138 matches
-
în mod efectiv la dezvoltarea psihiatriei românești în cadrul unor concepții bio-psiho-sociale în determinismul bolilor psihice; analiza documentelor de arhivă și a bibliografiei aferente demonstrează că evoluția patologiei psihiatrice în Moldova se caracterizează prin scăderea progresivă a psihozelor infecțioase și carențiale (pelagră, sifilis, confuzii mintale), prin menținerea unui tablou constant și a unui indice cifric stabil în îmbolnăvirile de schizofrenie și psihoză maniaco-depresivă și prin creșterea numerică a tulburărilor nevrotice. Perspectiva istorică în aprecierea critică a evoluției patologiei mintale și a dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de oxidoreducere în metabolismul glucidelor, lipidelor, aminoacizilor. În procesele redox cele două coenzime acționează ca agenți de transfer ai H+ și e---prin intermediul nicotinamidei: Lipsa acidului nicotinic și a amidei sale din alimentație produce la om și animale boala numită pelagră caracterizată prin dermatite specifice și manifestări nervoase. Carența în vitamine PP afectează cel mai mault animalele hrănite în special cu porumb boabe sau făină cu un conținut scăzut în triptofan, aminoacid care în organismul animal se transformă în acid nicotinic
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Rudolf August Vogel descrie varicela (1764). Boissier de Sauvages descrie tifosul exantematic (1776); Cotugno studiază sciatica (1764); Heberden descrie angina pectorală (1763) iar scoțianul David Pitcairn studiază localizările cardiace ale reumatismului; Van Swieten realizează prima descriere a afaziei, Casal prezintă pelagra și consecințele ei (1780); Fardyle află date noi despre vechea hemofilie familială (1784) iar Werlholf descrie „morbus maculosus“ (1735) din categoria afecțiunilor hemoragipare; Underwood este primul care descrie poliomielita (1784); cancerul e considerat contagios și apar spitale speciale ca și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu efecte parodontice, care antrenează maladii digestive. Vaccinarea antivariolică, a medicului Edward Jenner, este epocală dar ca și chinina și digitala, ea va intra în uz larg în secolul următor deși aparține acestui secol. De la Casal (1780) la Strambio (1794) pelagra („răul trandafirului“) este studiată, îi sunt descrise manifestările, dar îi rămân necunoscute originea și natura. Scorbutul, maladie de carență vitaminică, face ravagii printre marinari. Spre jumătatea secolului medicul militar Krammer (1720), austriac, începe să fie auzit și crezut că trebuie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sinteza sa e realizată în 1936 de Hans Andersag (1902 - 1955), biochimist german. Urmează seria B-eurilor: B2 (Kuhn, 1933) numită și lactoflavină sau riboflavină. Carența ei este observabilă în tulburări cutanate și oculare; B3 denumită și nicotinamidă, carența duce la pelagră și tulburări nervoase. O importanță deosebită o are vitamina B6 — piridoxina — cunoscută din 1938 (Kuhn) și 1939 (Harris), coenzimă și cu rol în metabolismul aminoacizilor. Se află în coaja gramineelor, carnea de pește, ficatul animalelor iar carența ei reduce creșterea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dă tulburări nervoase. în 1948 este descoperită vitamina B12 (cianocobalamina), factor antianemic, antipernicios, conține în molecula sa cobalt. Este indispensabilă în sinteza hemoglobinei. Se află în ficat, carne, lapte. Flora intestinală o poate sintetiza, de aceea avitaminozele B12 sunt rare. Pelagra, cunoscută clinic din sec. XVIII de medici din Spania, Italia, Franța, este boala săracilor, datorată unei avitaminoze, consideră Ioseph Goldberger (1874 - 1929), fiziolog american. în 1937 Conrad Arnold Elvehjem și Robert James Madden — biochimiști americani — asimilează vitamina PP amidei nicotinice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sec. XVIII de medici din Spania, Italia, Franța, este boala săracilor, datorată unei avitaminoze, consideră Ioseph Goldberger (1874 - 1929), fiziolog american. în 1937 Conrad Arnold Elvehjem și Robert James Madden — biochimiști americani — asimilează vitamina PP amidei nicotinice (acid nicotinic), leacul pelagrei. Această amidă fusese izolată de biochimistul german Albert Huber încă din 1887. Scorbutului i s-a pus capăt prin consumul de legume proaspete și suc de lămâie, dar vitamina C este descoperită de biochimistul maghiar, Albert Szent Györgyi, în 1932
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bactéries et leur rôle dans l’étiologie, anatomie et l’histologie patologiques des maladies infectieuses“ (1885). Acest prim tratat de bacteriologie din lume îl situează pe Victor Babeș printre fondatorii microbiologiei moderne, cunoscut prin studiile sale asupra turbării, difteriei, tuberculozei, pelagrei etc. A descoperit corpusculii Babeș-Negri, cu valoare de diagnostic, în celulele creierului animalelor bolnave precum și peste 50 de germeni infecțioși și a fundamentat seroterapia. Concepția sa asupra antagonismelor microbiene îl înscrie printre precursorii antibioticelor. Contribuțiile sale în medicina profilactică veterinară
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nutriției fac la București N. Paulescu și la Iași J. Nițulescu, cercetător și al acțiunii patogene a dezechilibrelor metabolice. Acesta a dezvoltat fiziopatologia ieșeană denumită inițial patologie generală. Colaborator al lui C. V. McCollum beneficiar al unei burse Rockfeller abordează cercetarea pelagrei și al metabolismului nutriției. După 1933 Gr. Benetato, G. Moruzzi aprofundează cercetările în fiziologia sistemului nervos central ca și D. Danielopolu, N. Paulescu, șt. Odobleja toți continuați de I. Baciu, C. Oprescu privind stresul, adaptarea, integrarea componentelor reacției de apărare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cobai. De aceea termenul de vitamină trebuie întotdeauna raportat la specia sau rasa în cauză, cum există o serie de posibilități intermediare, atunci se știe astăzi, că acidul și amida acidului nicotinic (vitamina PP) pot fi sintetizate din triptofan, iar pelagra (maladie de carență) se manifestă mai frecvent în regiunile sărace, unde cerealele cultivate porumbul conțin puțin acid nicotinic, iar consumul de proteine animale furnizoare de triptofan este foarte slab. În cazul vitaminelor cu structură complexă, de exemplu vitamina B1, formată
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
igieno-dietetic și lacto vegetarian, în perioadele de abstinență [Matei, 2003] Alte surse naturale: frunzele și florile de păducel (Crataegus monogyna), rizomii de pir (Agropyron repens) etc. Vitamina PP Vitamina PP cunoscută și sub denumirea de vitamină antipelagroasă (pellagra preventivae). În pelagră apar simptome caracteristice (dermatită, diaree și demență) cunoscute sub numele de sindromul celor trei D. Drojdia de bere are un conținut mare de vitamină PP (7-12mg%), iar legumele (pătrunjel, țelină și hasmațuchi) o cantitate cuprinsă între 0,13mg%, iar dintre
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
iar legumele (pătrunjel, țelină și hasmațuchi) o cantitate cuprinsă între 0,13mg%, iar dintre plantele medicinale sunătoarea, în mod deosebit. Deficiența în vitamină PP nu poate fi stabilită prin eventuale simptome precoce, deoarece apariția lor coincide cu instalarea carenței propriu-zise (pelagra). Vitamina PP este absorbită la nivelul intestinului și transportată pe cale sangvină. Se elimină prin urină, iar scăderea sub 0,05mg% indică o carență importantă evoluând spre tulburări digestive, astenie marcată, edem urmat de congestie și deshidratarea tegumentelor, apoi diaree și
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
cu care erau infectați și jumătate din cei 700.000 de copii nevoiași din Cehoslovacia, conform rapoartelor oficiale din ianuarie 1946. Copiii din toată Europa sufereau de boli asociate cu sărăcia, În special de tuberculoză și rahitism, dar și de pelagră, dizenterie și impetigo. Resursele erau foarte limitate: pentru cei 90.000 de copii din Varșovia eliberată exista un singur spital cu 50 de paturi. Copii altfel sănătoși au murit din cauza lipsei de lapte (milioane de vite fuseseră ucise În bătăliile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]