545 matches
-
bărbat trebuie să aștepte până Îi dă barba Înainte de a fuma. Și e un bine cunoscut adevăr Că James Întâiul al Angliei („absurdul”) A-ncercat prin forță să se renunțe la tutun; Într-adevăr, O șmecherie prostească, la acel rege pedant; Un englez, prin forță, nu va face nimic. V Sultanul Amurad șMuradț al patrulea la moarte-a condamnat Toți fumătorii de tutun. Și marele bărbat Guru (Baba) N³nak, a cărui purtare o recomand, Prin obligație religioasă, a născocit un plan
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
safaghioldum. Sub domnii greci ei Își Încărca capetele cu șlice și din țelebimu nu se scotea. Cine știe, de-or veni hinezii În țară, dacă ei nu s-or face mandarini și dacă nu s-or numi Cing-ching-tung-fo?”2 Iar pedanții, În stil, „nu au altă credință, alt Dumnezeu decât sistemul gramatico-filologico-etimologico-ablativico-burlescetc., la care se Închină orbește ca bonzii din India În numele lui Vișnu”. E Îndreptățit așadar să invoce, după cholera-morbus, un pedanto-morbus3. În prefața cărții sale Aus dem Osten, clericul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
direct sau invers). Nota rezultată în final este nota Kirton, max = 160, min = 32, mediana la 96 și ea exprimă creativitatea și spiritul inventiv al celui testat (în figură, mediana s-a notat cu 0). Note sub 96 au persoanele pedante, a căror deviză ar putea fi: „să facem lucrurile mai bine”. Sunt caracterizați prin respect față de reguli, conformitate, prudență, eficiență și îmbunătățiri continue cu pași mici. Peste 96 sunt cei creativi, oameni cu deviza: „să facem totul altfel”. Sunt caracterizați
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
sunt cei creativi, oameni cu deviza: „să facem totul altfel”. Sunt caracterizați de tendința de a privi problemele din unghiuri neașteptate, dorința de schimbare, indisciplină și nesupunere. Conform Enciclopediei Britanice, gândirea creativă este o gândire de tip divergent, în timp ce gândirea pedanților este una convergentă. Trebuie subliniat de la bun început faptul că un om pedant nu este neapărat un om care se va opune inovării, sau care este incapabil să o realizeze. Spre deosebire de cei creativi, oamenii pedanți vor aborda altfel activitatea de
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
tendința de a privi problemele din unghiuri neașteptate, dorința de schimbare, indisciplină și nesupunere. Conform Enciclopediei Britanice, gândirea creativă este o gândire de tip divergent, în timp ce gândirea pedanților este una convergentă. Trebuie subliniat de la bun început faptul că un om pedant nu este neapărat un om care se va opune inovării, sau care este incapabil să o realizeze. Spre deosebire de cei creativi, oamenii pedanți vor aborda altfel activitatea de inovare, ba chiar, de multe ori, cu mai mult succes. La prima vedere
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
de tip divergent, în timp ce gândirea pedanților este una convergentă. Trebuie subliniat de la bun început faptul că un om pedant nu este neapărat un om care se va opune inovării, sau care este incapabil să o realizeze. Spre deosebire de cei creativi, oamenii pedanți vor aborda altfel activitatea de inovare, ba chiar, de multe ori, cu mai mult succes. La prima vedere, s-ar părea că oamenii din extremele celor două categorii au comportamente total antagonice și că vor colabora greu. Într-o oarecare
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
armonizarea relațiilor dintre ei. Iar cine nu îi are (pentru că așa cum rezultă din testul Kirton ei nu sunt chiar peste tot), trebuie neapărat să încerce să facă rost de ei. Dacă vorbim despre oameni ca manageri, putem spune că cei pedanți sunt utili în perioadele de liniște economică, iar cei creativi în situații de criză. Calitățile lor ca manageri sunt ilustrate succint în tabelul 2.2.<footnote Băloiu, L.M., Frăsineanu, I., Inovarea în economie, Editura Economică, București, 2004, pp. 97-98. footnote
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
în situații de criză. Calitățile lor ca manageri sunt ilustrate succint în tabelul 2.2.<footnote Băloiu, L.M., Frăsineanu, I., Inovarea în economie, Editura Economică, București, 2004, pp. 97-98. footnote> Tabelul 2.2 Comportamentul managerial al oamenilor Tipul de om Pedant Creativ Tipul de răspuns Adaptiv Creativ Atitudine De imitație De schimbare continuă Motivații Rutina Viziunea Mod de acțiune Obișnuit, previzibil, extrem de util în buna funcționare a unui sistem Spontan, neașteptat, eficient în rezolvarea crizelor sau chiar în prevenirea lor Tip
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
reputații care, așa cum se întâmplă adesea, ține de fantasmele, de imaginarele neînfrânate și de delirurile iscate în mintea celor mărginiți, a celor mărunți și meschini când vine vorba de plăcere. Însuși acest cuvânt îi stânjenește și-i face arțăgoși pe pedanții triști și constipați. Căci cum s-ar fi putut vorbi corect despre Aristip și ai săi dacă vreme de secole n-a existat o doxografie în limba franceză, până la cea stabilită de mine în 2002 în L’Invention du plaisir
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe cele ale noii critici, care absolutizează literatura ca text fără referent exterior, teoreticianul ține seama de dublul caracter al operei literare, autonomă ca esență și heteronomă ca inserție în social. Studiul Critica sociologică (1983) completează demonstrația riguroasă și uneori pedantă din lucrarea anterioară printr-o tentativă de a fixa statutul criticii sociologice cu obiect și metodologie specifice. Trasând distincțiile necesare în raport cu sociologia literaturii, critica literară sau filosofia socială, Ș. postulează legitimitatea unui demers critic ce vizează nu raportarea simplistă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
întuneric, și lauda rostită în față sau în public (G. Liiceanu, Ușa interzisă) Distincția [făcută] între "român" și "bun român" (Nae Ionescu) este falsă de la un capăt la altul (A. Marino, Pentru Europa) Separația (și alternativa) pe care o fac pedanții între plăcerile "spiritului" și cele al "trupului", pe lângă că e nesinceră, este și ea o mostră de lene a minții (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). De apariția prepoziției între poate fi responsabil și verbul care precedă N1: Se
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
tiraniei. Caracterele sunt reduse la o pasiune unică, acaparatoare: setea de putere - Amuliu, răzbunarea - Rhea-Silvia. Ecouri din Andromaca lui Racine se infiltrează în construcția cuplului. Intriga este condusă cu abilitate, chiar cu intuirea adevărului sufletesc al personajelor, dar tiradele rămân pedante și greoaie. Despot Vodă este considerată de autor doar o introducere la drama Alexandru Lăpușneanu, care s-a pierdut. Conflictul din Despot Vodă este cel care va deveni clasic în dramaturgia istorică românească: ciocnirea dintre domnitorul străin și boierii susținători
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
să nu-și piardă mâncarea, și că apoi Tschego a pus stăpânire pe obstacol și l-a împins într-o parte; deci a găsit soluția. Când cineva privește acest lucru și apoi „apără aceste fapte de interpretare greșită”, el pare pedant - este de părere Köhler. Alt exemplu sugestiv. Îl redăm în manieră cât mai apropiată de modul amuzant în care Köhler (1925, pp. 191-196) a relatat experimentele - autorul fiind, indiscutabil, dotat cu un dezvoltat simț al umorului. O cutie grea atârnă
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aspect semnificativ: Alecu Russo este surprins cu exactitate ca spirit în egală măsură vizionar și lucid, tinerețea lui Odobescu e înțeleasă ca mod de îmbrățișare pasionată a vieții și a ideilor epocii. Acumularea informațiilor, verificate riguros, nu devine obositoare și pedantă, căci Ș. scrie expresiv și viu, cu o certă vocație portretistică de sorginte călinesciană, știind să coloreze afectiv constatarea istoriografică și trădându-și simpatia, uneori exagerată, pentru autorii în discuție. În 1980 își reunește intervențiile publicistice de aproape două decenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
de Ptole meu Filadelful, pe la 280 Î.H., și a cîști gat grabnic faimă, provocînd uneori invidie, prin generozitatea rînduielii sale; Timon din Phlius (filozof și autor de texte satirice) scria pe la 230 Î.H.: „În populatul Egipt pasc mulți pedanți Închiși Între cărți, care se ceartă neîncetat În colivia Muzelor“ (Athenaios 1, 22d). Munca necesară pentru a pune În ordine imensa cantitate de cărți din Muzeu era considerabilă. Nu ne sînt cunoscute normele după care a fost organizată, chiar dacă știm
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
o amețea pe fată. Atras de presimțiri nefaste, în valea Hecatei mergeam prin misterioasele ierburi înalte. Roată-înprejur doar păduri întunecate, cutreierate de bacante. Suflarea caldă a dorinței, își adia parfumul în eter. Misterioase suspine stranii, cu râsetul ușor o urmăreau pedante, pe Euridice cea cu buclele aurii fluturânde și ochii de narcise. Când am întâlnit-o într-o zi, plutea în beție trează, spre gură de infern. Atunci în ochii ei am văzut cerul dormind. Am prins-o de mână. Țipă
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
poem un cuvînt sau o sintagmă care poate răspunde la acea Întrebare, nici să reperezi cuvîntul sezonal inclus În poem. Important este ca ele să "lucreze" În poem, să aibă un tîlc care să impregneze Întreg poemul. Cuvintele sezonale culese pedant din saijiki (colecții de teme sezonale) și incluse conștiincios În poem nu dau nici valoare, nici validitate poemelor, pentru că "simțul sezonal nu se poate constitui În afara haiku-ului" (Otsuji). Nu poate fi pur și simplu importat, ci "este o parte
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
-l consemneze, nici acel cineva (care privește), nici Învolburarea (zăpezii din cireș), ci mai curînd buna așezare vizionară a observatorului nemenționată explicit În text. Concluzii Să Încerci să identifici doar de dragul concretitudinii cele trei elemente Înseamnă să ai o aplecare pedantă și didactică, nepotrivită pentru haiku. Răspunsurile la cele trei Întrebări pot fi unele care să constate faptul că În poem există și un obiect, și un loc, și un moment bine definite În care obiectul se află sau evoluează. Acest
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Înțeles, că i-ai surprins acel resort intim care-i asigură originalitatea și că dorești să Împărtășești și altuia bucuria ta. Cel care vrea să Învețe ce este haiku-ul o poate face cel mai lesne citind comentarii. Nu comentarii pedante și savante, ci interpretări mai curînd subiective și impresioniste care să mărturisească conlucrarea comentatorului la Înfiriparea sensului, calea aparte pe care el a ajuns la miezul poemului și pe care o poate povesti și altuia. Un comentariu bun În acest
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
grai” foarte „popular” frizează de-a dreptul stilul „macaronic”. Iar eu, citind pe sărite această latină, în loc să fiu cuprins de vreo vrajă mistică și arhaică, nu puteam să nu mă gândesc insistent la Merlin Cocai 1. În orice caz, învățăturile pedante din Imitație, ce se adresează cu „tu” inițiatului „dintr-o clasă inferioară” (fiul țăranului ce se face popă) au ceva teribil de pragmatic. Amintesc regulile medicale ale doctorilor din Salerno, de exemplu. De aceea, a te ruga sau a te
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sus cu statutul mimului primitiv, un fel de actor ambulant, deosebit de cel clasic sau renascentist, care trebuia să îndeplinească cel puțin două atribuții: "să imite glasurile păsărilor și animalelor și să maimuțărească vorbirea, mimica și gesturile sclavului, țăranului, proxenetului, magistrului pedant, străinului"90. Ulterior, pe terenul Romei, celebră pentru organizarea Saturnaliilor, este atestată o întreagă producție literar-artistică celebrând râsul și ridiculizarea ritualică, pe teme din cele mai diverse ("sunt cunoscute ridiculizările rituale legiferate la care era supus comandantul victorios de către soldați
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Dovezile (puține, de altfel) ale gândirii iconoclaste sunt tezele conciliului din 754, citate de actele celui de-al doilea conciliu de la Niceea, pe care acesta le-a respins, ca și fragmentele, tot iconoclaste, transmise de Nichifor Patriarhul (din aceeași grijă pedantă de a nu omite, dar nici de a admite vreun alt punct de vedere). Aceste fragmente sau Întrebările (Peuseis, repertoriate în Antirretice de către Ostrogorsky) sunt opera basileului Constantin V, fără îndoială un veritabil teoretician al iconoclasmului, care s-a înconjurat
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la Cartagina. Așa cum observă Pincherle, „există în acele discursuri o ușurință și o spontaneitate a expresiei, o vioiciune a coloritului, o fervoare și, în același timp, multă căldură umană, toate astea fiind greu de găsit în argumentarea adesea întortocheată și pedantă a anumitor pagini din marile tratate... E uimitor cum el știe să expună și să clarifice chestiunile cele mai dificile, să se apropie de sufletul ascultătorilor și să vorbească la fel ca un om obișnuit”; iar Quacquarelli observă că prin
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
stabiliseră în Moesia și erau cei mai romanizați dintre germani. În acest nou context social și politic, creștinismul trebuie să fie conștient de noua situație, iar reacția la noile condiții este, de obicei, vivace și inovatoare (cu excepția câte unui literat pedant înțepenit în exaltarea trecutului). Astfel, în urma marilor migrații barbare care s-au succedat începând cu 406, imperiul a pierdut progresiv Britania (niciodată romanizată total), Spania, unde s-au stabilit suabii și apoi vizigoții (aceștia devastaseră Italia în 410 și se
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
printre întâii născuți, că vine după primii patru și chiar, potrivit singurului arbore genealogic, stângaci alcătuit în familie, că ar fi ultimul.” 3 Interesează mai puțin în lucrarea de față însușirile de biograf ale lui Vladimir Streinu - deosebit de scrupulos, adesea pedant în răsucirea documentului arhivistic pe toate fețele și în analiza variantelor optime de interpretare istoristă. Important este demersul criticului 1 Vladimir Streinu - Calistrat Hogaș, București, Editura tineretului, 1968 2 Const. Ciopraga - Calistrat Hogaș, București, E. S. P. L. A., 1960 3
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]