139 matches
-
buc. căderi; 1 buc. deversor; 27 buc. podețe). 72. AMENAJAREA DE IRIGAȚII PECENEAGA TURCOAIA MĂCIN (TL) - Suprafața amenajată: 19.024 ha; - Nr. OUAI înființate: 4; - Obiective care se propun pentru reabilitare: ● Stație de pompare de bază: SPA Cetate; SP Plutitoare Peceneaga; ● Stații de repompare: SPA Peceneaga; ● Canale de aducțiune: CA1; CA2; L = 11.700 ml; ● Reabilitare construcții hidrotehnice: 6 buc. (1 buc. stavilă; 1 buc. deversor; 2 buc. podețe; 2 buc. goliri). 73. AMENAJAREA DE IRIGAȚII GALICEA (VL) - Suprafața amenajată: 736
PROGRAM NAŢIONAL din 26 octombrie 2016 de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276662_a_277991]
-
27 buc. podețe). 72. AMENAJAREA DE IRIGAȚII PECENEAGA TURCOAIA MĂCIN (TL) - Suprafața amenajată: 19.024 ha; - Nr. OUAI înființate: 4; - Obiective care se propun pentru reabilitare: ● Stație de pompare de bază: SPA Cetate; SP Plutitoare Peceneaga; ● Stații de repompare: SPA Peceneaga; ● Canale de aducțiune: CA1; CA2; L = 11.700 ml; ● Reabilitare construcții hidrotehnice: 6 buc. (1 buc. stavilă; 1 buc. deversor; 2 buc. podețe; 2 buc. goliri). 73. AMENAJAREA DE IRIGAȚII GALICEA (VL) - Suprafața amenajată: 736 ha; - Nr. OUAI înființate: 1
PROGRAM NAŢIONAL din 26 octombrie 2016 de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276662_a_277991]
-
de Jos 10. Topolog 5. Ciucurova 11. Unirea 6. Mihai Bravu 2. JUDECĂTORIA MĂCIN cu sediul în orașul Măcin ORAȘE 1. Macin 2. Isaccea COMUNE 1. Carcaliu 8. Jijila 2. Cerna 9. Luncavița 3. Dăeni 10. Ostrov 4. Dorobanțu 11. Peceneaga 5. Greci 12. Smîrdan 6. Grindu 13. Turcoaia 7. Hamcearca 14. 23 August 3. JUDECĂTORIA TULCEA cu sediul în municipiul Tulcea MUNICIPIU 1. Tulcea ORAȘE 1. Sulina COMUNE 1. C.A. Rosetti 10. Maliuc 2. Ceatalchioi 11. Mihail Kogălniceanu 3
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
sau Bezzenijofalwa," adică “satul pecenegilor”. Un sat Beșeneu al cărui nume actual este Pădureni se află și în județul Covasna. Au rămas în centrul și sud-estul României unele denumiri geografice legate de pecenegi: satele "Beșimbac" (azi Olteț, din județul. Brașov), "Peceneaga" (jud. Tulcea), "Pecineaga" (jud. Constanța), pădurea "Peceneaga" (jud. Brăila) și muntele "Picineagul" (Jud. Arges). Desigur, este posibil ca unele dintre aceste toponime să fie de fapt cumane. Totuși, preluarea unora dintre ele de către sași arată că ele existau deja în
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
Beșeneu al cărui nume actual este Pădureni se află și în județul Covasna. Au rămas în centrul și sud-estul României unele denumiri geografice legate de pecenegi: satele "Beșimbac" (azi Olteț, din județul. Brașov), "Peceneaga" (jud. Tulcea), "Pecineaga" (jud. Constanța), pădurea "Peceneaga" (jud. Brăila) și muntele "Picineagul" (Jud. Arges). Desigur, este posibil ca unele dintre aceste toponime să fie de fapt cumane. Totuși, preluarea unora dintre ele de către sași arată că ele existau deja în secolul al XII-lea, înainte de stabilirea cumanilor
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
16117, 1733, 17508, 1760 - 17629, 1808 - Kayanumike, 1850, 1877 - Kayanu Mik, 1900 - 1921, 1976 și pana în zilele noastre sub numele de Căianu Mic. Referitor la etimologia cuvântului Căian părerile lingviștilor sunt împărțite, unii susțin originea slava, alții sud-bulgară, alții peceneagă sau cumană. Prima mențiune a numelui de Căian apare în descrierile lui Constantin Profilogenetum “Caianus”, în limba bulgară se întâlnește sub forma de Kaian, Caganus (latinizat), Caianos (grecizat) sau formele simplificate “Kan”, “Chan”. Dacă proveniența numelui ar fi de origine
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
în punctul denumit „Moș Filon” (cod LMI ). El cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian, faza Giulești; o altă așezare eneolitică aparținând culturii Gumelnița (fazele A1 și A2); precum și morminte sarmatice (secolele al II-lea-al III-lea e.n.) și pecenege (secolele al X-lea-al XI-lea e.n.). Importantele cercetări arheologice dintre anii 1971 - 1974 și 1979 - 1980 au condus la descoperirea, pe teritoriul comunei Bordei Verde, în situl arheologic de la „Moș Filon”, lângă Lișcoteanca, a celor mai vechi urme
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
a fost atribuită coloniștilor sași în secolul al XIII-lea prin diploma regală Andreanum rămânând pe așa-zisul "Pământ săsesc". Astăzi, acest grup este de circa 200 de persoane. Potrivit unei alte teorii, maghiarofonii din Săcădate ar fi resturi tribale pecenege maghiarizate; prezența acestei etnii turcice a fost bine documentată în Avrig și împrejurimi. Până în 1940/41 au existat în Bucovina câteva mii de secui, refugiați din cauza prigoanei austriece din 1764 (așa-numitul Masacru de la Siculeni) pe teritoriul de astăzi al
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
la Necșeni în 24 iunie 1927, Bernard reușește să-l convingă pe prinț să semneze un contract prin care inginerul francez primește dreptul de a tăia și vinde frasinii din pădurea Borzei. În aceeași noapte (noaptea de Sânziene), pădurarul Neculai Peceneaga "„coborâtor din serii de pădurari”" asistă la un sobor tainic al animalelor și păsărilor care își exprimă îngrijorarea față de planurile de defrișare a pădurii. După semnarea contractului, prințul simte unele mustrări de conștiință. Un număr mare de oameni se opune
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
păsărilor care își exprimă îngrijorarea față de planurile de defrișare a pădurii. După semnarea contractului, prințul simte unele mustrări de conștiință. Un număr mare de oameni se opune tăierii pădurii: țiganii lingurari care trăiau în apropiere, feciorul boieresc Marandache, pădurarul Neculai Peceneaga, fostul răzeș Sofronie Leca (administratorul moșiilor boierești) și chiar sora prințului, Kivi Mavrocosti. În plus, în aceeași vară se obține o recoltă abundentă de grâu cu care s-ar fi putut plăti o parte importantă a datoriei. Din cauza faptului că
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Mavrocosti și apoi vremea potrivnică întârzie începerea exploatării lemnului; sosit la Necșeni la jumătatea lunii ianuarie a anului 1928, inginerul Bernard află că agenții și cărăușii săi au fost atacați de necunoscuți înarmați, în timp ce huțulii ar fi fost amenințați de Peceneaga. Inginerul solicită sprijinul jandarmilor, dar lucrările sunt întrerupte aproape imediat din cauza viscolului și apoi a puhoaielor de ape provenite de pe urma topirii zăpezilor. Pădurarul găsește comoara ascunsă cu secole în urmă de Costea Negru, precum și bijuteriile inginerului francez, într-un tău
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Bunei Vestiri (25 martie), bilanțul exploatării era dezastruos, iar inginerul Bernard decide să renunțe la contract. Prințesa Kivi acceptă pentru prima dată avansurile lui Sofronie Leca, luând în calcul ideea unei mezalianțe. Acțiunea se termină în Noaptea de Sânziene, când Peceneaga se află iarăși de veghe în poiană și constată că lumea uitase semnele, iar animalele nu se mai adună în sobor ca până atunci. Romanul "" este împărțit în 12 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Criticul Mihai Ungheanu
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
de ani”, considera criticul Mihai Ungheanu. Mihail Sadoveanu a realizat în scrierile sale o adevărată mitologie a pădurii sacre, pline de taine și generatoare de întâmplări magice. Pădurea Borzei este considerată a fi un astfel de loc mitic. Pădurarul Neculai Peceneaga, care-i este paznic și ocrotitor, afirmă că "„asta-i pădure apărată de Dumnezeu (...). Dacă n-ar fi apărată, n-ar fi stat până acuma în picioare.”". Într-o poiană din codru, numită La Paraclis, se adună în noaptea de
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Visul unei nopți de vară". Fantasticul sadovenian este înfățișat ca o comunicare între două lumi care s-au despărțit de mult, printr-o regresie dublă în arhaicitate. Pădurea Borzei este un adăpost pentru cei care o iubesc precum pădurarul Neculai Peceneaga și haiducul Liță Florea, după cum constată criticul literar Ov.S. Crohmălniceanu. Aceștia cunosc profund codrul străvechi și sunt hotărâți să-l apere de ferăstraiele inginerului Bernard. Evenimente meteorologice stranii amână exploatarea forestieră, distrugând cabana inginerului și împiedicând circulația căruțelor, iar, când
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]