354 matches
-
nu se va puteamăcar să fie deopotrivă“. Dezechilibrul este acceptat doar atunci când vine din partea bărbatului ceea ce se întâmplă deseori în realitate, diferențele prea mari sunt sancționate atât de pravile, cât și de societate. La 16 ani o fată primește deja pețitori și se poate chiar căsători. Depășirea acestei vârste aduce din nou intervenția Bisericii care cere părinților să-și păzească fetele și să le mărite la timp. Atunci când, în cazul unui proces de seducție, se con stată că vârsta unei fete
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o fată își putea cumpăra două vaci cu lapte și-i mai rămâneau bani și pentru două oi. III logodna Pețitorii Dar nunta nu se face niciodată singură, întrecele două familii interpunându-se un al treilea personaj, numit mijlocitor sau pețitor. Acest interpus este rudă, prieten, vecin cu una dintrecele două familii și intervine pe lângă părinți, propune realizarea alianței, participă la negocierea zestrei, îi prezin tă pe tineri unul altuia. De asemenea, un pețitor are și rol de chezaș în realizarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un al treilea personaj, numit mijlocitor sau pețitor. Acest interpus este rudă, prieten, vecin cu una dintrecele două familii și intervine pe lângă părinți, propune realizarea alianței, participă la negocierea zestrei, îi prezin tă pe tineri unul altuia. De asemenea, un pețitor are și rol de chezaș în realizarea alianței, și în ceea ce privește cinstea celor doi. El își asumă responsabilitatea acestei relații, ginerii și socrii neezitând să-l tragă la răspundere atunci când intervin neînțelegerile. Hagi Avram își pune reputația în joc atunci când o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
facă cum va ști „că dumnealor nu se bagă nici pă bine, nici pă rău“. Abia căsătoria încheiată, stăpâna îl avertizează că Sofica n-ar fi femeie de casă, deoarece alți doi bărbați au fugit de ea tocmai în Moldova. Pețitorul își continuă drumul început prin cununarea tinerilor, în Cazul în care aceștia nu au nași sau, dacă aceștia numai vor să-și asume răspunderea nășitului. Instituția nășitului de ține un rol important în sânul unei parohii. Nașul, dacă a botezat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe lângă acesta să accepte ca ginere pe cumnatul său, fiul dumneaei Ilinca Bucșăneasca. Tinerii provin din rândul boierilor, familiile se află în același județ, se cunosc, au informații de spre prestigiul, averea și onoarea fiecăruia. Tatăl acceptă propunerea făcută de pețitor și după prima învoială se înțeleg asupra dotei. Ia mandi ia foaia de zestre, ca semn al acor du lui încheiat, și o transmite soacrei sale. logodna este în acest caz o afacere a părinților, glasul tinerilor nu apare, părerea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o mamă foarte autoritară care nu lasă să-i scape nimic din mână? Cum documentul nu spune nimic despre defectele fizice sau mentale ale lui Dumitrache, cea de-a doua supoziție pare mai aproape de adevăr. Dumitrache, însoțit de cumnatul și pețitorul lui, s-au prezentat la casa lui Rusin Caragic unde are loc „înfățișarea și vederea tinerilor“. După o primă vedere se pare că cei doi s-au plăcut, cel puțin așa spune documentul, întrucât primirea și învoiala s-au făcut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
auzit dezbătute de el. Ai fi zis că era vorba de-o adevărată inițiere În mistere, pentru că nu aducea În sprijinul spuselor sale nici un argument, nici o dovadă.” 1 23. L-am Întrebat pe Demetrios: „Cum sună acele versuri În care pețitorii șPenelopeiț admiră felul În care Odiseu mânuiește arcul?”. (D) Demetrios mi le reaminti și atunci eu continuai: - „Am dorința să spun și eu la fel despre acest străin că: «Omul este un bun cunoscător și un viclean cumătru»2 când
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
chiar de tot neobservată . Scenariul și paralela ne servește la înțelegerea mai exactă, la dimensiunea reală, a raporturilor protoromânilor cu slavii vechi și a românilor cu cazacii: Timus din stepă nu evoluase prea mult, într-o mie de ani, față de pețitorul din secolele VII - VIII, pe care „numai singură căsătoria putea încetățeni și împroprietării ( împământenii - n.a.) pe un străin” . În acest context putem concluziona că alogenul barbar și păgân (nu-i avem în vedere doar pe slavi) avea posibilitatea, prin căsă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
arată totuși un progres al autorului. Pe o temă de interes deosebit, Istoricul Societăților Scriitorilor Români se constituie ca un documentar al evoluției instituției avute în vedere, rămânând, în pofida manierei publicistice, o întreprindere utilă. SCRIERI: I. G. Duca, București, 1934; Pețitorii, București, 1934; România de azi, București, 1939; Sub scutul Regelui, București, 1943; Spitalul 2 de campanie, Cernăuți, 1943; La marginea orașului, Cernăuți, 1943; Ne caută pământul, București, 1944; Istoricul Societăților Scriitorilor Români, București, 1998. Repere bibliografice: Emil Samoilă, Ziaristica, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288296_a_289625]
-
fată va visa ce-i va fi hărăzit să i se întâmple în noul an. În noaptea de Bobotează, fetele pun sub pernă busuioc sfințit pentru a-l visa pe ursitul lor. Pentru a afla din ce parte vor veni pețitorii sau ursiții, fetele luau din casă nouă linguri și, ieșind afară, înainte de cântatul cocoșilor, se urcau pe poartă și ascultau cu atenție. Din ce parte se auzeau cocoșii sau câinii, din acea parte le vor veni cei ursiți. DRAGOBETELE Luna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locuit aveau loc activități gospodărești dintre cele mai diverse, aceasta servind și de dormitor. În casele cu două camere și tindă centrală (sală), o parte dintre atribuțiuni erau preluate de camera „de curat”. Aici se desfășurau principalele ceremoniale, se primeau pețitorii și erau găzduite rudele venite de departe. Această cameră era împodobită permanent ca de sărbătoare, având pereții ornați cu cele mai frumoase covoare și păretare și paturile gătite cu așternuturi noi. În partea de răsărit se afla colțul cu icoana
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cel negru că mura, des că peria și lung că un șarpe, buzelor ei cele roșii că zmeura și umede că floarea stropita de roua. Nici n-apucase să împlinească șaisprezece ani și se și găsi împresurata de pâlcuri de pețitori, care de care mai frumoși, care de care mai bogați." (p. 370) constituie un paradox deoarece titlul social "baroneasă" implică o experiență abducțială bazată pe stima persoanei pentru superioritatea funcției, pe când apelativul "Ileana Măriucăi lui Dosoftei", prin folosirea dublului genitiv
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Există narațiuni populare În care ursitoarele sortesc noului născut să se-nsoare cu mama lui. Moașa dezvăluie mamei taina și aceasta, pentru a dejuca destinul, Îl trimite pe copil În țări cât mai Îndepărtate de casă. Mama lui are mulți pețitori, dar Îl acceptă numai pe fiul ei. Forța fatalității, autoritatea infailibilă a destinului reprezintă nodul fundamental din narațiunea Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui. Elena Niculiță-Voronca include În Datinile și credințele... o poveste În care un filosof spune
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe masă mărul se deosebește mult de alte mere. În el sunt băgați de regulă, vro doi-trei taleri. Și fiecare ban trebuie să fie nou. La vederea acestor obiecte, toți cei din casă se conving deplin că oaspeții aceștia sunt pețitori. Toți o știau, că mărul e semnul Încredințării, iar plosca de rachiu se golește după Încredințare. Căci, În aceste părți, Încredințarea se face printr-un măr. Pețitorii dau fetii, În mână, un măr Înzestrat cu bani; dacă ea primește mărul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acestor obiecte, toți cei din casă se conving deplin că oaspeții aceștia sunt pețitori. Toți o știau, că mărul e semnul Încredințării, iar plosca de rachiu se golește după Încredințare. Căci, În aceste părți, Încredințarea se face printr-un măr. Pețitorii dau fetii, În mână, un măr Înzestrat cu bani; dacă ea primește mărul, Încredințarea se face numaidecât. În societatea tradițională, dacă În intervalul de timp În care tinerii erau logodiți, părțile se răzgândeau, mărul Împreună cu darurile primite erau Înapoiate. Darul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dracul. După ce o biruie, o preface În stană de piatră, urmând să rămână așa până ce-l va Învinge cineva. Se găsește un salvator. Acesta Îl Închide pe drac prin șiretlic Într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori, un Împărat cu trei feciori ia de suflet o fată, sărmană de părinți. Se făcu fata Înțeleaptă și frumoasă, iar toți trei feciorii, fără să știe unul de celălalt, au cerut-o de nevastă. Împăratul le spune să plece și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Un flăcău frumos și Înstărit merge În pețit să găsească pă unde ar fi fete de el. El a aflat că Într-o comună, la o babă se află o fată pe placul lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era ca s-o păzească noaptea; cel care nu reușea, era ucis. Flăcăul merge mai Întâi să vadă fata, se convinge că-i frumoasă și nu spune nimic; se duce seara la pețit. Baba Îl amenință că, dacă a doua
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un șarpe. La Întrebarea dacă vrea să fie a lui, că numai așa Îi va da cămașa, ea răspunde afirmativ. Într-o altă zi, fata iar a venit la scăldat, iar el i-a zis că duminică Îi va trimite pețitori: nu uita și te du Întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță În chip de basma albă pe un cal sur. Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îi va da cămașa, ea răspunde afirmativ. Într-o altă zi, fata iar a venit la scăldat, iar el i-a zis că duminică Îi va trimite pețitori: nu uita și te du Întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță În chip de basma albă pe un cal sur. Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nici bărbatul cu femeia, nici vitele nu se dau atunci la Înmulțit; e tare mare zi. A dat de mierea ursului se zice când un tânăr a Început a umbla după femei. Urs de visează fata, au să-i vie pețitori. Ursul e curtezan. Ursul este prezent și În basmele altor popoare. Omul cu pielea de urs prezintă câteva secvențe din viața unui soldat destinat să poarte o blană de urs șapte ani de zile. El este hărăzit ca de câte ori va
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
regatul). În cercetarea sa este ajutat cu generozitate, dar nu foarte eficient, de un prieten sau rudă (adjuvant), însă eforturile lor reunite nu prea contează în lupta cu opozanții (de exemplu, nașul mașter al fetei de împărat sau un alt pețitor, disponibil dar meschin) pînă ce nu intervine un remitent (adesea, de fapt, un supra-ajutor), cum ar fi regele sau Dumnezeu sau un ins cu puteri magice. Iată din nou diagrama actanțială, dar cu posibilele personaje exponențiale în cele șase roluri
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Gutui japonez, Iași, 1996; Seară cu versuri în lectura autorilor, București, 1997; Expo 99: de la Olahus la Emil Cioran, București, 1999; Școli I - Un infinit, București, 2000; Portrete la zile mari, București, 2000; Piatra scrisă, Cluj-Napoca, 2002;Alcinous și zarva pețitorilor, Cluj-Napoca, 2002. Cu Victor Hugo prin trei veacuri, Cluj-Napoca, 2003; Lucruri și stele, București, 2003. Traduceri: Antonio Machado, Poezii și poeme, pref. Rafael Alberti, postfața trad., București, 1964; Gheorghios Seferis, Poezii, pref. trad., București, 1965; Saint-John Perse, Poeme, pref. trad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
St. Louis, Missouri, lipsa domnului Wingfield îndemnând-o pe Amanda să joace rolul capului familiei. Amanda Wingfield pare o reîncarnare a doamnei Bennet din romanul Mândrie și prejudecată al romancierei britanice Jane Austen, singura preocupare fiind să găsească vizitatori, chiar pețitori pentru fiica sa. Spre deosebire de personajul romanesc menționat, comic prin ignoranța și obtuzitatea sa, Amanda este un personaj patetic: a păstrat pretențiile aristocratice ale unei doamne din Sudul american, deși atât frumusețea sa cât și strălucirea lumii pe care o invocă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
iar ei, cum văzură,/ Se bucurară, iar sufletu-n ei parcă se-nviorase"13. În Odiseea (II, 146-154), apariția a doi vulturi confirmă faptul că Odysseu caută drumul spre casă și că fiul său, Telemah, trebuie să lupte contra abuzivilor pețitori: Astfel grăi Telemah și-i dădu Zeus Atotvăzătorul/ Sus, de prin munți, din înalt, vulturi doi înspre ei să coboare:/ Iară aceștia, atât cât zburară pe-a vântului boare,/ Unul alături de altul zoriră, cu aripi întinse./ Dar când ajunseră jos
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
6), dar de fiecare dată doar ca termen de comparație. Ceea ce atrage atenția este fie poziția sa cu capul în jos, fie modul în care stolurile părăsesc, zgomotoase, grotele la apus. Hermes mână din urmă, cu ajutorul unei "nuiele scumpe", duhurile pețitorilor, iar imaginea este impresionantă: "El îi mâna tot cu ea, iară ei, chițăind, îl urmară./ Astfel, precum liliecii din funduri de peșteri cu duhuri/ Zboară-mprejur, chițăind, când vreunul din ei se prăvale/ De pe un colț de la stânca pe unde
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]