498 matches
-
000 de cazaci și doar intervenția „cailor negri ai lui Bessières” îl salvează pe Împărat de la prizonierat. La Krasnoi, Garda este din nou în acțiune, de data aceasta pentru a contraataca infanteria rusă, al cărei atac este oprit. Apoi, Garda pedestră formează careu pentru a-l proteja pe Napoleon. Martor ocular, partizanul rus Denis Davidov observă Garda: „Coloană după coloană, dispersându-ne cu puștile și bătându-și joc de derizoria noastră călărime... Garda imperială, cu Napoleon în mijlocul ei, traversă rândurile cazacilor
Garda Imperială Franceză (Primul Imperiu) () [Corola-website/Science/312737_a_314066]
-
retragă, iar Garda Mijlocie acționat de asemenea la Placenoît, înainte de a da un asalt final, respins de britanici. Inițial, în principiu, fiecare unitate din Gardă avea propriul său comandant, un Mareșal. Astfel, în 1804, sunt numiți comandanți: Davout pentru grenadierii pedeștri, Soult pentru vânătorii pedeștri, Bessières pentru cavalerie și Mortier pentru artilerie, geniu și marinari. În realitate, Napoleon comanda deseori direct Garda pe care o conducea tactic doar unul dintre comandanții amintiți, în funcție de disponibilitate. Iar din aceștia, au comandat efectiv fie
Garda Imperială Franceză (Primul Imperiu) () [Corola-website/Science/312737_a_314066]
-
acționat de asemenea la Placenoît, înainte de a da un asalt final, respins de britanici. Inițial, în principiu, fiecare unitate din Gardă avea propriul său comandant, un Mareșal. Astfel, în 1804, sunt numiți comandanți: Davout pentru grenadierii pedeștri, Soult pentru vânătorii pedeștri, Bessières pentru cavalerie și Mortier pentru artilerie, geniu și marinari. În realitate, Napoleon comanda deseori direct Garda pe care o conducea tactic doar unul dintre comandanții amintiți, în funcție de disponibilitate. Iar din aceștia, au comandat efectiv fie Bessières, fie Mortier, ceilalți
Garda Imperială Franceză (Primul Imperiu) () [Corola-website/Science/312737_a_314066]
-
a reprezentat o unitate militară din componența Gărzii Imperiale Franceze, care a participat la majoritatea marilor bătălii ale războaielor napoleoniene. Făcând parte din „Vechea Gardă”, imortalizați de Bellangé, Charlet, Détaille, Meissonier sau Raffet, grenadierii pedeștri sunt reprezentanții cei mai simbolici ai Gărzii Imperiale. Regimentul își are originea în Garda Consulară, organizată prin hotărârea din 28 noiembrie 1799 și care cuprindea două batalioane de grenadieri pedeștri, de câte 4 companii fiecare. Cele două batalioane se remarcă
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
Gardă”, imortalizați de Bellangé, Charlet, Détaille, Meissonier sau Raffet, grenadierii pedeștri sunt reprezentanții cei mai simbolici ai Gărzii Imperiale. Regimentul își are originea în Garda Consulară, organizată prin hotărârea din 28 noiembrie 1799 și care cuprindea două batalioane de grenadieri pedeștri, de câte 4 companii fiecare. Cele două batalioane se remarcă în mod deosebit la bătălia de la Marengo. După această bătălie, fiecărui batalion i se adaugă 2 companii, apoi, de la 18 mai 1804, se adaugă un corp de veliți, care vor
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
bătălia de la Ligny. La bătălia de la Waterloo, regimentul 1 este angajat spre seară în cadrul atacului Gărzii, fiind în linia a doua. După retragerea Gărzii, regimentul își păstrează formația și acoperă retragerea. În 1815, Restaurația franceză desființează regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială.
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
mai primii ruși, în frunte cu generalul Kurnosov, trec Dunărea, concomitent trec în înot Dunărea și detașamentele de cazaci sub comanda lui Sekretov și Stupacevski care au creat condiții pentru debarcarea brigăzii a II-a și a diviziei a 9 pedestre. Către orele 11.00 lagărul turc se afla în mîinile rușilor. La 30 mai sunt definitivate lucrările pentru montarea podului pe Dunăre, după care pe malul drept trece corpul al III-lea. În aceeași zi generalul Madatov ocupă cetatea Isaceea
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
și arcași, aflați la comanda strategului Miltiades și polemarhului Callimachus, au declanșat atacul în pas alergător spre tabăra persană unde perșii își descărcau proviziile din corăbiile acostate. Văzându-i pe hopliții greci înaintând nebunește spre sinucidere, “nemuritorii”, 20-30 000 de pedeștri și infanteriștii perși, 1000 de călăreți și miile de arcași s-au aliniat. Arcașii perși își lansează săgețile întunecând cerul, dar hopliții au rezistat șiroaielor de săgeți datorită scuturilor lor masive. Dupa încleștări strânse, perșii, înfrânți fiind, s-au îmbarcat
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
În schimb, grecii care erau extenuați, inferiori numeric și expuși, aveau să deschida o noua cale în istoria războiului, o tactică ce presupunea ca soldații să lupte împreuna și să se protejeze reciproc- falanga, o formație de luptă a soldaților pedeștri spartani înarmați cu lănci lungi, care atacau într-o anumită formație în rânduri compacte. Compactându-se cu scuturile grele, hopliții deveneau o mașinărie umană de război, doar lucrând împreună. Îndatoririle hoplitului în antichitate erau: să ucidă inamicul, să se apere
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
recrutate din rândul populației fără cetățenie romană din provinciile romane. Numele alelor erau preluate de la numele tribului, exemple fiind alele "gallorum", "hispanorum", "dardanorum", etc. Se știe că solda primită de aceste unități era mai mare decât cea primită de unitățile pedestre. În urma reorganizării armatei de către împăratul Constantin cel Mare, alele au devenit unități de apărare a granițelor. Soldații primeau diplome militare la încheierea serviciului, care dura 25 de ani.
Ală () [Corola-website/Science/317101_a_318430]
-
și corpul neînsuflețit al comandantului acțiunii de salvare, medicul aeropurtat dr. Dagheș. Odată cu încetarea legăturii prin radio cu elicopterul „Iasur nr. 046” grupa de comandă româno-israeliană a exercițiului a declanșat acțiunile de salvare. Deoarece zona accidentului putea fi accesată exclusiv pedestru, sau prin aer, rolul principal în acțiunile de căutare și salvare a revenit antrenaților și eficienților salvamontiști români, secondați de pompieri militari și de un elicopter SMURD. Din declarațiile unor martori oculari, după ce elicopterul s-a izbit de peretele muntos
Accidentul aviatic de lângă Brașov din 2010 () [Corola-website/Science/320152_a_321481]
-
a apăra trecerea peste munți, și "opăcinașii", care aveau obligația de a furniza vâslași. Prezența mercenarilor la curtea lui Mircea nu este exclusă, deși prima mențiune a acestora datează din vremea lui Dan al II-lea. Ei erau călări, sau pedeștri, în număr de câteva sute, "„pesemne aleși dintre orășenii sau țăranii mai săraci, fără pământ, obligați să-și câștige viața cu leafă.”" În oastea lui Mircea, cavaleria ocupa un loc important. Moșnenii și boierii erau datori să dea „darea calului
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
sarcina de a se concentra la granița cu Basarabia între Prut și Nistru. În condițiile în care Münzel a rămas în Cernăuți, Fischer a strâns în seara zilei de 5 august la graniță aproximativ 50 de jandarmi, 600 de milițieni pedeștri și 80 de călăreți, cu o rezervă de aproximativ aceeași dimensiune situată la 10-20 de km în spate. Planul de campanie rus - în condițiile în care efortul ofensiv era prevăzut spre Galiția Orientală cu 2 armate, prevedea trimiterea în Bucovina
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
intrare într-un copac din curte, iar oricare din prietenii săi putea lua cheia, intra și folosea apartamentul. Pe 21 decembrie 1989 a mers în Piața Libertății împreună cu un grup de prieteni printre care profesorul Ladiu, Lucian Matiș și profesorul Pedestru. În total, erau aproximativ 10 persoane mobilizate de artist care spunea că „trebuie să facem și noi ceva", referindu-se la manifestațiile din Timișoara. Grupul aflase că muncitorii din fabricile din Cluj au început să iasă în stradă așa că membrii
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
ani), Valentina Pândele (21 ani), Vasile Florea (21 ani), Vinerian Bădoi(29 ani), Viorel Oprea (22 ani), <BR> <BR> Notă: <BR> Asociații ale revoluționarilor sau victimelor revoluției din București: Szabó Attila, Merca Aurel, Matiș Lucian (artist plastic), Jurja Sorinel Dorinel, Pedestru Horia (profesor), Marin Vergică, Tamasz Burgya Iosif, Cristurean Rodica, Egyedi Imre, Borbély István, Cioară Viorel, Țiclete Mihai Călin, Grigore Borș, Teodor Pop, Emil Ciortea, Ballai Csaba Zoltán, Ioan Vălean, Ioan Inclezan, Corina Luminița Misan, Ioan Chira, Dinu Adrian Smical, Ioan
Eroi ai Revoluției Române din 1989 () [Corola-website/Science/317030_a_318359]
-
au scăpat. Bătălia a continuat și a doua zi, tabăra cruciată fiind cucerită de musulmani, iar cavalerii au fugit, lăsând femeile, copii și preoții să cadă prizonieri și să fie transformați în sclavi de invingătorii musulmani. Cei mai mulți lombarzi, care erau pedeștri, au fost în scurtă vreme prinși de turci și uciși. Raymond, Étienne de Blois și Étienne de Burgundia au fugit spre nord la Sinope și s-au reîntors la Constantinopol cu o corabie. La scurtă vreme după ce lombarzii au plecat
Cruciada din 1101 () [Corola-website/Science/306548_a_307877]
-
chiar din anii publicării lor. Informația de istorie literară e precară, incizia critică e submediocră, iar portretele finale sunt elaborate în stilul necrotextelor de la începutul secolului XX. Monografiile, menționate aici, scrise grăbit și, uneori, în colaborare, sunt la origine niște pedestre lucrări de doctorat, pe care le-au citit, doar conducătorii, din rațiuni lesne de înțeles. În ceea ce privește opera propriu-zisă și restituirea ei, ne aflăm într-o nefericită situație încă din 1976, când a apărut primul volum sub îngrijirea total neinspirată a
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
SdKfz 251 sau șenileta Renault UE pe care era montat un lansator de rachete. Avantajul acestei artilerii reactive era o mobilitate și o protecție sporită față de tractarea unui lansator de rachete Nebelwerfer. Vehiculul a fost poreclit "Stuka zu Fuss" (Stuka pedestră) și "Heulende Kuh" (vaca mugitoare). Arma consta în mai multe cadre (rame) de lansare atașate vehiculelor în lateral sau în partea dorsală. Muniția putea fi explozivă, de calibru 280 sau 300 de mm, sau incendiară, de calibru 320 mm. Cum
Wurfrahmen 40 () [Corola-website/Science/319775_a_321104]
-
Cât de numeroși erau cruciații nu se poate ști. Contemporanii evenimentului nu cad de acord asupra cifrei. Pare să fi fost, după unele opinii, în total, în jur de 100 000 de oameni, dintre care 45000 cavaleri, 30 000 luptători pedeștri, iar restul îl completau familiile lor. După alte informații cifra crește la 500 000 persoane. Obiectivul expediției-Ierusalimul-se afla la sute de kilometri. De aceea pe lângă un conducător energic, armata avea nevoie de un plan de înaintare și de cucerire sistematică
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
noua construcție, iar numeroase vestigii arheologice au decorat clădirea și grădinile sale. Restaurarea a durat mulți ani nu doar din cauza dificultății de a construi fără a avea la dispoziție vreo cale de transport și de aprovizionare - ceea ce a impus transportul pedestru al materialelor din Capri și de pe mare -, dar și din cauza vicisitudinilor vieții lui Munthe, care a trebuit să abandoneze lucrările în mod repetat, lăsându-le neterminate. Povestea vieții sale este prezentată în volumul autobiografic "Cartea de la Sân Michele", publicat inițial
Villa San Michele () [Corola-website/Science/333131_a_334460]
-
devenit imposibilă, lipsa de iarbă a slăbit puținii cai rămași în viață, care au fost până în cele din urmă măcelăriți pentru hrana soldaților înfometați. Fără cai, cavaleria franceză a încetat să existe, iar cavaleriștii au fost nevoiți să continue marșul pedestru. În plus, lipsa cailor a dus la abandonarea tunurilor și căruțelor, lăsând armata fără sprijinul artileriei și fără convoaie de aprovizionare. Deși în 1813 armata a fost capabilă să refacă parcul de tunuri, abandonarea căruțelor a creat o uriașă problemă
Campania din Rusia (1812) () [Corola-website/Science/304428_a_305757]
-
Comandant suprem al trupelor coaliției grecești. După ce a lăsat supravegherea Greciei în seama lui Antipatros, Alexandru s-a îndreptat împreună cu contigentele cele mai sigure ale armatei sale spre Asia (335 î.Hr.). În fruntea unei armate formate din 30.000 de pedeștri și 5.000 de călăreți, Alexandru a plecat din Amfipolis, Tracia, și a debarcat la Troia unde a vizitat mausoleul lui Ahile unde a lăsat daruri, dar a luat și scutul lui Ahile pentru a-i purta noroc în lupte
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
trecut cu cea mai mare sau cu cea mai mică parte din armată apa. El, judecând după hărmălaia de pe celălalt mal, crede că Alexandru are puțini oameni după el, așa că trimite o grupă de 2000 de care de luptă și pedeștri cu fiul lui, numit tot Porus. Pe glodul format noaptea, carele înaintează greu. Alexandru le surprinde distrugând aproape tot efectivul, inclusiv pe micul Porus. Acesta, după bătăliile din Afganistanul de azi învață calitățile cavaleriei ușoare și o apreciază mult. Porus
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
omorâți sub el în decursul zilei, rămas fără bicorn, Ney conduce acest ultim atac. La puțin timp după începerea acestui ultim atac, este omorât și cel de-al cincilea cal al mareșalului, care va continua să își conducă trupele ca pedestru. Acest ultim atac francez a fost desfășurat de acea parte a „Vechii Gărzi” cunoscută sub numele de „Garda Mijlocie”, mai exact de 5 regimente din aceasta (câte un batalion din regimentele 3 și 4 de Grenadieri, cele două ale regimentului
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
un batalion al regimentului 4 de Vânători), totalizând în jur de 2900-3000 de oameni. Primul regiment de Grenadieri, comandat de generalul Petit, este singurul care mai rămâne în rezervă. Atacul începe la vest de La Haye Sainte și Grenadierii și Vânătorii pedeștri din Gardă dau peste cap primele linii inamice și înaintează, sub focul mitraliei, în acordurile faimoasei arii „La victoire est à nous” („Victoria ne aparține”) și „Veillons au salut de l'Empire” („Să veghem la salvarea Imperiului”). Înaintarea este oprită
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]