491 matches
-
romanul lui Petru Dumitriu, dacă aș vedea acum cele două filme ale lui Lucian Pintilie, le-aș judeca (un pic) altfel. Cum? Curtea sculptorului T.G. după treizeci de ani: o pădure de voievozi giganți, din piatră, lemn, ghips, ciment, călări, pedeștri, cu buzdgane, cu paloșe (era să spun cu picamere). Din corpolentul timorat ce prezenta atunci juriului (din care nu lipsea reprezentantul oamenilor muncii) sculptura de buzunar, n-a mai rămas decît omulețul ăsta cățărat pe scară, lucrînd, în dimineața asta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mimica, vocea, dintre cele mai agreabile și mai reconfortante în ordine spirituală. Și estetică. Ce fel de slujitori ai altarului vor deveni ei (pentru că la diversele noastre sfinte sărbători facem cunoștință și cu semeni în sutană cu aer mult prea pedestru și defel îmbietor întru cele înălțătoare), cum vor arăta acești tineri, atît de frumoși acum, nu putem ști. În același scuar, într-o vecinătate frapantă, se întîlnesc ceilalți adolescenți, mirenii, majoritatea: gîlgîind de viață frustă, viața ca atare. Cîntînd, dănțuind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cei desculți, cît mai degrabă o rece pliere pe un motiv atît de bătut plastic. Atît de constant atacat de mari maeștri universali, nici ei totdeauna franc marcați de milostenie. Cît de tot așa expresivitatea infinită a motivului. Că sumarii pedeștri prin ceața grea a lumii se cereau, în sine, aduși pe frisonantele mele mari pînze, cu umbletul lor fără contenire spre un nicăieri ademenitor, e-adevărat. Oricît ne-am duce viața în staniolată îndestulare, ceva din ființă ne vibrează vinovat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și tocmai în acele momente, Zablocki căzu bolnav la pat mai multe zile. Totuși, la sfârșitul lui septembrie, nota Korsak, Zablocki fusese trimis în Oltenia să organizeze rezistența cu câteva mii de panduri, 4 tunuri, 1.000 de „fantassins” (ostași pedeștri) și două escadroane de cavalerie, neîncetând să ceară ofițeri și bani. Urmând firul surselor documentare polone, s-ar părea că însăși inițiativa acelei tabere aparținea emigrației polone, ceea ce este inexact, de vreme ce rezistența armată a fost o preocupare constantă a revoluției
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de Nord care formau Liga Lombarda împotriva lui Fredrick I Barbarossa, Regele Germaniei și Împăratul Sfanțului Imperiu Român, si a cărui trupe au fost puse în cele din urmă pe fugă. A fost prima dată în istoria militară când trupele pedestre au repurtat o victorie împotriva trupelor călare. Intrigă patriotică a operei Battaglia a fost atât de subțire deghizata, că nici un italian n ar fi putut să se însele în privința faptului că opera se referă la situația politică din Italia momentului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de Înțelegere a relațiilor interumane, Îndepărtarea de viață, uitarea cerințelor acesteia, a Îndatoririlor sale de om1. Alți autori, mai aplecați spre interpretări sociopsihologice, Îi refuză dandysmului și aura de Narcis, dar și tinicheaua de vanitos. Într-un spirit ceva mai pedestru, ei deslușesc În dandy produsul tipic al unei societăți În care clasele se reașază precum plăcile tectonice. De cele mai multe ori descins din burghezie, cum s-a văzut deja În excursul nostru istoric, el Încearcă să Își găsească o nișă aristocratică
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
transformată în grai al ilirilor, de către populația slavă imigrată. Dar, spune el, chiar și în epoca aceasta, care ține până în secolele VII-VIII, contactul cu regiunile romanice de la sudul Dunării nu s-a întrerupt. Se pare, după cum rezultă din istoria cuvântului "pedestru", că au existat puncte de contact direct între nucleul românesc din Munții Apuseni și cel al romanicilor de pe valea Timocului (sudul Dunării). Căci numai în felul acesta se poate explica pătrunderea cuvântului respectiv (pedestru) la populația bilingvă care folosea atât
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pare, după cum rezultă din istoria cuvântului "pedestru", că au existat puncte de contact direct între nucleul românesc din Munții Apuseni și cel al romanicilor de pe valea Timocului (sudul Dunării). Căci numai în felul acesta se poate explica pătrunderea cuvântului respectiv (pedestru) la populația bilingvă care folosea atât albaneza cât și latina, precum și existența unor nume albaneze în zona Munților Apuseni, fapt remarcat în special de Weigand" (E. Gamillscheg, Originea românilor, în "Cetatea Moldovei ", II, 1941). În sfârșit, nu trebuie să neglijăm
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au păstrat nu pe valea Dunării, unde i-ar fi putut aduce, în mod firesc, valul de emigrație din Peninsula Balcanică, ci în regiunea vestică a Banatului și a Transilvaniei. Astfel, avem cuvinte ca "nea", "păcurar", "june", "curechi", "moare", "pedestru", întrebuințate în această zone. Păstrarea acestor cuvinte latine denotă că limba română este cea mai apropiată dintre toate limbile romanice de vorbirea populară și cea mai puțin influențată de latina clasică, deoarece biserica și administrația (statul) s-au dezvoltat în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
împreună cu împăratul Isac Angelos, câștigă pe la-nceput câteva succese neesențiale, dar nu putu să ia orașul și căzu în fine în luptă de mâna viteazului conte Conrad de Montferrat care, c-un succurs de 250 de cavaleri și 500 de pedeștri adaoși la oastea împărătească, comandă centrul și hotărî soarta zilei printr-o năvală îndrăzneață. Capul lui Wranas, înfipt în lance, îl mântui pe-mpăratul de rivalul lui cel mai periculos, a căruia răscoală întrerupsese și campania în contra bulgaro-romînilor, dîndu-le acestora
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nimicitor. Deși deocamdată nu putu aduna sub steagul său decât 400 de cavaleri cu scutierii și arcașii lor, totuși ieși-n campanie cu-această neînsemnată putere și dete piept romîno-bulgarilor, cu toate că aceștia, împreună cu aliați lor, fără a număra și pe pedeștri, erau aproape 40000 de călări. Ei cuceriseră deja Didymotichos și-ncepuseră a urzi intrigi și în Adrianopole, sau pentru a face orașul să se lepede de latini, sau pentru ca să se predeie prin trădare lui Ioannițiu, încît, de s-ar fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ceată a credinței din cei mai cu vază și mai viteji cavaleri ai Franției și ai Germaniei, care prin număr și compunere îndreptățea la mari așteptări. Două mii de cavaleri franceji însoțiți de șase mii de scutieri și oameni ai lor pedeștri și calări, având între ei cele mai nobile nume, conduși de contele Jean de Nevers, fiul ducelui Filip de Burgonia, se prezentară spre luptă și serviră ca luminos prototip de curaj războinic, hotărâre și izbutitoare putere de acțiune, bărbați ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dunării sunt ocupați de populațiuni de limbă și rasă română, român corăbier abia se va găsi. Numai oamenii de munte coboară pe plute cu repejunea săgeții apele Bistriței ș-a altor râuri, pentru ca, ajunși la port, să se 'ntoarcă acasă pedeștri. E dar cam bizară forma în care foaia guvernamentală gândește a se realiza dezvoltarea navigațiunii române, căci o societate bulgaro - franco - engleză, în parentez și română, e măcar pe trei sferturi tot atât de puțin română ca cea austriacă - căci ce-mi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu o expresie fără noimă, care se încetățenește: „poematizarea”. Nici un poet adevărat nu poetizează. Nici un scriitor adevărat nu știe ce e asta „poematic”. Poezia și arta nu sunt “înaripate” tocmai fiindcă sunt revelatoare de adevăr uman. A fi terre-à-terre și „pedestru” e desigur, în genere, ceva meschin și mediocru. Dar marile, fascinantele, exaltantele revelații se obțin totuși la nivelul terestru și din perspectiva „pietonului”. Totul e să vezi, iar dacă vezi bine poți să-ți reprezinți și ceea ce nu vezi, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
chestiunile de literatură. Dedicată lui Dimitrie Gusti, lucrarea Regule scurte de versificație română (1858) are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. M. însuși e un versificator sârguincios și pedestru, înrâurit de poeții vremii, mai ales de Grigore Alexandrescu, cum se observă în poeziile apărute în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”, „Secolul” ș.a. El caută în trecutul de slavă învățăminte și îndemnuri pentru prezentul decăzut
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
ochiul apei” și, uimit de sine, „stă visător, smerit, ca un copac”. Interpretabil în paradigma Luceafărului eminescian, poemul dădea indicii despre fantasmele ce-l vizitau pe necunoscutul autor și de preferința lui pentru modul baladei - cu totul altul decât baladescul pedestru al versificatorilor epocii. Volumul Balade documenta îndeajuns apartenența poetului la generația lirică a războiului, „generația pierdută”, pornită în căutarea unei poezii și poetici menite să scoată lirismul românesc din criza ermetizantă și anemiantă postbarbiană și a „poeziei pure”. Fără a
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
prin personaje care par a nu mai avea nimic uman, un fel de marionete, simboluri, ipostaze caricaturale ale alienării și degradării omenescului. Eroii se conturează prin prisma observației lui Anselmus, care se autodefinește ca „un ciudat spion al destinului”, „hermeneut pedestru al fragmentelor, al segmentelor de destine individuale”. Locatari ai aceluiași bloc de garsoniere, administratorul Mangolewski, ciungul Sabaca, orbul Gomila, piticul Eugen Monks, colonelul în retragere Coco Epaminonda, „scriitorul” Adriano Zapis, colecționarul de ape marine și oceanice Cabidan, toți aceștia sunt
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
pentru Facultatea de Drept, dar din motive neclare - poate furat de deliciile boemei - rămâne cu studiile juridice neterminate. Între timp se afirmase ca om de condei, în 1911 fiind cooptat în Societatea Scriitorilor Români. Mobilizat într-un batalion de jandarmi pedeștri, va compărea în fața Curții Marțiale (1913-1914) pentru insulte aduse ofițerimii, alegându-se cu o condamnare. Peste numai cinci ani, în 1919, va suporta un alt proces, politic de astă dată, cu o sentință dură (zece ani recluziune), fiind învinuit că
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
v. 883). După trei ani și jumătate are loc o altă lovitură de teatru. Un rex ab oriente apare la granițele Imperiului. Tiranul și susținătorii lui nu rămân nepedepsiți. Armata victorioasă, alcătuită din perși, mezi, caldeeni și babilonieni, traversează Eufratul pedestru, dat fiind că fluviul va fi secat. Cei doi cezari, în frunte cu Nero, încearcă să reziste, dar regele oriental mactatos uolucribus donat escam (v. 912). Învingătorul este aclamat de soldații romani. Roma este cucerită, devastată, trecută prin foc și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cuprinzând faimoasa „judecată”. Istorisește un Paris om de gust, dispus să-și asume anumite riscuri (cele ce decurgeau din poziția Herei), în stare să renunțe la avantaje considerabile (plata Athenei) și să facă un act de dreptate ferit de calcule pedestre: „[...] și adormind foarte greu văzuin un vis prea minunat, că mi să arată Dñnezeul Mercurie aducând trei Dñnezoae cu sine, pre Afrodita, pre Palada și pre Iunona, și-mi déte un măr minunat, zicându-mi: «Parize, Parize! Iată îți adusei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a continuat (rebeliunea începuse în 1653) să provoace scene de violență vandalizatoare și criminală. Militarii rebeli - și la răscoala, declanșată (spun istoricii) de neplata lefurilor făgăduite înaintea luptei de la Finta, au participat slujitorii, în rândul cărora îi aflăm pe dorobanții pedeștri și pe călărași, ca și pe mercenarii străini (seimenii sârbi, numiți astfel după un corp similar din armata otomană, aduși de prin munții Bosniei, prin 1636, unde, zice cronicarul sas G. Kraus, „se țineau cu hoția”) -, pentru care subordonarea era
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un subiect favorit pentru artiștii care lucrează cu fildeșul, la Amritsar și Delhi.» Îmi amintesc cu ce respect și devoțiune, pe când eram copil, obișnuiam să ne minunăm de portretul său, ridicat pe un frumos postament negru, urmat de un slujitor pedestru care ținea umbrela regală deasupra capului maharajahului. Chiar și după o jumătate de secol de administrație britanică, inimile indienilor se Întorc către Ranjit Singh ca spre eroul lor național” (Maharaja Ranjit Singh, 1999, pp. 333-334, după L. Griffin, The Panjab
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vag reflex al faimoasei Cănuță, om sucit de I. L. Caragiale, cu un personaj becisnic și abulic, oropsit de bizare fatalități. Registrul narativ merge de la inofensiv-glumeț până la tragic-tenebros. Personajele au o psihologie „primară”, analizată expozitiv și insuficient, într-un limbaj sărac, pedestru, inadecvat. O proză mediocră despre o omenire mediocră, caracteristică reperabilă și în alte scrieri ale lui Ș. În epoca realismului socialist prozatorul se va adapta fără dificultăți la exigențele oficialității (Pâinea inimii, I-II, 1949, Pământ și oameni, 1957), totuși
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
își adauge „mesagiul lor”, în „versuri, proză, eseuri și cronici”. Treptat expunerile de principii apar tot mai tranșant dirijate de Frontul Democrat Universitar și de UNSR, politicul își impune prioritățile, colaborările devin tot mai terne, publicația eșuând în cel mai pedestru proletcultism. Este apreciat modul în care execută Sorin Toma un mare scriitor, ca în articolul Poezia argheziană sub reflectorul actualității, în timp ce Savin Bratu proclamă virtuțile angajării și veștejește individualismul în artă - Narcisismul, o falsă valoare a poeziei moderne. Confuzia și
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
luminii, premiat de Academia Română, împreună cu Pietre pentru templul meu, la propunerea lui P. Dar cazurile D. Anghel și Lucian Blaga sunt excepții. În rest, el dovedește adesea lipsă de gust (în fond de vocație critică) și folosește un stil didactic, pedestru. Istoria literaturii române. Epoca veche este de departe depășită de lucrările similare aparținând lui N. Iorga și N. Cartojan, fiind, cum singur o numește, „un curs popular”, o sinteză a începuturilor de meșteșug literar, accentul fiind însă pus pe artele
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]