236 matches
-
Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu Înfățișarea și obiceiurile lor specifice. S-ar putea ca interesul său să fi fost trezit de evreii reprezentați de Rembrandt” <endnote id=" (717, p. 41)"/>. Pictura Evreul cu gâsca reprezintă un evreu est- european tipic (caftan negru, stramel, barbă, perciuni rituali etc.) ținând Într-o mână o cerere oficială și În cealaltă o gâscă vie <endnote id=" (717, pp. 41- 43)"/>. Titlul inițial al tabloului aduce unele lămuriri : Evreu din Moldova mergând la Parlamentul României pentru a-și cere naturalizarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuie prezentat obiceiul confecționării de Paști a unei păpuși mari (mărime naturală) reprezentându-l pe Iuda. La confecționarea acestei efigii se foloseau obiecte (de Îmbrăcăminte) luate sau furate de la evrei și se puneau semne (stereo)tipice de identificare etnică (barbă, perciuni, nas coroiat etc.). În Joia sau Vinerea Mare, efigia era spânzurată, Într-un copac sau Într- un par, În fața casei unui evreu (care trebuia să plătească pentru ca aceasta să fie mutată) sau, cel mai adesea, În piața din centrul localității, În fața
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și o expunea pe vârful vreunui catarg, chiotind și făcând zgomot În jurul ei ; altă dată o târa În mijlocul târgului, o lovea cu pumnii, cu ciomege, cu cuțite, Îi arunca pietre, trăgea focuri [de armă] În ea, Îi smulgea barba și perciunii și-și bătea joc de dânsa În fel de fel de chipuri ; În fine, mateloții rânduiau un autodafe În regulă sub țipetele și chiotele norodului adunat În mare număr. Scopul acestei petreceri fiind acela de a răzbuna contra evreului patimele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
114. Cf. revista Realitatea evreiască, nr. 62-63, 2 decembrie 1997, p. 13. 115. Bernard-Henry Lévy, Aventurile libertății. O istorie subiectivă a intelectualilor, Editura Albatros, București, 1995. 116. Gestul putea să aibă și caracter ludic sau imitativ, atunci când copiii creștini tăiau perciunii colegilor lor de școală evrei (vezi 70, p. 53). 117. James George Frazer, Folclorul În Vechiul Testament, traducere de Hary Kuller, Editura Scripta, București, 1995. 118. Antti Aarne și Stith Thompson, The Types of Folktale. A Classification and Bibliography, Helsinki, 1961
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost lansată În primăvara anului 2004, anume În prima zi a postului Paștelui creștin. Portretul evreului În film cuprinde o serie de stereotipuri negative cunoscute, iar evreii sunt prezentați ca popor deicid. În plus, Înfățișarea evreului biblic este „actualizată” (perciuni, barbă și șal de rugăciune tipice pentru Ostjuden) pentru a corespunde cu imaginea evreului ortodox modern. 856. Silviu Angelescu, Calpuzanii (roman), ediția a II-a revăzută, Editura Humanitas, București, 1999, pp. 50-53. 857. Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine. Amintiri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
metalic) electronic). Sunt apoi deschise bagajele de mân). Nimeni nu are r)bdare. De la coadă la care stau nu se vede mare lucru din cauza a numeroși evrei hasidimi, cu p)l)riile lor cu boruri largi, cu b)rbi și perciuni, cu ciucuri, care au invadat aeroportul Heathrow și acum sunt mult prea agitați că s) poat) stă la coad). Umbl) de colo-colo, gesticuleaz) și strig) unii la alții, f)când s) vibreze coridoarele. Vreo dou) sute de hasidimi merg În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de hasidimi merg În Israel pentru a lua parte la circumcizia primului fiu al conduc)torului lor spiritual, rabinul Belzer. Intrând În Boeingul 747, eu și soția mea, Alexandra, suntem Întâmpinați de niște priviri iscoditoare. Mie, aceste p)l)rii, perciunii și ciucurii Îmi sunt foarte familiare. Îmi aduc aminte de copil)rie. La vârsta de șase ani, si eu purtăm talit katan pe sub c)mas), al meu fiind o bucat) de stamb) verde, În timp ce al celorlalți era dintr-o pânz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
sudorile cerii." Spre deosebire, "...Velásquez observă atent și caracterizează. Iată pe Felipe IV tînăr, în picioare, cu o scrisoare în mînă, cap prelung, figură aristocratică, inocentă; sau pe același în armură, cu nas cocoșat, buze groase, cea de jos proeminentă, perciuni, expresie placidă cu ceva vindicativ și indurat. (...) Buzele groase confirmă rigiditatea, obstinația și buna creștere." (s. n.) Între detaliile pînzei și privirea interpretare, se conturează o altă perspectivă, care este cea a criticului: "Esop e un tip de licenciado bătrîn, mizerabil
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
nu? Profesorul meu avea liceul terminat la Botoșani, dar nu intrase în amănunte. De fapt nu-i o elipsă, este un cerc. Dar atunci cînd este vara? Profesorul vine spre mine, puțin nervos, și încearcă să-mi scoată părul din perciuni, că erau probabil cam lungi. Mă, nesimțitule, toată clasa înțelege și tu chiar ești tolomac! Că m-a perciunit era doar o mîngîiere, eram obișnuit, dar cum stă treaba cu vara și iarna nu prea înțelesesem. Moșul Duzinschi, dirigintele, avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ești legat de un tiran. Se spunea că de la Bahrim ieși tobă de carte, dar noi Învățam de frică. Într-o bună zi am venit la școală ras În cap, decizie radicală care m-a salvat de trasul zilnic de perciuni, o specialitate a Învățătorului, moștenită din străbunii glorioși. Rasul În cap nu i-a fost pe plac nici lui Bahrim și nici lui Papago, Îngrozit de cât de neatrăgător arătam. Drept consolare, În loc să-mi fac lecțiile, preferam să stau singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
doar cu atît. La ceilalți nu se întîmpla așa. Ceilalți se fereau, se ghemuiau, își băgau bărbia în piept - lucru care o supăra tare și o făcea să se dezlănțuie asupra lor și să-i tragă de urechi și de perciuni. Asta numai cînd făceau vreo poznă, bine înțeles, pentru că tovarășea nu-i bătea niciodată pe degeaba. Tova rășea avea mereu dreptate. Copiii erau răi și nespă lați, fapt pe care-l observa biata de ea de fiecare dată cînd îi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
vechi prieten al șefului meu, cu care avea multe afinități, prin gustul pentru răspunsul scurt și prompt, un caracter jovial și cu o educație foarte franțuzească (se căsătorise cu Prințesa Anne Murat). Avea o figură plăcută, foarte expresivă, încadrată de perciuni albi: un bătrîn frumos căruia nu-i dădeai vîrsta. Politica externă a Imperiului, în acest apus al domniei lui Franz Iosif, era pe cale de a evolua, în cutremurele provocate de dezagregarea Turciei, prevestitoare ale războiului din 1914. Dar nimic la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fire, i-am dat două palme. În măsura în care eu îi istoriseam, fața lui se descrețea. Și câți bani îi plătiți pănă la Dorna-Vatră? Zece galbeni, domnule. Donner Wetter!92 Asta e colosal! În acel moment, iată și evreul care venea cu perciunii fâlfâind în vânt. Domnule polițai, gewalt! gewalt!93 M-a necinstit, m-a bătut, m-a omorât, striga el cât îl lua gura, arătând spre mine. No... No... Langzam 94. Fără vuiet. Spune, mă rog, ce a fost. Însă jidanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
exclus toleranța, iar societatea românească a tins să valorifice mai ales tradiția. Evreul era asimilat străinului. El are o fizionomie diferită, se îmbracă diferit și nu renunță decât cu mare greutate la înfățișarea lui tradițională (cu caftan, straimel, barbă și perciuni, după portul evreilor galițieni - în Moldova). Stabilirea evreilor în Moldova a fost primită cu ostilitate de populația autohtonă, iar Mihail Sturdza, unul dintre domnitorii care au încurajat imigrarea lor, și-a atras porecla de „Jidan Roș”. Dacă „evreul imaginar” avea
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
la întrebare, dar fotograful încercă să uite de durerea de cap și privi în jurul său, afundându-se, fără să știe, într-un decor temporal aflat la multe secole în urmă... Precupețele își laudă marfa pe diferite voci, un bărbat cu perciuni stufoși care ies de sub o pălărie neagră, țuguiată, cu boruri largi, taie o găină, iată satârul, lama sclipește, tăișul coboară în viteză, cu moartea după el, sângele țâșnește în toate direcțiile, nimeni nu se ferește, pasărea moare, dar, înainte de punctul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
la absurd, așa că totul este posibil. Un saxofon care cântă singur, frumos, înfiorător de frumos, smooth jazz, lumina unui proiector stingher și o femeie îmbrăcată în rochie verde. Pentru câteva minute, se văzu în postura unui pictor (un inevitabil barbișon, perciuni stufoși, o bască pleoștită într-o parte, poate chiar o mustață á la Dali, face bine la imagine, sunt destui amatori care s-ar așeza la coadă pentru autografe, destule amatoare care nu s-ar sfii să-și intruducă nurii
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și spuneau: treci În rînd! treci În rînd!, si ne trégeau vreo doué palme peste ceafé. Noi ne mai chicoteam, uitîndu-ne unul la altul, roșii și ciufuliți. Pe urmé Nadejda Petrovna ne mai trégea o daté tare de pér, de la perciuni, de lîngé ureche și Începeau sé ne curgé lacrimi, si féceam: ai! ai!, si stéteam cu capetele plecate, si scînceam. Dar de ce ne-o fi chemat la careu? Ce-o fi la careu?, céci nici Nadejda Petrovna nu știe, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
în părete, parcă surâdea și - ciudat! - avea ochi albaștri. "Dracul să te ia, gândi el, și umbra mea își bate joc de mine acuma". Ușa se deschise și intră maestrul Ruben. - Ce pustia, maistre, de când ai lăsat să-ți crească perciuni și de când porți caftan jidovesc? - Vai de mine domnule, de mult! - de când mă țin minte, zise Ruben netezindu-și barba. Dar m-ai văzut altfel vrodată lângă Curtea veche? - Lângă Curtea veche... e Riven... vânzătorul de cărți, iar nu d-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
prezintă situația de față?, tonul gentil amuzat al lui Porfiri atenuă interogația. ă ștoarfa asta mică - o prostituată, ține cont... Salitov arătă spre o fată tânără și obosită. Aceasta era legată cu cătușe de un polizyeisky în uniformă neagră cu perciuni exemplari și o expresie indignată. Vârsta exactă e fetei era greu de determinat, însă era tânără. Fața îi era machiată țipător, după moda obișnuită a femeilor ușoare. Însă aceasta o făcea să pară și mai naivă. Era ca și cum cineva i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ă Câți nervi ai putut să ai în dimineața aia, Ilia Petrovici! Porfiri aruncă o privire precaută spre Salitov. Fața locotenentului era deja roșie de la aerul rece, dar se închise la culoare la cuvintele lui Porfiri, în contrast puternic cu perciunii portocalii. Porfiri îl văzu și continuă: Te puteam auzi strigând în tot sediul. De nu l-ai fi făcut scăpat pe Govorov, poate am fi rezolvat cazul până acum. Salitov își aduse pumnul înmănușat pe marginea druzhki. ă Nu eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
care este treaba ta în această secție? îl întrebă profesorul. Hișam rămase încurcat, neștiind ce să-i răspundă. - Treaba ta aici este aceea a unui marmiton 1..., îi explică profesorul și izbucni în hohote de râs, trecându-și degetele peste perciunii lungi. Hișam era cât pe ce să izbucnească și el în râs, din politețe, ca să-i facă pe plac, dar din fericire îl opri țârâitul unui telefon. - Știi ce-i acela un marmiton? Băiatul de la bucătărie, ajutorul de bucătar care
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
cu chiu cu vai în fine pe Fifth Avenue, în centru, inima Cetății, artera marilor bijutieri cu vitrine scăpărătoare și unde siluete de inși cu pălării largi, negre, ținute pe cap cu amândouă mâinile, să nu le ia vântul, cu perciuni, cu anterie lungi de tot se zbat în curentul de aer mai violent parcă. Aflu că știința șlefuirii diamantelor merge de minune cu modelarea milenară a gândirii talmudice la fel de dură și de ascuțită în fațetele ei aruncând în preajmă scântei
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
expunere (epistolar) creează o expresivitate rar întîlnită în prozele contemporane. Foarte interesante sînt "realitățile secunde" pe care le surprinde autorul. În anii '70 era nebunia pantalonilor evazați pe care o percepem prin ochii unui tînăr provincial: "Pantalonii evazați, ca și perciunii, îmi stîrniră invidia, purtam și eu un "trapez" de 18 cu 22/.../. Străinul însă purta 18 cu 28, cel puțin, dacă nu cu 30! Se vedea cît de colo bucureșteanul, și țin minte ce mi-am zis - că e destul
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
nu cu 30! Se vedea cît de colo bucureșteanul, și țin minte ce mi-am zis - că e destul să intru în facultate, și-mi voi face niște pantaloni la fel! Dar în acel an a început prigonirea celor cu perciuni, evazați și plete!". Unui domn trecut de prima tinerețe îi place muzica rave a anilor '90, alt personaj ascultă Rammstein etc. Această percepție acută a vremurilor care "au fost" și a celor în care trăim este o raritate printre scriitorii
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]