KorAP: Find »[drukola/base=percutanat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...16 >

378 matches

Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412

este Ciprofloxacinul. Dacă se folosește metoda combinată, de puncție și drenaj, spectrul antibiotic folosit se lărgește, deoarece scopul antibioterapiei va fi doar de protecție împotriva diseminării infecției în țesuturile din jur sau să fie deversată în sânge. Posibilitatea ca puncția percutanată a chistului infectat să fie o sursă de diseminare a infecției spre ceilalți chiști nu a fost încă demonstrată în practică. Infecția chiștilor hepatici se însoțește de o mortalitate ridicată, totuși nu se recomandă utilizarea de antibiotice în scop profilactic

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
dimensiuni nu ameliorează hipertensiunea portală. Majoritatea autorilor raportează însă ameliorarea simptomatologiei generate de hipertensiunea portală, inclusiv a incidenței hemoragiilor digestive prin ruptura varicelor esofagiene și/sau gastrice, după drenarea chiștilor de mari dimensiuni. Decomprimarea chiștilor se poate realiza prin puncție percutanată, realizată sub control radiologic și sclerozare sau chirurgical, prin fenestrare (5, 8). Alte manifestări produse prin compresiune: distensie abdominală masivă cu repercusiuni asupra funcției respiratorii și digestive; colestaza prin compresiunea chiștilor mari asupra coledocului; compresia venei cave inferioare infrahepatice care

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
comunicare cu nefroni funcționali sau sistemul pielocaliceal este mai mare decât în cazul chiștilor simpli. Alți autori au practicat însă, cu rezultate bune, injectarea, după evacuare, a unui agent sclerozant, mai ales dacă lichidul s-a reacumulat după o aspirație percutanată anterioară; substanțele folosite au fost glucoză, fenol, iophendylate (Pantopaque), fosfat de bismut sau alcool etilic absolut. Prima opțiune terapeutică în aceste situații este drenajul percutanat sub control ultrasonografic (fig. 11.2.), fluoroscopic sau prin tomografie computerizată; folosind una din aceste

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
evacuare, a unui agent sclerozant, mai ales dacă lichidul s-a reacumulat după o aspirație percutanată anterioară; substanțele folosite au fost glucoză, fenol, iophendylate (Pantopaque), fosfat de bismut sau alcool etilic absolut. Prima opțiune terapeutică în aceste situații este drenajul percutanat sub control ultrasonografic (fig. 11.2.), fluoroscopic sau prin tomografie computerizată; folosind una din aceste metode imagistice, chistul este identificat și puncționat cu un ac al cărui vârf este plasat în centrul acestuia. Conținutul chistului este aspirat și sunt trimise

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
lichidului în chiștii tratați, creșterea chiștilor intacți sau dezvoltarea de noi chiști, dar prima posibilitate pare a fi mai puțin probabilă, deoarece a fost demonstrată o corelație semnificativă între doza de substanță sclerozantă folosită și scăderea volumului renal (12). Rezecția percutanată și marsupializarea endoscopică (intrarenală) au fost considerate procedee alternative moderne, deși fiecare dintre acestea prezintă anumite limitări, din punct de vedere al indicațiilor, neputând fi aplicate în toate situațiile. Un chist situat pe fața posterioară sau la nivelul polilor renali

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
moderne, deși fiecare dintre acestea prezintă anumite limitări, din punct de vedere al indicațiilor, neputând fi aplicate în toate situațiile. Un chist situat pe fața posterioară sau la nivelul polilor renali este în general rezolvat cu minimă invazivitate prin decompresiune percutanată, urmată de injectarea de alcool sau tetraciclină. în caz de recidivă, rezecția percutanată a peretelui chistului este metoda minim invazivă de elecție (8). Rezecția retroperitoneoscopică renal (săgeata indică imaginea acului) a unui chist renal (săgeata indică locul secționării) în cazurile

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
indicațiilor, neputând fi aplicate în toate situațiile. Un chist situat pe fața posterioară sau la nivelul polilor renali este în general rezolvat cu minimă invazivitate prin decompresiune percutanată, urmată de injectarea de alcool sau tetraciclină. în caz de recidivă, rezecția percutanată a peretelui chistului este metoda minim invazivă de elecție (8). Rezecția retroperitoneoscopică renal (săgeata indică imaginea acului) a unui chist renal (săgeata indică locul secționării) în cazurile ce nu pot fi rezolvate prin intervențiile descrise anterior, există posibilitatea alegerii unei

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
unei alternative minim invazive, reprezentată de rezecția parțială a chistului prin retroperitoneoscopie (pentru cel unilateral), laparoscopie (pentru abordul bilateral) sau incizia multiplă a chiștilor prin microlaparoscopie. între posibilele indicații pentru rezecția retro-peritoneoscopică a chiștilor renali se numără și eșecul scleroterapiei percutanate. întregul rinichi trebuie expus retroperitoneal pentru marsupializarea chistului, folosind 4 trocare; după aspirația chistului și recoltarea specimenului pentru examen citologic, peretele chistic este rezecat până la nivelul capsulei renale (fig. 2), fiind apoi trimis la examen histopatologic, iar baza poate fi

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
examen histopatologic, iar baza poate fi electrocoagulată. în cazul intervențiilor efectuate pentru simptomatologia dureroasă din rinichiul polichistic, unele studii recomandă utilizarea unui abord transperitoneal (laparoscopic), din cauza mărimii organului operat; abordul laparoscopic reprezintă o opțiune și în cazurile în care metodele percutanate sunt dificil de practicat, cum ar fi chiștii renali anteriori sau parapielici (9). După incizia liniei Toldt și reflectarea medială a colonului, chiștii periferici pot fi identificați cu ușurință și evacuati prin puncția cu un ac adecvat. Peretele chistului este

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
Adair, fixată o dată cu inserția acului Veress) este o altă opțiune terapeutică în aceste cazuri; poate fi astfel efectuat drenajul chistic minim invaziv printr-o fereastră ce asigură evacuarea continuă intraperitoneală. Microlaparoscopul poate fi utilizat și pentru inspecția peretelui chistic atât percutanat, cât și laparoscopic (6). în unele servicii specializate, se preferă intervenția chirurgicală conservatoare de incizie sau rezecție multiplă a chisturilor, pentru care sunt raportate cele mai durabile rezultate în timp. Astfel, Bennett și colab. (1) au notat faptul că răspunsul

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
laparoscopic (6). în unele servicii specializate, se preferă intervenția chirurgicală conservatoare de incizie sau rezecție multiplă a chisturilor, pentru care sunt raportate cele mai durabile rezultate în timp. Astfel, Bennett și colab. (1) au notat faptul că răspunsul la aspirația percutanată este în general mai puțin persistent în timp, față de cel remarcat după chirurgie. în plus, la pacienții studiați nu a fost remarcată o reducere a funcției renale după intervenția respectivă, iar, în unele cazuri, chirurgia a controlat și hipertensiunea arterială

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
rezultate încurajatoare sub aspectul remisiunii durerii pe termen lung, după decompresiunea chirurgicală a chiștilor; practicată în centre specializate, incizia sau rezecția multiplă a chiștilor oferă posibilitatea remisiunii simptomatologiei pentru mai mulți ani. Conform unor studii care au comparat eficiența aspirației percutanate a chiștilor, comparativ cu excizia chirurgicală a acestora, probabilitatea ca un pacient să nu prezinte dureri la interval de 18 luni după aspirația chiștilor a fost de 33%. Reapariția durerii la mai puțin de 6 luni după aspirația chiștilor a

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
riscul agravării insuficienței renale prin infecțiile tractului urinar, acestea vor fi tratate prompt, iar orice instrumentare a tractului urinar va fi evitată. în cazul infecției chiștilor sau a colecțiilor perinefretice, antibioticele pătrund cu dificultate în interiorul acestora, astfel că asigurarea drenajului percutanat este o măsură esențială, alături de antibioterapie; ineficiența acestei atitudini terapeutice impune drenajul chirurgical sau, ca o măsură extremă, a nefrectomiei. Tratamentul infecțiilor în ADPKD include și tratamentul adecvat al obstrucțiilor, iar nefrectomia va fi indicată numai la cazurile cu infecție

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
la insuficiență renală avansată, în cazurile în care rinichiul polichistic evoluează cu durere severă prin sângerare, obstrucție sau dezvoltare tumorală. Deși la unii pacienți cu ADPKD și nefrolitiază s-au practicat, în condiții de securitate, litotriție extracorporală (ESWL) și nefrolitotomie percutanată (NLP), cazurile ce evoluează cu obstrucții majore ale tractului urinar superior sau infecții urinare persistente impun explorarea chirurgicală, încheiată cu nefrectomie, dacă tratamentul conservator nu este posibil. Chiștii hepatici solitari dureroși pot fi drenați percutanat, iar reacumularea de lichid poate

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
litotriție extracorporală (ESWL) și nefrolitotomie percutanată (NLP), cazurile ce evoluează cu obstrucții majore ale tractului urinar superior sau infecții urinare persistente impun explorarea chirurgicală, încheiată cu nefrectomie, dacă tratamentul conservator nu este posibil. Chiștii hepatici solitari dureroși pot fi drenați percutanat, iar reacumularea de lichid poate fi prevenită prin scleroterapie; în cazuri extreme de hepatomegalie, simptomatologia algică s-a remis după hepatectomie parțială. Nefrectomia bilaterală este indicată în ADPKD complicată cu infecții persistente ale tractului urinar și ale chiștilor, hematurii masive

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696

dar starea clinică este progresiv favorabilă, tubul de dren este extras cu 2-3 cm zilnic. Deteriorarea clinică (durere abdominală, febră, leucocitoză) sugerează drenajul extern insuficient al fistulei. În această situație este necesar drenajul colecțiilor prin repoziționarea tubului de dren, drenajul percutanat ghidat imagistic sau relaparotomia. Abordul „artery first” Pe parcursul ultimilor ani tehnica DPC a suferit modificări, în încercarea permanentă de a obține margini de rezecție neinvadate tumoral. În tehnica clasică a DPC, atenția era îndreptată către planul de disecție al piesei

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

de penicilină sau cu o cefalosporină. După terapia antibiotică inițială, răspunsul clinic și radiologic este gradual. Astfel, febra în general se remite după 4-7 zile, însă normalizarea radiografiei toracice poate necesita două luni de tratament [3]. Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor pulmonare Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor complicate (de exemplu, al unui abces asociat cu febră și semne de sepsis) sunt benefice la anumiți pacienți care nu răspund terapiei medicale adecvate. Aceștia sunt pacienți dependenți de ventilator

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
antibiotică inițială, răspunsul clinic și radiologic este gradual. Astfel, febra în general se remite după 4-7 zile, însă normalizarea radiografiei toracice poate necesita două luni de tratament [3]. Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor pulmonare Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor complicate (de exemplu, al unui abces asociat cu febră și semne de sepsis) sunt benefice la anumiți pacienți care nu răspund terapiei medicale adecvate. Aceștia sunt pacienți dependenți de ventilator care nu sunt candidați pentru proceduri toracice extensive

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
imposibilitatea de desprindere de pe ventilația mecanică;- contaminarea plămânului controlateral. În practica zilnică majoritatea acestor abcese pulmonare sunt puncționate-drenate sub ghidaj CT. De obicei, drenajul urmează puncția prin același trocar care se retrage lăsând pe loc drenul. Rezultatele obținute cu ajutorul puncției-drenajului percutanat au demonstrat că această procedură este sigură și eficace cu condiția unei indicații și execuții corecte. Este utilă colaborarea bolnavului dacă acesta este conștient [63, 73, 103]. Puncția-drenaj percutanat se complică rar cu empiem, hemoragie sau fistulă bronhopleurală sau bronhopleurocutanată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
care se retrage lăsând pe loc drenul. Rezultatele obținute cu ajutorul puncției-drenajului percutanat au demonstrat că această procedură este sigură și eficace cu condiția unei indicații și execuții corecte. Este utilă colaborarea bolnavului dacă acesta este conștient [63, 73, 103]. Puncția-drenaj percutanat se complică rar cu empiem, hemoragie sau fistulă bronhopleurală sau bronhopleurocutanată. Deși numai un număr redus de pacienți supuși puncției-drenajului percutanat dezvoltă fistule bronhopleurale, majoritatea acestor fistule se închid spontan odată cu rezoluția cavității abcesului [18]. Puncția-drenajul percutanat mai poate fi

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
cu condiția unei indicații și execuții corecte. Este utilă colaborarea bolnavului dacă acesta este conștient [63, 73, 103]. Puncția-drenaj percutanat se complică rar cu empiem, hemoragie sau fistulă bronhopleurală sau bronhopleurocutanată. Deși numai un număr redus de pacienți supuși puncției-drenajului percutanat dezvoltă fistule bronhopleurale, majoritatea acestor fistule se închid spontan odată cu rezoluția cavității abcesului [18]. Puncția-drenajul percutanat mai poate fi folosită în stabilizarea și pregătirea pacienților aflați în stare critică pentru intervenția chirurgicală [90]. Terapia abceselor pulmonare secundare Cuprinde și rezolvarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
73, 103]. Puncția-drenaj percutanat se complică rar cu empiem, hemoragie sau fistulă bronhopleurală sau bronhopleurocutanată. Deși numai un număr redus de pacienți supuși puncției-drenajului percutanat dezvoltă fistule bronhopleurale, majoritatea acestor fistule se închid spontan odată cu rezoluția cavității abcesului [18]. Puncția-drenajul percutanat mai poate fi folosită în stabilizarea și pregătirea pacienților aflați în stare critică pentru intervenția chirurgicală [90]. Terapia abceselor pulmonare secundare Cuprinde și rezolvarea cauzei reale a leziunii; cea mai frecventă este neoplasmul bronhopulmonar, a cărui evoluție poate fi mascată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
antiinflamatorii se face în continuare conform rezultatelor bacteriologice și antibiogramelor obținute din produsul patologic recoltat intraoperator prin puncția abcesului, modalitatea cu cea mai mare fiabilitate. Față de celelalte metode chirurgicale utilizate cum ar fi: rezecția pulmonară, puncția trans-parietală a abcesului, drenajul percutanat al abcesului, marsupializarea, excizia abcesului și procedeul nostru prin „aplatizare-plicaturare”, metoda utilizată în acest caz are o serie de avantaje:- evită pericolul vital al rezecției pulmonare („frozen hilum”), accidentele hemoragice frecvente, evoluția dificilă postoperatorie, mai ales la cazurile la care

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
tratament medicamentos corespunzător și eficient post-operator;- permite rezolvarea cavității intrapulmonare restante după puncția abcesului, care se vindecă rapid, practic bolnavul plecând de pe masa de operație cu cavitatea supurată desființată; ceea ce la celelalte procedee „minore” care evită rezecția pulmonară (puncția repetată percutanată și drenajul percutanat al abcesului) se obține numai în câteva săptămâni de tratament;- față de procedeul prin „aplatizare-plicaturare” prezintă avantajul că, prin puncție aspirativă-lavaj în circuit închis, evită momentul „aplatizării”, timp operator în care cavitatea abcesului larg deschisă poate suprainfecta marea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
și eficient post-operator;- permite rezolvarea cavității intrapulmonare restante după puncția abcesului, care se vindecă rapid, practic bolnavul plecând de pe masa de operație cu cavitatea supurată desființată; ceea ce la celelalte procedee „minore” care evită rezecția pulmonară (puncția repetată percutanată și drenajul percutanat al abcesului) se obține numai în câteva săptămâni de tratament;- față de procedeul prin „aplatizare-plicaturare” prezintă avantajul că, prin puncție aspirativă-lavaj în circuit închis, evită momentul „aplatizării”, timp operator în care cavitatea abcesului larg deschisă poate suprainfecta marea cavitate pleurală și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]