230 matches
-
cordata) cu Carex pilosa R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima 6. Habitatele Natura 2000 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen 7. Asociații vegetale - AV Fitocenozele corespunzătoare acestui tip de habitat sunt reprezentate de păduri constituite din diverse specii de
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
alb (Populus alba) cu Rubus caesius R 4407 Păduri danubiene de luncă de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius R 4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus R 4409 Păduri danubiene de luncă de stejar pedunculat (Quercus robur) și brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae R 4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stej ari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides R 4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
perioade de secetă. Climatul este caracterizat printr-un grad de continentalism accentuat, marcat prin contrastul temperaturii (-180 în ianuarie și + 290 în iulie). În zona sudică a podișului vegetația include pădurile de fag, iar restul este domeniul stejarilor mezofili (stejarul pedunculat, stejarul pufos), iar în sud-est apar elemente de silvostepă. 2. BAZINUL BÂRLADULUI 2.1. Noțiuni de hidrologie Suprafața de pe cuprinsul căreia se alimentează un râu sau în general un sistem hidrografic este denumită bazin hidrografic. Teritoriul unui bazin hidrografic este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creponate. Florile, unisexuat monoice dispuse câte 1 - 2 la un loc la subsoara frunzelor, sunt gamopetale cu corola de culoare galben deschis și în formă de pâlnie. Ovarul interior al florii femele are forma viitorului fruct, iar cele mascule sunt pedunculate, cu corola mai mare, apar întotdeauna înaintea florilor femele și numărul lor este mult mai mare. În general, planta prezintă un număr predominant de flori mascule, peste 70%. Aceste flori nu fructifică, rolul lor principal fiind acela de a asigura
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
tei, arțar, jugastru. Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de câmp, cireșul, vișinul , obiectivul principal fiind ocupat cu vegetație forestieră, pentru frânarea procesului de eroziune și alunecare a terenului (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Stratul arbuștilor este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
anuale corectate în funcție de panta terenului: 350 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de gorun și stejar de terasă înaltă, în vârstă de 100 de ani, specifică silvostepei din nordul Moldovei. Asociația principală este Querco robori-Carpinetum (șleau de stejar pedunculat, cu gorun). Arborii de stejar și gorun depășesc 140 de ani și au diametre de peste 50 cm și înălțimi ce depășesc 30 m. Sunt prezente angiosperme ca: Anemone ranunculoides, Arum orientale, Carex pilosa, Convallaria majalis, Dentaria bulbifera, Dentaria glandulosa, Galium
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
excavații naturale 6. Habitate de pădure * Păduri bătrâne caducifoliate naturale, hemiboreale, bogate în epifite * Pășuni împădurite * Păduri mlăștinoase caducifoliate * Păduri de tip Luzulo-Fagetum * Păduri de tip Asperulo-Fagetum * Păduri subalpine medio-europene cu Acer * Păduri medioeuropene tip Cephalanthero Fagion * Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european și cu Carpinion betuli * Stejăriș, cu Galio-Carpinetum * Păduri pe pantă, grohotiș sau ravene, cu Tilio-Acerion * Stejăriș bătrân acidofil, al câmpurilor nisipoase, cu Quercus robur * Pădure de frasin termofil, cu Fraxinus angustifolia * Turbării împădurite * Păduri aluviale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
acestei structuri, în cultura speciilor forestiere se va asigura: - extinderea speciilor de rășinoase - molid, brad, duglas, pîni - acolo unde condițiile naturale sînt favorabile, pentru satisfacerea în perspectiva a necesarului economiei naționale; - promovarea în cultura a celorlalte specii autohtone valoroase: stejar pedunculat, gorun, fag, paltin, frasin, cireș, tei, nuc; - menținerea întinderii pădurilor din zona de cîmpie și îmbunătățirea calității acestora; - conducerea pădurilor de stejari la vîrste înaintate - si gospodărirea lor adecvată - astfel încît să se obțină arbori cu diametre mari și cu
LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127404_a_128733]
-
fie ca ciorchini de noduli individuali învecinați [2-4]. Termenul „CHC masiv” a fost folosit pentru hepatocarcinoamele care cresc ca o masă extinsă, dominantă, cu sau fără noduli sateliți mai mici. Un alt subtip macroscopic rar de carcinom hepatic este CHC pedunculat, despre care se crede ca ar avea un prognostic mai bun, chiar dacă acest fapt nu a fost confirmat în toate studiile. Uneori CHC metastazat în glanda suprarenală dreaptă poate imita un CHC pedunculat. Carcinomul difuz sau cirotomimetic este un model
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
macroscopic rar de carcinom hepatic este CHC pedunculat, despre care se crede ca ar avea un prognostic mai bun, chiar dacă acest fapt nu a fost confirmat în toate studiile. Uneori CHC metastazat în glanda suprarenală dreaptă poate imita un CHC pedunculat. Carcinomul difuz sau cirotomimetic este un model rar de creștere al carcinomului hepatocelular, în care numeroși noduli tumorali mici sunt răspândiți în tot ficatul, după un model difuz, care seamănă îndeaproape cu nodulii de regenerare ai cirozei hepatice. Aspectul macroscopic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
din Cephalanthero-Fagion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9160 Păduri subatlantice și medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9190 Păduri acidofile de stejar pedunculat (Quercus robur) pe psamosoluri; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91D0 * Turbării cu vegetație forestiera; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��── 91F0 Păduri riparlene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
de lavă și excavații naturale. 6. Habitate de pădure Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite; Pășuni împădurite; * Păduri mlăștinoase caducifoliate; Păduri tip Luzulo-Fagetum; Păduri tip Asperulo-Fagetum; Păduri subalpine medioeuropene cu Acer; Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli; Stejăriș cu Galio-Carpinetum; * Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; * Turbării împădurite; * Păduri aluviale
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
nordul Podișului Bârladului. Pădurile s-au dezvoltat în condițiile unui climat mai umed (500- 600 mm) și mai cald. În componența lor intră, în regiunile joase și sudice, speciile de stejar cerul și gârnița, iar în cele mai înalte stejarul pedunculat și gorunul. La acestea se adaugă carpenul, ulmul, teiul, frasinul, arțarul, paltinul, jugastrul. O mare parte din aceste păduri au fost tăiate, locul lor fiind luat de culturi agricole. Etajul fagului ocupă dealurile înalte și munții joși între 500 și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de culoare, de contur gingival, creșterea exudatului gingival Inflamație pronunțată Momentul apariției La femei însărcinate Oricând în timpul sarcinii Frecvență Nespecifica Maxilar, interproximal Atașament Absența pierderii Nespecificat Osul alveolar Absența pierderii Nespecificat Caracteristici particulare Reversibilitate după naștere Masă sesila sau pedunculata Regresează după naștere 53 Capitolul 3. Diagnosticul clinic și paraclinic în afecțiunile parodontale 55 Gingivite asociate leucemiei Gingivite asociate malnutriției Prezența plăcii Placă prezența sau redusă Placă prezența sau redusă Debut Inițial, leziunile gingivale apar în leucemia acută Depinde de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
tipul neregulat, în care celulele nediferențiate devin înalte, cubice sau cilindrice, extrem de dense, organizate în arii în care nu se mai poate identifica segmentul tubular de origine; ele formează fie agregate dispuse la întâmplare, fie proiecții intrachistice papilare sau micropolipi pedunculați, cu miez de țesut conjunctiv vascularizat; tipul neoplazic, în care celulele se transformă malign, generând tumori epiteliale solide. Studii in vitro (9) au demonstrat o creștere intrinsecă a potențialului de proliferare a celulelor epiteliale ADPKD, datorată capacității lor de diviziune
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de interes național, obiective speciale cu un procent de defolire de peste 25%; ... b) păduri afectate de fenomenul de uscare, arborete limitrofe livezilor pomicole, păduri infestate cu dăunători care atacă și specii pomicole, rezervații de semințe, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
semințe, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița, iar cer, frasin, minimum 30% la defolieri mai mari de 50%; ... d) arborete de plopi euroamericani și salcii selecționate infestate cu Lymantria dispar, Leucoma salicis, Hyponomeuta sp., Clostera (Pygaera) anastomosis, arborete de salcâm infestate
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
de interes național, obiective speciale cu un procent de defolire de peste 25%; ... b) păduri afectate de fenomenul de uscare, arborete limitrofe livezilor pomicole, păduri infestate cu dăunători care atacă și specii pomicole, rezervații de semințe, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
semințe, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița, iar cer, frasin, minimum 30% la defolieri mai mari de 50%; ... d) arborete de plopi euroamericani și salcii selecționate infestate cu Lymantria dispar, Leucoma salicis, Hyponomeuta sp., Clostera (Pygaera) anastomosis, arborete de salcâm infestate
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
forestier - se utilizează clasele de producție relative, corespunzătoare sistemului românesc din biometria forestieră; ... b) specia forestieră majoritară, existentă în compoziția arboretului evaluat - speciile existente în fondul forestier din România se includ în 8 grupe: 1. rășinoase, 2. fag, 3. stejar pedunculat și gorun, 4. alte quercinee și diverse specii de esență tare, 5. diverse specii de esență moale, 6. salcâm, 7. sălcii și plopi indigeni, 8. plopi euramericani; ... c) vârsta medie a arboretului - din considerente de ordin practic, diferențierea se face
HOTĂRÂRE nr. 1.546 din 23 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de stabilire a valorii terenurilor arabile şi a celor forestiere, sursele financiare şi modalităţile de plată către foştii proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161594_a_162923]
-
forestier - se utilizează clasele de producție relative, corespunzătoare sistemului românesc din biometria forestier��; ... b) specia forestieră majoritară, existentă în compoziția arboretului evaluat - speciile existente în fondul forestier din România se includ în 8 grupe: 1. rășinoase, 2. fag, 3. stejar pedunculat și gorun, 4. alte quercinee și diverse specii de esență tare, 5. diverse specii de esență moale, 6. salcâm, 7. sălcii și plopi indigeni, 8. plopi euramericani; ... c) vârsta medie a arboretului - din considerente de ordin practic, diferențierea se face
NORME METODOLOGICE din 23 septembrie 2004 privind modul de stabilire a valorii terenurilor forestiere, în vederea acordării despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161596_a_162925]
-
păsăresc ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23 Pseudotsuga menziesii Mirb. Franco Duglas ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24 Quercus cerris L. Cer ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 25 Quercus frainetto Ten. Garnița ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 26 Quercus pedunculiflora K. Koch. Stejar brumăriu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 27 Quercus petraea Liebl. Gorun ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 28 Quercus pubescens Willd. Stejar pufos ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 29 Quercus robur L. Stejar pedunculat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 30 Quercus rubra L. Stejar roșu ──────────────────────────────────��─────────────────────────────────────────── 31 Quercus suber L. Stejar de pluta ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 32 Robinia pseudacacia L. Salcâm ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─ 33 Tilia cordata Mill. Tei pucios ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 34 Tilia platyphyllos Scop. Tei cu frunză mare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 35 Tilia tomentosa Moench Tei argintiu Anexă 2
ORDONANTA nr. 11 din 22 ianuarie 2004 (*actualizata*) privind producerea, comercializarea şi utilizarea materialelor forestiere de reproducere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155450_a_156779]
-
pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5
PROGRAM din 25 iunie 2004 de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5
HOTĂRÂRE nr. 994 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
de lavă și excavații naturale. 6. Habitate de pădure Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite; Pășuni împădurite; * Păduri mlăștinoase caducifoliate; Păduri tip Luzulo-Fagetum; Păduri tip Asperulo-Fagetum; Păduri subalpine medioeuropene cu Acer; Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli; Stejăriș cu Galio-Carpinetum; * Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; * Turbării împădurite; * Păduri aluviale
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]