, o întrebă într-o zi împăratul Mustață-Sură? - Nimic, tată! - Ar fi bine să nu fie nimic! Am hotărât să deschid porțile palatului pentru pețitori. - Tată, aș dori să îmi aleg singură ... - Să nu aud un cuvânt, strigă mânios Mustață-Sură, de ce nu poți doar să asculți și să faci întocmai cum îți poruncesc? Cel ce o va lua de soție pe fata mea cea mare
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
pe fata mea cea mare trebuie să răpună Balaurul de Foc, iar cel care te va lua pe tine de soție, va trebui să răpună Vrăjitorul Întunericului. - Atunci, vom rămâne pe vecie nemăritate! - Prostii, rosti împăratul, oricum, până ce vă sosesc pețitorii nu aveți voie să mai părăsiți palatul. Mezina se retrase în camera ei. Peștișorul auriu zbură spre ea și i se așeză pe umăr, iar floarea începu să cânte încetișor un cântec trist. Prințesa începu să plângă. I se părea
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
se mai întorc să moară (dacă nu sunt aduși, înainte de vreme, de vreo nenorocire). Așa s-a măritat și Raveca... cu Aron (în tinerețe). Deși era sora cea mare, ea s-a măritat ultima...că i-a tot ales pe pețitori. Zestrea ei era apreciabilă, așa că și-a permis să ia „pe spânceană”...ce i-a plăcut cel mai mult și i-a fost drag. Numai că Aron nu era doar frumos, dansator, priceput în ale oieritului și în negoț...îi
O POARTA SPRE CER ... de CORINA-LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344945_a_346274]
-
Acasă > Stihuri > Prietenie > NOSTALGIE DE TOAMNĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Îi cântă o balada pe la porți, Frumoasa doamna invesmantata-n frunze, Un pețitor i’aduce un buchet De crizanteme roșii sângerânde. Sărutul ei, i-au alinat durerile de-o vară Și i-a lăsat amprenta un surâs, Din inimă, arcuș într-o vioară, Un vals în toamna vieții scris. Și lacrimile-i udă
NOSTALGIE DE TOAMNA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346942_a_348271]
-
trupul când la tine caut iar în inimă-mi curg sunete de flaut, prin fumul zăpezii, tu, mi-ai fost găsită precum o frumoasă zână adormită. Cu privirea către al ei salvator, tânăra îi răspunse lin, încetișor, c-al ei pețitor dintr-un sat, departe voia să o ducă acasă prin noapte, iar caii, speriați de viscol, trecând pe-o colină sania înclinară, ea căzu pe dată, iar ei nu simțiră... -Azi-noapte, câinele meu te-a găsit după al său lătrat
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
ciclop pe care l-am orbit. Am stat un an la Circe și i-am făcut un fiu, am biruit sirenele sublime și valurile care dansau în chip de știme, doar ca lângă cei dragi din nou să fiu. Acolo pețitorii pe rând au fost uciși fiindc-au dorit regatu-mi să-l înhațe, dar când pe Penelopa am vrut s-o strâng în brațe priveam spre zori cu ochii larg deschiși. Știu, e târziu! De tinerețea dusă nu-mi este deloc
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377798_a_379127]
-
grîu sau pe urina proprie. În episodul Năla din poemul Mahăbhărata se povestește cum o fecioară, în al 21-lea an al vieții, vîrstă la care unele fete au dreptul să-și aleagă singure un bărbat, își caută unul dintre pețitorii ei. Aceștia sînt în număr de cinci; fecioara bagă de seamă, însă, că patru dintre ei nu se țin bine pe picioare, de unde deduce foarte lesne că aceștia ar fi zei. Ea îl alege, deci, pe al cincilea, care este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
spune: "Ițic, tu nu ai ce căuta la noi, vreau să-ți dau un sfat: Cumpără-ți un tun și fă-te de sine stătător"." Și cîte din astea n-am mai auzit în Dorohoiul, vai, mult prea îndepărtatei adolescențe! Pețitorul apără fata propusă de el de criticile tînărului: Soacra nu-mi place, spune acesta, este o persoană rea și proastă. Doar nu vă căsătoriți cu soacra, o vreți pe fiică. Da, dar nu mai este tînără și frumoasă. Nu cotează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
He-[lios] GREACĂ Helios subst. numele zeului Soarelui Luvah: Prințul Iubirii; Luv-ah, [ru-ah]; Cf. Damon: Luvah ar fi derivat din "lover". EBRAICA ARAMAICA ENGLEZĂ ruah subst. duh (de viață) ruho subst. vînt, duh, spirit; lover subst. ['lΛv] iubit; îndrăgostit; amant; pețitor Ololon: (în Eden) dulce Rîu de lapte și perla lichidă; Ambrosia, Amrita, Soma, Haoma; Piatră filosofala că "lapte de fecioara" Izomorfii: Milton-Ololon Los-Enitharmon Albion-Ierusalim ENGLEZĂ ENGL. MEDIE LATINĂ LATINĂ GREACĂ reduplicarea particulei "ol-" oil subst. ulei < olie < oleum subst. ulei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pune în lăcata unui lanț de aur o otravă tare. " Cu toate că femeia criminală era obicinuită cu astfeli de comisiuni, cu toate astea, zic, întrebă cine o să poarte lanțul. Dama atunce răspunse că lanțul i-ar fi fost dat de-un pețitori obraznic cu numele Caldero și că ea ar voi să i-l trămită acum înapoi. Ea zise încă că părinții ar voi s-o silească la astă unire și că d-ta ai vrea să tragi folos din ea. Atunci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
puse să-l treacă pe Ivanco în lista de rang a celor mai apropiate rude ale dinastiei domnitoare și-l încărcă cu prerogative și averi. Fiindcă nunta nu se putea face încă cu logodnica Teodora, ce era în vrâstă copilărească, pețitorul nerăbdător își aruncă privirea lacomă asupra mumei logodnicei sale, văduva Anna, care era în floarea vârstei și peți cu dinadinsul mâna ei, socotind că în locul mielușelului sugător e mai bună oaia mumă, crescută și folositoare. Între acestea el era de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o interpretă acea răsuflare în farmecul ei deplin totuși însă nu va mai nimeri din terenul acesta ca, între Iulia aruncată în desperarea morții și-nviată din ea ea eroină desprețuitoare de moarte între Iulia ce-nșelă cu viclenia minței pe pețitorul Paris și-ntre Iulia cea dentîi, să mijlocească o viață deplină, încît să le unească pe amândouă nimerit și cu adevăr în unul și același caracter. Spre aceasta trebuiește dominarea absolută peste întreg ținutul mijloacelor însemnate, unită c-o intuițiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de împărați ale căror cereri în căsătorie adresate Antusei fuseseră respinse atacaseră Atena. În Filerot și Antusa, printre acești atacatori nu mai sunt amintiți vlahii, ca în Erotocritul, locul lor fiind luat de perși. Ca recompensă pentru câștigarea luptei împotriva pețitorilor agresivi, pretinsul arap o va primi de soție pe Antusa. În timpul nunții Filerot scoate o sticlă cu apă fermecată, dezvăluindu-și identitatea când redobândește culoarea inițială a pielii. În Filerot și Antusa se pierde, din păcate, prin amplificări și modificări
FILEROT SI ANTUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286990_a_288319]
-
Gutui japonez, Iași, 1996; Seară cu versuri în lectura autorilor, București, 1997; Expo 99: de la Olahus la Emil Cioran, București, 1999; Școli I - Un infinit, București, 2000; Portrete la zile mari, București, 2000; Piatra scrisă, Cluj-Napoca, 2002;Alcinous și zarva pețitorilor, Cluj-Napoca, 2002. Cu Victor Hugo prin trei veacuri, Cluj-Napoca, 2003; Lucruri și stele, București, 2003. Traduceri: Antonio Machado, Poezii și poeme, pref. Rafael Alberti, postfața trad., București, 1964; Gheorghios Seferis, Poezii, pref. trad., București, 1965; Saint-John Perse, Poeme, pref. trad
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
mentalitățile postcomuniste. Autorul evită însă un potențial tezism sociologic, lăsând pe seama personajelor filtrarea reflexivă a evenimentelor și extinzându-și observația pe o plajă caracterologică diversă. Dar, oricare ar fi pretextul epic al povestirilor - un grup de studenți în postura de „pețitori” ai câinelui Leuțu’ în Eroi și eroi, un psihotic care își inventează o viață conjugală bogată cu o femeie care îl ignoră în Cinci, cinci și jumătate, un bătrânel cam zurliu care folosește umplerea buteliilor ca modalitate de seducție în
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
istoricii vorbesc despre interesul lui Despot-Vodă pentru o alianță cu țara Românească („Schimburi de solii și cu Petru cel Tânăr însoțite și de proiecte de căsătorie ale domnului Moldovei cu o domniță munteană”277, se vorbește chiar despre o „ambasadă” de pețitori în 1562, compusă din boierii moldoveni Avram, Banilovski, pârcălab de Hotin, și Ion Moțoc, despre portretul („icone sponse”) pornit spre Moldova 278. N-a reușit nimic (Despot fixase și nunta, în ziua de Sfânta Maria Mică și îi poftise, ca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
14 ianuarie 1527, când avea cam douăzeci de ani), în care semnele unei boli grave au lipsit, ce a născut suspiciuni de otrăvire. Aceste războaie (niște „războaie particulare”, s-ar zice - Constantin Gane 219 istorisește povestea, frumoasă [dar poveste], a „pețitorului care întârzie” [Ștefăniță Vodă ar fi fost ocupat cu un război] și când, în fine, sosește, găsește mireasa râvnită măritată cu altul [cu un Radu de la Afumați, mai punctual]), purtată pentru o domniță, ne ajută să cercetăm ambițiile și orgoliile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
asupra Rașcovului, să-l bată și să o ia cu de-a sila. Ce n-au pututǔ face nemică ai noștri Rașcovului, numai că au făcut zarvă cu căzacii”. Era frumoasă și tânără (se născuse cam prin 1630) Ruxandra și pețitorii au început să apară. S-a reactivat prințul Wiszniewiecki - rival la mâna ei al lui Sigismund Rakóczy și al contelui Potocki -, i s-a alăturat nepotul lui Mihai Viteazul, Mihai, fiu al lui Nicolae Pătrașcu. N-a avut succes nici unul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de înfricoșătoarea vrăjitoare Kirke. În fine, a treia torcătoare este Periphron Penelopeia (Perífron Penelópeia = „Preaînțeleapta Penelopa”). Ea joacă, în mod clar, rolul lui Atropos, având aptitudinea de „a tăia firul vieții” lui Ulise. L-a așteptat pe Ulise, asaltată de pețitori, 20 (poate chiar 30) de ani. Nu mai este tânără și frumoasă precum nimfele Calipso și Kirke. În plus, este o simplă muritoare. Și totuși, Ulise o preferă. De ce oare? Cum se știe, ea a reușit să reziste ademenirilor și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate chiar 30) de ani. Nu mai este tânără și frumoasă precum nimfele Calipso și Kirke. În plus, este o simplă muritoare. Și totuși, Ulise o preferă. De ce oare? Cum se știe, ea a reușit să reziste ademenirilor și asalturilor pețitorilor invocând neterminarea giulgiului lui Laerte, tatăl regelui Ulise. Ziua îl țese, iar noaptea îl destramă, îl desface. „A desface”, în grecește, se spune analyein (analuvein) - de la care vine actualul „a analiza”, cu sensul de „a elibera pe cineva de legături
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dragan Stoianovici și Lucia Wald, Humanitas, București, 1997). Ulterior a recunoscut că teoria era greșită și a corectat-o. 6. Este vorba despre contemporanul lui Platon Aristip din Cyrene. Relatarea lui Diogene Laerțiu este următoarea: „Avea obiceiul să asemuiască cu pețitorii Penelopei pe aceia care treceau prin învățătura generală, dar se poticneau în studiul filosofiei. Într-adevăr, pețitorii le dobândeau pe Melantho, Polydora și pe celelalte fete din casă, pe toate, mai curând decât să obțină mâna stăpânei” (Diogene Laerțiu, Despre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
corectat-o. 6. Este vorba despre contemporanul lui Platon Aristip din Cyrene. Relatarea lui Diogene Laerțiu este următoarea: „Avea obiceiul să asemuiască cu pețitorii Penelopei pe aceia care treceau prin învățătura generală, dar se poticneau în studiul filosofiei. Într-adevăr, pețitorii le dobândeau pe Melantho, Polydora și pe celelalte fete din casă, pe toate, mai curând decât să obțină mâna stăpânei” (Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963, II, 79, p. 179). Acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vremurile homerice. Se știa, încă de atunci, că sufletele muritorilor sunt athanasice și că stă în puterea omului să le îndrume fie în imperiul veșnicei Mnemosine, fie dincolo de râul Lethe, pe tărâmurile efemerității. Povestea homerică se încheie brusc, după pedepsirea pețitorilor de către Ulise, cu lacrimile de bucurie ale Penelopei. În mintea noastră se derulează viitorul, ca în toate basmele și filmele cu happy-end: „Și au trăit ani mulți și fericiți, până la adânci bătrâneți”. Când a plecat de acasă, Ulise era posesor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
uraniană și atlantică. Atunci, alertat, intervine iarăși Hermes, mesagerul zeilor și tâlcuitorul înțelesurilor, și îi dă dreptate lui Ulise. Părăsind-o pe Calipso, a părăsit școala și științele pentru filosofie. Nu se întoarce acasă doar pentru a se răzbuna pe pețitori, ci pentru a în-drepta lumea - care fusese ne-dreptățită în lipsa sa - cu ajutorul legilor sferei și ale mișcării circulare a astrelor. Dar, odată îndreptate lucrurile lumii, se cuvine și o îndreptare a destinului. Aceasta nu se mai poate realiza cu legile științei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]