185 matches
-
gazetăresc, în însemnarea de călătorie și chiar în comentariul critic. În înfățișarea evenimentelor epice și descrierea cadrului, autorul adoptă de multe ori o perspectivă reportericească. Fragmentele din Viața Fălticenilor, ca și acelea din Mica japoneză sau Două fețe ale aceluiași peisagiu se află prin exactitatea descrierii și tehnica alertă a relatării, la granița dintre reportaj și literatură. Pentru Anton Holban a scrie înseamnă a-și examina capacitatea de luciditate și a vibra la fiecare rând. În nuvela Bunica se pregătește să
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
La modul general, putem spune că există relații de colaborare benefică pentru ambele culturi și popoare. V.P.: Citez din Sadoveanu: "...Lumea din care a ieșit Șevcenko are identități cu lumea pe care am cunoscut-o și am înțeles-o în peisagiul nostru moldovenesc". Întreb: așa cum a fost/este tradus Taras Șevcenko în România (de Victor Tulbure, Ion Cozmei și alții), Eminescu se bucură de aceeași atenție din partea traducătorilor în limba ucraineană? V.T.: Da. Eminescu a fost tradus nu mai puțin decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la rîndul ei, entuziastă încă din start: „în editura «Culturei Naționale» și deci într-o formă excelentă, apare volumul de versuri «Lîngă Pămînt», al d-lui Adr. Maniu, cu poezii lirice și epice, pasteluri foarte reușite, unde descrie natura moartă, peisagii de sat, de liniște și de pace, prinzînd minunat imaginele și scenele de țară.” 2) Al doilea exemplu e recenzia la Stampe (1927) de I. Valerian, al doilea volum al acestui poet premiat de Academie pentru Caravanele tăcerii. Nu e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a căror gîndire se exprima în fabulă, prin mit, dar și direct, în teoreme. Poarta ce ne recomandă pentru abordarea lumii grecești nu este obligatoriu Homer, ci o mai largă poartă ne oferă geometria greacă, din care ochiul cuprinde un peisagiu auster dar esențial. Se poate vorbi de un umanism modern, se întreabă Ion Barbu, de un sistem complet de cunoștințe capabil să formeze omul, bazat însă pe matematică? Sînt convins, că da. Ba chiar, cum știți, între două spirite din
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
maselor, în timp ce presa locală este deocamdată "singurul fapt real de cultură al provinciei românești". Și Eliade percepe provincia ca pe un "tărâm virgin" ce merită explorat de către scriitorii și gazetarii locului ce ar oferi astfel adevărate lecții de "realism al peisagiului natal". În aceeași manieră se exprimă Mircea Streinul care, pornind de la exemplul grupării Iconar, consideră că grupările culturale locale sunt scene de afirmare a valorilor românești într-o manieră mult mai autentică. Prin intermediul intelectualului, centrul și periferia, la un moment
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
revelând în negativ, prin ricoșeu sau prin refracție, corpul sensibil al cuvântului în care se devoalează - ca într-o cameră obscură - imaginea transparentă care dă de văzut și de înțeles 6: "Numai valuri de lumină trec în undă și dispar" (Peisagiu)7; "s-a risipit în lumină tăcerea" (Lumină vie)8; " Întunecimea aripează alb" sau "Nemărginitul se înstelează argintiu" (Cântec de noapte la mare)9. Se devoalează prin corpul scriiturii demantelate, devenită "scriitură spartă" (écriture éclatée, în ambele sensuri: dezmembrată, dislocată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
opiniile altora, vorbite sau scrise, nu au influențat asupra preferințelor mele. Pentru mine avea preț lucrarea, nu faima. Când eram elev la Școala de Belle Arte, voga profesorului nostru Artachino se găsea ajunsă pe culme. La expoziția Societății Tinerimea, văzusem peisagii din Dobrogea de el, în pinacoteca din Iași erau două, trei tablouri mari ale lui de care se vorbea cu superlative, cu toate acestea, eu priveam arta lui cu totală indiferență. Mai târziu, în străinătate, am dat de lucrări ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
la Iași, pictorii care aveau un nume, de care se vorbea mai mult erau: Băncilă, Gh. Popovici, O. Brize și J. Cosmovici. Opera primului e cunoscută, mai puțin a lui Popovici, Brize om de talent, în tinerețile lui a pictat peisagii de prin mahalalele Iașului, bine observate, cu deosebit simț al culorii locale, Cosmovici... Lucra încă la școală, când am intrat eu, un om cu frumoase aptitudini de sculptor, R. Hette. Într-o zi, intrând în atelierul de sculptură, văd așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
simțite căldurile mari, sufocante din toată țara. Grâul a crescut puțin, pășunile încep să ruginească. Tristețea începe să se arate pe fețele sătenilor și zi după zi tot mai mare uscăciune. Încep să sufle vânturi destul de sâcâitoare pentru lucru la peisagii. Mai lucrez flori și mereu acuarele. Rafalele de vânt sunt atât de puternice, încât pentru a reuși să lucrez ferit de smucelile furtunii trebuie să-mi găsesc adăpost, pe după ciubei, pe după case, pe lângă garduri și totuși am găsit locuri frumoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
În prezent citesc viața lui Ibrăileanu, așa cum ar putea fi cetite și memoriile D-lui Ciurea. Noi avem o viață mai ștearsă din punct de vedere artistic și cultural, dar ne menținem sănătatea În aerul ozonat de aci, În splendoarea peisagiilor brașovene. Foarte mulți vizitatori străini, care admiră pitorescul brașovean! Vă mulțumesc pentru interesul care-l puneți pentru activitatea mea modestă. Vă dorim, și eu și soțul meu, multă, multă sănătate și elan mai departe În ceea ce faceți. Uitam să vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să se schimbe data sărbătoririi și să se realizeze bustul „Gane” (al lui Vasiliu-Falti s-a pierdut). Voi trimite și din lucrările mele mai de seamă. Mă bucură, că s-a găsit măcar una din lucrările pictorului Băeșu. Ambele erau peisagii. Mi le dăduse pentruă tombolă, ca să adunăm bani să reparăm cât de cât liceul, care fusese transformat În Spital rusesc. E bine că D-na Stino nu e singură și e femeie de cultură, care va păstra cu pietate lucrările
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
președ. Consiliului cult. artistic al Politehnicei. Întregul plen a fost de acord cu prezentarea fundamentată pe diapozitivele color de care am discutat. Eu am propus ca imediat după mata să se prezinte În cadrul aceleiași manifestări, un ciclu de fotografii artistice (peisagii, natură statică plastică și decoruri florale), de către un prieten local al meu, dr. Cheptea Pavel (tot moldovean), lector la Inst. de Arte Plastice din Cluj. Îl veți cunoaște la mine. S-a căzut de acord ca să se trimită o adresă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
malul apei cetățuia medievală, a străvechilor străji sorocene, care păzeau hotarul moldovenesc, doarme într-o netulburată și adâncă melancolie. Pe maluri, între holdele pârguite de soarele de Iulie dincolo, ori între șiragurile de copaci dincoace, aproape nu se zărește mișcare. Peisagiul parcă dormitează. Cu toate acestea suntem pe un front de războiu. Dincolo e haosul de anarhie al Ucrainei, dincoace de pe înălțime stăpânesc tunurile noastre. Chiar în fața Sorocei, satul malorus Tichinăuca, se pare că nu trăiește și nu se bucură de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
urmă, pe lângă vestigiile unei dumbrăvi, cotește și înclină pe o șosea șerpuită: deodată se deschide valea circulară, împresurată de dealuri mari, a satului Tekè și a râului Batova. Toată această porțiune aer mai cald și mai liniștit parcă ar fi peisagiu de munte. Copaci sămănați în toată întinderea, decorativ, înfipți cu mâna parcă. Oprim o clipă la marginea satului la mănăstirea veche Achiazâlî Sultan, în care se află mormântul sfântului Mehmet Nurulo. Mănăstire veche de 470 ani. Clădită de sultanul Selim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-și țin caii de bot, domolindu-i. Pământul lucrat arat de curând are o coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea ulmului între dungile verzi gălbui de săcară și ovăs. Buchete de arbori, tufărișuri, dumbrăvi; iarbă bogată; peisagiu submontan. Stanislav. Femei ghilesc pânză. Gunoiu împrăștiat cu scumpete pe ogoare. Buchete de molizi. Livezi. O pădurice de mesteceni. În sfârșit, iată un om care râde! Galiție țară pustie, țară tristă! La ora 9 Chedorow. La 10 și ceva ajungem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fac același lucru, între tristele ziduri afumate ale orașelor-uzină. Se vede deși suntem încă în granița poloneză, că avem de-aface cu populație germană. Dela Benten am mers toată noaptea, am trecut Breslau și în zori de ziuă a revenit același peisagiu de pământuri sărace, năsipoase și mlăștinoase și păduri de pini. Mesteceni și pini. Pini foarte mulți, cultivați ca-ntr-o livadă, îngrijiți, tăiați frumos și rânduiți așa ca să nu se piardă nicio surcică. Și grădinuțe și culturi meticuloase. Cum ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mlăștinoase și păduri de pini. Mesteceni și pini. Pini foarte mulți, cultivați ca-ntr-o livadă, îngrijiți, tăiați frumos și rânduiți așa ca să nu se piardă nicio surcică. Și grădinuțe și culturi meticuloase. Cum ne apropiem de Berlin**, în același peisagiu de păduri de pini, dăm peste case de lucrători, mici și modeste, foarte multe cu antene de Radio. La 8 și 20 suntem la Berlin, gara Friederichstrasse. Toată ziua vizitez orașul. Întăi ieșim pe Spreea și aud un mierloiu, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în valea Prahovei, pe Omul și Caraiman, Colții Babei și Peștera Ialomicioarei: contrast între o țară cu natură primitivă și oameni primitivi și țara pe care mergem s-o vedem. Cheile Bicazului Cucoși pe munte Rânduială și artificiu, acolo; însă peisagiu trist, aer umed, oameni reci. Țară cu sistem vascular dezvoltat într-un fel de mimetism, și oamenii sunt la fel. Parcă le-ar curge prin vine apa acelor lacuri. Individualism și egoism. Un fel de jidovi speciali. Focul primitiv potolit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
colb. Maci roșii în ogoare. Căruțe c-un cal la oiște. Dunărea mergând în sus dela Budapesta spre Bratislava, între dealuri cochete, cu păduri, plantații și vii. Se desface în brațe domoale, închizând ostroave cu lunci, unde pasc liniștite, vaci. Peisagiul nu-i deosebit de-al nostru decât prin îngrijire, civilizație, clădiri monumentale. Nimic din provizoratul dela noi. Doar instalațiile pasagere ale grădinilor de zarzavat, pompe cu cai, care funcționează până între zidurile Buda-Pestei. Trecere nesimțită și rapidă între Ungaria și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
5 = 150 patru ași = 150 manșa = 200(r.t.) Roberul = 500 sau 700 Întâlnire cu Neculai Albu Tatarii, nagâții Trecutul monahului nebun Nucile Tăierea boierilor Dimcea țiganul, gâdea Țărcile Vizita la lehuza, nepoata lui Tomșa Stratonic Pornește vânt Isaiia vornic Peisagiul Cătră sară va ploua Negrilă paharnic Broaștele vestesc ploaea. Luca pah. 28 1472 Neagu comis 15 28 43 1444 Veste de ploaie pe care o dă femeilor Bețiv nu-s, că n-am ce bea; Bătăuș nu-s, că toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
reținute pe alocuri de scoabe mari și bare de fier care le unesc și le rețin. Crăpăturile sunt astupate cu ciment. Oamenii corijează și cred că înfrumusețează opera lui Dumnezeu, în realitate își urmăresc interesul, căci drumușoarele și stâncile și peisagiul fac parte din pânea cea de toate zilele a oamenilor din partea locului. Femeia de care vorbesc, bine îmbrăcată și cu înfățișare de târgoveață onorabilă, după ce adunase uscăturile de pe acel loc viran, tăia cu un fierăstrăiaș de mână crengile mărunțindu-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
operelor complecte seria întăia, care apare la Fundațiile Regale. Prima pensie a scriitorilor pensionați a început a se plăti. Am fost cu Profirița, Costake 2 și Mitică la un film despre Stanley 3, Livingstone și, întrucâtva, Africa. Aș fi preferat peisagii simple africane. Mi-a cerut Sandu Rosetti o mică prefață pentru volumul prim al operelor complecte. Am văzut pe M.R. pentru chestiile și planurile noastre foarte interesante. Par destul de deplasate în aceste vremuri. Rosetti mi-a comunicat că ministrul (M.D.R.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întrucât oglindește fie stări speciale prezente, fie momente ale trecutului istoric. Scene interesante din viața oamenilor mici și necăjiți, după ce un veac, pictorii se îndeletniciseră cu portretistica clasei dominante. Am văzut și tablouri ale popoarelor musulmane, scene din viața familiară, peisagii de țări calde. Una din săli cuprinde tablouri ale epocii prezente: Stalin și Voroșilov etc. Am văzut portrete ale unor scriitori, ca Tolstoi, Turgheniev, Dostoievschi etc. Tablouri de Veresciaghin, unul cu Plevna. E un mare și instructiv muzeu. Ziua în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unul din cele mai minunate orașe industriale, unic în Europa. Astăzi are o populație de 600.000 locuitori. După câteva cincinale, cetatea aceasta a muncii își va înzeci populația. Miercuri 26 Mai Ieri toată ziua am navigat pe marea Țimleanscaia; peisagiu trist și gol, care ar evoca parcă vechea mare sarmatică. Peste câțiva ani va fi un mare rezervoriu de pește. Deocamdată e marea izolării. Din când în când apare, departe și la mari distanțe, câte o așezare rudimentară. N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
l-am cercetat călăuzit de Mihail Andreici Lobacev, m-am trezit pe vapor cu vederea neașteptată a Donului, bogat în vegetație luxuriantă de care sunt pline luncile cu arbori noi sălcii și plopi. Toată dimineața am stat un timp privind peisagiul nou. Fluviul n-are o lărgime mai mare decât a Prutului. Luncile samănă cu cele de la Prut și Siret. Oameni la pescuit cu undița înainte de răsăritul soarelui; unii singuratici, alții în grup (am văzut șase flăcăiași supraveghind zece-douăsprezece undiți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]