1,051 matches
-
o parte preocupările comune majorității poeților români. Printr-o decizie deliberată - deși, probabil, frustrantă și limitativă pentru el - noul poet renunța la tematica moștenită, privită cu dispreț: nu va publica poezie de iubire, ștergînd erosul din catalogul său; va ignora peisagistica și așanumita „descriere de natură“ (cele cîteva tentative în acest sens au la el aer parodic); nu va apela nici la decorul contemporan, nu va prezenta casele, grădinile, orașul, mizeria citadină și mizeria rurală, toate aflate atunci la modă; și
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
lor nemijlocită la viața culturală românească, Adam Puslojici sau Vasko Popa, în vreme ce peste ceilalți se lasă o tăcere similară cu aceea care se așterne și deasupra Ucrainei. Iar în această perspectivă, Dunărea, cea care a stiumulat discursuri culturale fascinante, de la peisagistica riverană, pînă la muzica central europeană și la Danubius-ul lui Magris, pare mai curînd un reper al precauției, un factor de separație, și mult mai puțin un liant simbolic între secvențe ale civilizației europene care se ignoră suveran, poate tocmai
Handicapul Dunărea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11080_a_12405]
-
calcar de Letea, iar lucrările au fost așezate, finalmente, în poiana de pe coama dealului, dincolo de liziera de pădure, extensie care a inaugurat un nou spațiu de amplasament încă din ediția trecută și care deschide obiectelor o cu totul altă perspectvă peisagistică. Ca o noutate, e drept, una de inventar, toți participanții la această ediție au fost din nord-vestul țării, adică din Transilvania și din Banat: Bochiș din Baia Mare, Alexandru Lupu din Cluj, iar Denisa Curte și Ștefan Călărășanu din Timișoara. Avînd
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
invocat în mai multe registre, Săvescu îi sancționează încrederea puțin crispată în pictură și echivalarea, ușor previzibilă, a reprezentării cu obiectul reprezentat, amintindu-i că arta este un teritoriu al convenției, o formă de codificare și un joc al limbajului. Peisagistica lui Grigorescu, de multe ori edulcorată, anacreontică, străbătută de alcooluri slabe care provoacă beții doar prin efect placebo, este comentată prin tușe senzuale și printr-o erupție de materie care trăiește prin propria sa realitate și nu prin proiecții exterioare
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]
-
nici nu există. Rafinamentul cromatic și extrema delicatețe a compozițiilor, lirismul difuz și vibrațiile imponderabile însoțesc fiecare imagine, indiferent dacă ea este portret, peisaj ori natură statică. însă cea care ilustrează deplin calitățile atît de particulare ale acestei picturi este peisagistica. Transparențele atmosferei, ritmurile cromatice și jocurile densităților îi oferă artistului un spațiu optim pentru exercitarea tuturor virtuozităților. ION Sălișteanu: are ceva din lăcomia și din prospețimea unui turist japonez. Cu ochiul permanent conectat la spectacolul lumii, cu mintea pregătită să
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
sfîșiate între bucurie și melancolie neagră, între disperări incomensurabile și adevărate exerciții extatice. Această oscilație între planuri adverse și, uneori, trăirea simultană în planuri adverse, îi oferă Ioanei Bătrânu posibilitatea unei experiențe cu totul particulare. Ea nici nu construiește o peisagistică integral ingenuă, după cum nici nu se așază față de peisaj într-o perspectivă pur culturală, dar integrează în gestul său ambele atitudini. Și observația poate fi extinsă în aceiași termeni asupra marilor compoziții de interior. Sedusă, evident, de amplele desfășurări ale
Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10891_a_12216]
-
realizat într-un stil regulat, clasic. În cursul acestui an, municipalitatea timișoreană a demarat ample lucrări de modernizare și de punere în valoare a acestui scuar. Propunerile de lucrări din Cadastrul Verde al Municipiului Timișoara se pliază pe actuala concepție peisagistică a scuarului, cu menținerea funcționalității acestuia. Din informațiile primite de la domnul primar Gheorghe Ciuhandu am mai reținut că în scuar au fost amplasate bănci și coșuri pentru hârtii, în concordanță cu stilul parcului. De asemenea, s-au refăcut în întregime
Agenda2005-32-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284040_a_285369]
-
B.C.R. Pe perioada Sărbătorilor de iarnă, banca va acorda un bonus de 2% persoanelor fizice pentru plățile efectuate cu cardul, la achiziționarea de bunuri și servicii de la comercianții din rețeaua B.C.R. E. C. Spații verzi reamenajate l Într-o nouă concepție peisagistică Primăria timișoreană a demarat lucrări de reamenajare a spațiilor verzi și de valorizare a monumentelor istorice ale municipiului, într-o nouă concepție urbanistică. O asemenea lucrare, la care s-au aplicat principiile armoniei, unității, proporționalității, echilibrului și contrastelor, s-a
Agenda2005-47-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284391_a_285720]
-
Medicină Veterinară a Banatului vor fi organizate două sesiuni de admitere, una în iulie și una în septembrie, pe locurile rămase neocupate. Admiterea va fi pe domenii, în baza unui concurs de dosare, ca și anul trecut. Doar la specializarea peisagistică va exista o probă eliminatorie. Cercetarea științifică l Într-o nouă abordare, cu accent pe calitate Pornind de la importanța cercetării științifice în cadrul mediului economic, de la rolul acesteia în dezvoltarea sistemului de învățământ, dar și de la constatarea că cercetarea științifică românească
Agenda2005-09-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283437_a_284766]
-
Design”, care are ca obiect principal de activitate prestarea de servicii de amenajare și întreținere a spațiilor verzi, precum și consultanță în ceea ce privește aranjarea plantelor în cadrul spațiilor interioare. Colectivul firmei este alcătuit dintr-o echipă de ingineri peisagiști, absolvenți ai secției de peisagistică din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara, ne-a informat dna ing. Daciana Marcu, administratorul societății. Clienții interesați pot obține de aici, în sezonul corespunzător, plante de interior precum dracene, ficuși, palmieri, Yuca, iar pentru spațiile
Agenda2005-10-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283450_a_284779]
-
Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, admiterea, la toate specializările, se va face pe bază de dosar, media de admitere calculându-se ca o medie aritmetică între mediile fiecărui an de liceu și a mediei de bacalaureat. Doar la specializarea peisagistică din cadrul Facultății de Horticultură se va susține o probă eliminatorie din desen. Admiterea va avea loc în două sesiuni. Pentru prima sesiune, perioada de înscriere este 18-27 iulie 2005, iar rezultatele se afișează în data de 28 iulie. Pentru cea
Agenda2005-12-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283514_a_284843]
-
Biotehnologii Biotehnologie agricole (Protecția plantelor) 25 25- Inginerie mecanică Mașini și instalații pentru agricultură și industria 21 25- alimentară Ingineria mediului Ingineria și protecție mediului în agricultură 25 60 70 Geodezie Cadastru 20 30- Horticultură Horticultură Horticultură 45 60 80 Peisagistică 25 40- Silvicultură Silvicultură 38 80- Biotehnologii Inginerie genetică în agricultură 25 35- Management Inginerie și Inginerie economică agricol management în agricultură 35 50 80 în agricultură Inginerie și Inginerie și management management în în alimentația publică 40 60 80
Agenda2005-12-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283514_a_284843]
-
bizantină și gotică, dar și cu altele specifice arhitecturii din Țara Românească. Pictura interioară și exterioară este realizată de frații moldoveni Sofronie și Ion, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. Trăsătura caracteristică a picturii de la Sucevița este înclinația spre narațiune și peisagistică, manifestate într-o vastă interpretare iconografică, care respectă tradiția născută în epoca lui Petru Rareș, dar o și completează cu teme noi, cum ar fi cele cu caracter teologico-dogmatic. „Testament al artei moldovenești”, așa cum este caracterizată de Paul Henry, cercetător
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Apropiindu-ne de Golden Gate inima a început să bată cu puterea unui metronom stricat, emoția îmi pulsa nu doar în vinele jugularei gâtâindu-mă de-a dreptul ci răvășindu-mă în toate ungherele plăpânzimii mele trupești, sporită cumva și de peisagistica insolită care leagă peninsulele San Francisco și Marin - de fapt două promontorii majestuoase, la poalele cărora tălăzuiesc valurile Pacificului și ale golfului, frângând curenții oceanici și “aruncându-i” dincolo de pod ca pe niște jerbe-cununi de stropi lucitori și de ceață
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
-se în trivial și vulgaritate. Spre exemplu, în poemul „Hoinărind prin Drăgășani”, frumusețea lirică este umbrită de vulgarități. Ideea onorabilă este copleșită de limbaj neadecvat. In alt poem, meritoriu, de altfel, intitulat „Pică frunza”, autorul se oprește la o descriere peisagistică a schimbării anotimpurilor, care influențează și umoarea, starea de spirit a eroilor lirici: „pică frunza / toți grăbiți, / parc fără îndrăgostiți”/ În „Sângele lui Crist” autorul își portretizează cu umor evoluția psiho-fizică influențată de specificul viticol al zonei: „Și tot așa
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
și-o săptămâna, privind, cât de frumoasă ai rămas și... la uratul din mine, care-ți cere, peste-o mie de iertări, atâtea cât, să-ncapă într-o idila, ce ar putea, să se-nfiripe, pe-o lirica a mea, peisagistica, pierdută demult de mine, împrăștiata, de vântul, pe care-l simt acum, cel al speranței, amintindu-mi din nou, de tine. Undeva departe, începută ieri, terminată azi, 11 noiembrie 15 noiembrie 2016 Sursă foto-Pinterest Referință Bibliografica: O viață și-o
O VIAȚĂ ȘI-O SĂPTĂMÂNĂ de COSTI POP în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365518_a_366847]
-
vii este urmărită pe rețelele de socializare pe internet. Dragi prieteni, În Scrisoarea nr.78 am propus înființarea unui Case a creație de idei în cadrul căruia să funcționeze un Istitut privat de semiotică și desing interior și desing urban pentru peisagistică. Chiar dacă ar fi o muncă semititanică pentru a înființa acum din resurse propri această Casă a creației de idei (de exemplu, în București sau undeva în Parcul Național “Piatra Craiului” din Munții Bucegi), vă propun, printr-o muncă de voluntariat
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
aflat pe teritoriul Daciei Ripensis a făcut parte din Imperiul Roman. Construit în Valea Timocului, la 11 km de Zajecar (Serbia), parte a Moesiei Superioare, acest palat înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 2007 e așezat într-o zonă peisagistică miraculoasă sub muntele Măgura (cât de românesc sună), care a purtat în timp semne și simboluri, începând încă din vremea fostului teritoriu al Daciei, întins - după cum afirmă specialiștii - pe o suprafață aproape cât Europa. Legendă sau nu, Romula a venit
SERBIA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354796_a_356125]
-
amărâții ar fi dus-o de 3 ori mai bine, ajungând să se intereseze de listele de cărți bune! Ceea ce ar fi contat enorm în Luminarea Poporului, ușurându-se munca idealistă a postacilor și anticipându-se Marea Recuperare, cu tot cu mutația peisagistică adusă, peste megacotețe făru-n pom, de noile catedrale, palate și grădini datorate recuperatorilor! Istoria însă nu s-a terminat, cum susține postromânismul, și nu se știe dacă nu cumva ideea monarhică cea de succes iberic va birui totuși, importată în
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
a îngrășat pământul. Dacă legea e strâmbă, ,,pe sânul țării au apărut săracii și bogații, flămânzii și îmbuibații.” Poet al cugetărilor profunde, căutător al tainelor sufletului, îndrăgostit de cuvânt, scrie poezie cu tematică variată: filozofică, de dragoste, patriotică, populară, religioasă, peisagistică. Autorul folosește un limbaj simplu, dar trăirile sunt intense, așternând pe mantia experienței de viață bogata sa înțelepciune. Poezia rămâne preocuparea de taină a poetului, c-un conținut liric bogat, folosind figuri de stil pe-o plajă întinsă, transmite emoții
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
-nțelepciune,/ Este alfa și omega a ce-a fost și o să vină,/ Este visul omenirii de iubire și lumină.” (Întruparea iubirii”), p. 10) În ciclurile “Natura, farmec și suferință” și “Fascinația țărmurilor, de la Marea Neagră la Marea Adriatică” autoarea practică o poezie peisagistică de o anume expresivitate, o bună parte din poemele de această factură relevând convingător virtuțile plasticizante ale unui discurs liric ce se finalizează în stampe naturiste ce se rețin grație “desenului” și cromaticii lor sugestive și, mai ales, datorită simplității
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
scriitorii trecuți la cele veșnice, am plecat la Ocna Șugatag, unde am facut popasul de o noapte, găzduți fiind în două pensiuni. Seara când luna răsărea din lacurile sărate din vale, prof.Vasile Sfârlea a prezentat stațiunea, vorbind despre frumusețea peisagistica a locurilor, despre aerul pur montan, plasarea stațiunii balneo-climaterice lângă ,,Pădurea Crăiasca,, rezervație naturală cu arbori seculari de stejar și larice, inclusiv despre obiceiurile și tradițiile populare, precum Tanjaua - sărbătorirea primului gospodar ieșit cu plugul la arăt, târgul săptămânal de
LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352742_a_354071]
-
a Cioculeștilor,-familie de preoți și boieri, cu care împarte și curtea, o adevărată colecție de flori și plante ornamentale ce îmbină perfect bunul gust al finului iubitor de frumos, seniorul Vișan cu cunoștințele temeinice ale tinerei doctore în arhitectură peisagistică, Alexandra. Și, alături de acestea, doamna Conacului ne-a răsfățat cu varietatea artei culinare, cu țuica veche de Argeș, cu soiurile de vin ispititoare de Sâmburești, cu atmosfera boierească de festin, cu conversațiile rafinate, diverse. Și, așa cum se cuvine la un
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
plăcerii, dorinței, entuziasmului. Tot așa și apa. Peisajele care încadrează apa au cea mai dumnezeiască sublimitate. Apa în toate caracteristicele și expresiile ei din mediul natural, de la nori, ploaie, izvoare, pâraie, la râuri, fluvii, lacuri, mări, oceane, compune o frumusețe peisagistică mirabilă. Iată una dintre asemănări a apei cu femeia. Și iată altele: ca și apa, sau arta, femeia, atrage pe toți dar se lasă foarte greu cucerită; apa și femeia trebuie iubite, ocrotite, au nevoie de condiții, fiecare cu particularitățile
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
de munte; 2006-2007 :- Tabăra de la Jupânești, Făget, Timiș; 2007, 2008 :- Mraconia- Dubova, Timiș; 2008, 2009 :- Tabăra Căprioara - Săvârșin, Arad; 2011 :- Tabăra de la Balcic, Bulgaria; 2011 :- Tabăra de la Herneacova, Timiș; 2012 :- Tabăra de la Băile Calacea, Timiș. După o îndelungată exercitare în peisagistica de subiect Victor Acatrinei a adoptat simetria ca pe o normă de realizare a picturii și i-a supus ei toate imaginile peisagistice realizate în cele mai recente cicluri create. Peisajul așezat în simetrie, dublat în simetrie pe o axă
PORTRET DE ARTIST de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358519_a_359848]