256 matches
-
Principalele culturi care se practică în arealul Depresiunii Damiș sunt cele ale cartofului, secarei, grâului, ovăzului și orzului. Pentru consumul propriu se cultivă și o serie de legume (fasolea, ceapa, usturoiul, morcovul etc.). Cultura pomilor fructiferi este restricționată de condițiile pedoclimatice, fiind întâlniți totuși prunul, mărul, părul, cireșul, vișinul etc. În schimb, pajiștile și fânețele acoperă întinse suprafețe de teren, acestea constituind, alături de bogatele pășuni, principala sursă de hrană a animalelor crescute de localnici (bovine, ovine, porcine, păsări, cabaline ș.a.). Accesul
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
din subvențiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învățământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puțini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparație cu Tilecușul, ambele sate având un număr de populație foarte apropiat și aceleași condiții pedoclimatice. Populația satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura, trăind cu mentalitatea din generație în generație, că odrasele lor să rămână lângă părinți, ca să le fie de ajutor la bătrânețe, păstrându-și obiceiurile avute
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
a pune în mișcare pietrele morilor, a pivelor și fierăstraielor. Așezată în regiunea de dealuri și înconjurată de pădure, comuna Paușești-Măglași se încadrează în specificul climei temperat-continentale temperatura medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate. Pe unele platouri predomina gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și păr pădureț și, izolat câte un fag bătrân. Din floră pajiștilor
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
cilindrică, ovală, sferică etc). Cunoașterea formei este importantă pentru pregătirea condițiilor de ambalare, sortare calibrare, transport etc. Mărimea legumelor și fructelor prezintă variații mai mari față de celelalte caracteristici. Deși este specifică anumitor soiuri, ea poate varia destul de mult în funcție de condițiile pedoclimatice sau tehnologiile aplicate. Aceste variații schimbă raporturile dintre părțile structurale ale fructului, modificînd valoarea nutritivă și randamentele de prelucrare. Mărimea este considerată un criteriu de calitate pentru comercializarea sau industrializarea legumelor și fructelor, procedîndu-se la sortarea lor și încadrarea în
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
etapa II - lignina primară se transformă în lignină secundară, sub influența agenților chimici puternici și prin maturizarea plantei. Din cercetări aprofundate, a rezultat că lignina are o structură foarte complexă, diferită de la specie la specie, influențată de zona geografică, condițiile pedoclimatice și de separare. Lignină primară Lignină secundară (ciclu furanică Figura 5. Structura ligninei 21 Biosinteza ligninei în plante se realizează sub acțiunea unor sisteme enzimatice, care catalizează transformarea pe parcursul a mai multor etape a compușilor micromoleculari inițiali (CO2, glucozăă în
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
poluează și deteriorează mediul înconjurător. Produsele obținute în cadrul agriculturii industriale conțin de cele mai multe ori reziduuri toxice, alfatoxine ce afectează din ce în ce mai mult viața oamenilor și animalelor. În cadrul zootehniei ecologice se promovează efectivele de animale din rase și hibrizi autohtoni adaptați condițiilor pedoclimatice și terenului accidentat cu o mare rezistență naturală la boli. Mărimea efectivului de animale din fermele de dimensiuni mici și mijlocii este determinată de specie, categoria exploatată, precum și de cantitatea de gunoi de grajd pe care o furnizează acestea, corelată
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Culturile de pomi fructiferi și parțial viță de vie valorifică deosebit de rentabil ,,Coasta de tranziție a Dealului Mare “ , cu o expoziție estică -sud-estică, unde condițiile pedoclimatice sunt favorabile . Pomicultura reprezintă o preocupare străveche a locuitorilor din zona cercetată, s-a practicat și se practică atât în gospodăriile populației cât și în plantații pomicole sistematizate și specializate. Livezi întinse de meri , peri , nuci , pruni s-au menținut
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ignorat, nici eludat, nu-i mai puțin adevărat că poate fi reanalizat. Într-adevăr, lipsa vegetației la un moment dat, dintr-o anumită zonă, poate determina mutații și schimbări de populații, dar pe un spațiu limitat, până acolo unde condițiile pedoclimatice atestă prezența vegetației. Dacă admitem deplasarea barbarilor asiatici din această cauză, ar însemna ca pe locul părăsit să nu se mai așeze o altă populație cu același mod de viață, or lucrurile nu stau deloc așa; în locul populațiilor plecate, vin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fără nici un pericol care să ducă la degenerarea rasei. Se poate concluziona că În perioada Îndelungată de creștere a câinilor ciobănești germani pe teritoriul țării noastre, s-a format un tip nou de câine-lup, original și aclimatizat pe deplin condițiilor pedoclimatice specifice României. Sinteza unor preocupări anterioare cu privire la genetica și ameliorarea câinelui-lup, rezultată dintr-un studiu efectuat de autorul principal al cărții - ing. Mihaiu Șanța - la fostul Centru de creștere și dresaj Ciorani de Prahova. Se constată că datorită frumuseții și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
agenți patogenu se transmit prin intermediul tuberculilor, astfel încât, producerea materialului de plantat, trebuie realizată riguros, pentru a evita contaminarea, îm special cu virusuri. În acest scop, au fost delimitate zone închise pentru producerea materialului de plantat, unde cartoful beneficiază de condiții pedoclimatice optime, iar impactul vectorilor este redus. Aceste zone se caracterizează prin climat răcoros, cu precipitații ridicate, curenți de aer, care nu sunt favorabile înmulțirii insectelor vectoare. Culturile trebuie să fie prevăzute și cu spații de izolare naturale, fânețe, păduri, de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
dar pe măsura maturării are loc acumularea globulinelor. În struguri, azotul total este cu peste 400% mai mare la maturitate, în comparație cu perioada de prematuritate, datorită acumulării azotului polipeptidic și proteic. Acumularea este influențată atât de soi, cât și de condițiile pedoclimatice. Protide antinutritive se găsesc în boabele tuturor leguminoaselor (Fabaceae), în proporție mai mare sau mai mică. Prin luare în cultură, au fost selecționate tipurile care conțineau cantități tot mai mici și care puteau fi inactivate prin fierbere sau prin alte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
5 (prune, coacăze, pătrunjel, caise, revent, mure, vișine, căpșune, piersici, soiuri de mere); b) între 3,6 și 5,0 (soiuri de mere, legume frunze, zmeură, afine, cireșe, pere, pătlăgele roșii, ardei roșii); c) peste 5,0 (majoritatea legumelor). Condițiile pedoclimatice și aciditatea. În anii cu veri ploiase sau în zonele reci, valorile acidității devin mai mari. În bazinul pomicol Bistrița, unde temperatura medie anuală este de +8,20 C, merele au 0,72 g% și cireșele 0,52 g% aciditate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mărar etc. În timp ce fructele spontane depășesc pragul de 1,0g substanțe fenolice/100g, speciile cultivate mai astringente la gust nu depășesc în general 0,5-0,6g substanțe fenolice/100g. Substanțele fenolice diferă în conținut, în cadrul aceeași specii, în funcție de soi, condițiile pedoclimatice și țesutul analizat. La specia măr s-a putut realiza o clasificare a soiurilor în patru grupe, în funcție de valoarea raportului aciditate titrabilă/substanțe tanoide/glucide (A/T/G). La soiul Jonathan, fructele recoltate la Bistrița au avut un conținut dublu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pune problema păstrării acestora. Produsele trebuie urmărite din timp. Unitățile care valorifică producția horticolă identifică eventualii furnizori, care pot oferi sortimentul și calitățile cerute. Contractele încheiate în termen stipulează și condițiile de calitate ale produselor. Deși furnizorii dispun de condițiile pedoclimatice necesare, iar plantațiile sau culturile horticole din zonă produc în fiecare an, apar două grupe de factori care afectează calitatea, factorii climatici și factorii tehnologici. Beneficiarii urmăresc anual prin agenții lor de teren evoluția acestor factori, pentru a nu prelua
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și controlul lor oferă posibilitatea de a influența pozitiv calitatea produselor horticole. Amplasarea plantațiilor sau a culturilor, alegerea soiurilor și portaltoilor, densitatea plantelor, sunt decizii care depind de producători, dar vizează și pe beneficiarii care recepționează produsele. Amplasarea în zone pedoclimatice favorabile, pe terenuri care au o expoziție și un sol corespunzător, oferă produse calitativ superioare. Sortimentul de soiuri este în prezent foarte diversificat, fiecare soi având tehnologia specifică și calități uneori strict specializate, inclusiv în domeniul valorificării (rezistență la boli
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tăiere în plantațiile pomicole sau viticole, sau diversele intervenții tehnologice care normează încărcătura de rod pe plantele horticole au un rol de bază în favorizarea calității fructelor, strugurilor sau legumelor. Se urmărește stabilirea unui raport cât mai avantajos cu factorii pedoclimatici, limitând cantitatea în favoarea valorii comerciale. Sistemul de întreținere a solului din livezi (cu sau fără înierbare), determină indirect capacitatea de păstrare a fructelor și alte calități ale acestora. Irigarea permite în zonele cu deficit de precipitații, realizarea unor recolte de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
36. Calafat Poiana Mare Dolj, Cetate Dolj 37. Sadova Corabia Dăbuleni Dolj, Tâmburești Dolj, Potelu Olt 11 centre distincte: Drăgănești-Olt Olt, Mavrodin Teleorman, Urziceni Ialomița, Sudiți Ialomița, Ulmu Călărași, Însurăței, Rușețu Brăila, Cireșu Brăila, Jirlău Brăila, Râmnicelu Brăila. Datorită condițiilor pedoclimatice, regiunea este specializată în producerea vinurilor de masă (albe, roze, roșii) și în secundar producerea de struguri pentru masă. Soiurile mai cultivate aici sunt: Roșioară, Fetească regală, Băbească neagră, Aligote, iar pentru masă: Perlă de Csaba, Cardinal, Chasselas dore, Muscat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rurală sedentară, iar cele de pe marile platouri deșertice alcătuiau o societate agro-pastorală nomadă sau seminomadă, al cărei liant era dat de organizarea tribală. Colonizarea europeană a perturbat profund acest modelsocio-spațial, odată cu inițierea valorificării spațiilor din Nord, mai favorabile sub aspect pedoclimatic pentru lansarea unei agriculturi comerciale de export. S-a produs o reorientare spațială radicală, prin întoarcerea cu fața spre Nord, spre Europa, către litoral, a întregului sistem teritorial maghrebian, având drept consecință concentrarea rețelei urbane și a întregii infrastructuri pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în spațiul arabofon. a. Inițial, tabloul economic general a fost unul predominant agrar-rural până la mijlocul secolului al XX-lea, caracterizat prin practicarea unei agriculturi de slab randament în cadrul unui sistem agricol dominat de marea proprietate seniorială și grevat de condițiile pedoclimatice restrictive. O altă particularitate era dată de viața agro pastorală desfășurată pe coordonatele transhumanței sau nomadismului patoral ori legată de existența oazelor și puținelor cursuri de apă din deșert. De altfel, o parte din aceste trăsături sunt valabile și astăzi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
-lea. Pentru satul Vama nu avem un document prin care să se specifice, în mod expres, obligațiile țăranilor față de mănăstirea Moldovița, așa cum avem pentru alte sate dependente de mănăstiri. Cunoscând ocupațiile și îndeletnicirile vămenilor, care au fost practicate în funcție de condițiile pedoclimatice și pe baza documentelor emise pentru alte sate, se poate stabili cu suficientă precizie categoriile de obligații datorate mănăstirii de către țăranii din Vama. Se cuvine să facem, din capul locului, precizarea că în Moldova și Țara Românească obligația de a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
indicate ale solurilor, în vederea utilizării lor mai raționale și mai intensive. Din punct de vedere pedogeografic, comuna Șipote aparține provinciei moldavosarmatice, căreia îi este specifică interferența influențelor est -europene cu cele central - europene. Deși este un spațiu limitat, caracteristicile factorilor pedoclimatici au favorizat apariția unei game destul de variate de soluri reprezentată, în primul rând, prin soluri zonale- cernoziomuri și cernoziomuri levigate- care au cea mai largă răspândire. Pe lângă acestea sunt însă reprezentate și solurile intrazonale- hidromorfe și halomorfe - îndeosebi, lăcoviști și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
agricole ale comunei Șipote, care fac obiectul capitolului „Viața economică”, agricultura fiind principalul mijloc de subzistență a locuitorilor comunei. În plan agricol s-ar cuveni o dezvoltare a culturii plantelor si zootehniei, în mai mare măsură, având în vedere specificul pedoclimatic favorabil pentru anumite culturi de plante. De asemenea, sunt necesare lucrări de îmbunătățiri funciare sau de întreținere a celor vechi. O altă speranță pe care locuitorii din comună și-o manifestă se referă la ameliorarea nivelului de dotare a localității
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
oi, o scroafă cu 10-12 purcei și un porc la îngrășat, 40-50 păsări, un cal de muncă, uneori 5-6 familii de albine); Efectivele de ovine care se cresc în gospodăria țărănească sunt de rasă Țigaie și Țurcană adaptată la condițiile pedoclimatice din zona colinar- montană a județului; Condițiile pedoclimatice diferite în zona colinar-montană a Moldovei, față de șes, determină creșterea și exploatarea de preferință a vacilor de lapte și a metișilor acestora adaptate cerințelor aspre din aceste zone, fiind rezistente la
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
porc la îngrășat, 40-50 păsări, un cal de muncă, uneori 5-6 familii de albine); Efectivele de ovine care se cresc în gospodăria țărănească sunt de rasă Țigaie și Țurcană adaptată la condițiile pedoclimatice din zona colinar- montană a județului; Condițiile pedoclimatice diferite în zona colinar-montană a Moldovei, față de șes, determină creșterea și exploatarea de preferință a vacilor de lapte și a metișilor acestora adaptate cerințelor aspre din aceste zone, fiind rezistente la boli; Obținerea de furaje diferite în zona colinar-montană
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
virulență și agresivitate; volumul pierderilor este direct proporțional cu densitatea organismelor dăunătoare; pierderile ce se înregistrează anual depind de dinamica populației de agenți patogeni din anul precedent; pierderile cele mai mari se înregistrează în agroecosistemele instabile; pierderile depind de condițiile pedoclimatice; cercul de plante gazdă influențează nivelul pierderilor; pierderile din agroecosisteme depind de agrotehnica și tehnologia ce se aplică în cultură; Prin P.E.D. de regulă se înțelege nivelul de atac sau densitatea numerică a agentului patogen de la care se aplică tratamentul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]