6,959 matches
-
obsesiv cuvintele CÂNT, SPERANȚĂ, DRAGOSTE, VIAȚĂ incluse în majoritatea creațiilor poetice ale autoarei. Poeta folosește cu nonșalanță cuvântul românesc intraductibil DOR ca pe un fel de pașaport, ce ne poate duce spre tărâmul fericirii veșnice. Poezia stă mereu ascunsă după perdele de fum indecente, ce încearcă să ascundă realitățile lumii care ne înconjoară. Amestecul de clasic și modern este frecvent în creațiile nonconformiste. Asta însemnând că nu vom avea în permanență acel vers clasic, ci un amestec imprevizibil, care de cele mai multe
ENIGMATICA POEZIE A LUI CARMEN SIMION de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Enigmatica_poezie_a_lui_carmen_mihai_leonte_1391005107.html [Corola-blog/BlogPost/347458_a_348787]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎN PAȘI DE IARNĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Adoarme universul, se scutură perdeaua, Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1482491297.html [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
este opusă ideea „unei literaturi naționale modeste”. Precum își programa F. Nietzsche, în „Voința de putere”, să facă astfel „ca aparențele să fie văzute”, E. Negrici, pe același drum al năzuinței de luciditate, își propune să dea la o parte perdeaua de iluzii și mituri de peste literatura română. Gestul spiritului critic de a se elibera de iluzii este unul radical. Pe o altă dimensiune, înțelegând că a fi radical înseamnă, precum spunea Nicolae Manolescu (cu ani în urmă), „a spune lucrurilor
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
instanță, mituri. La rândul lui, mitul „impune faptelor o ordine și un înțeles, dându-ne șansa de a ieși printr-o iluzie, din inconfortul și spaima incomprehensibilului”. Așadar, o primă, certă sursă de iluzii sunt miturile. Ele chiar „alcătuiesc o perdea de iluzii ocrotitoare”. Pe de altă parte, „orice schimbare este producătoare de iluzii”: schimbările rodesc irepresibil iluzii. În al treilea rând, pe componenta sa mai rațională, prin conștiința sa critică, literatura însăși își produce iluzii, tehnici de iluzionare și seducție
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
spiritului critic din ultimele decenii s-a transformat în moartea lui”. În marea lor majoritate, iluziile literaturii române sunt opera criticii și istoriei literare. Gestul clinic major al lui E. Negrici este de a da la o parte voalurile și perdeaua de mituri și iluzii de pe literatura română, „a reface contactul firesc cu opera”: a face ca aparențele să fie văzute. Pe un al doilea plan, se situează componentele gesticii cinice a lui E. Negrici: spiritul de negație și miza pe
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
miza pe „forța expresivă a gândirii opozitive”. Iluziile literaturii române provin din adeziunea fără simț critic la o aceeași inerțială doxa. Paradigmaticul critic clinic care este E. Negrici renunță la consimțirea în minciună, fantasmă și mit, dă la o parte perdeaua de iluzii de pe literatura română, ne arată cum să vedem aparențele. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
pe față.Orele zboară ca vântul!... Dimineața își varsălacrima în gura ierbii.Rimelul cade greu pe gene.... XIV. ȘAH-MAT!, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 1977 din 30 mai 2016. Curajoasă pătrund în copacul minții împrăștiind impulsuri. În perdeaua întunericului dansez pe vârf de neuron. În calea mea dinții orelor se macină cu sete îmbrățișând aleile pustii în făină albă. În calendar zilele se rostogolesc scăldându-se în ape negre. Joc ultima piesă ascunsă de văzul lumii. Șah-mat! Citește
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
dinții orelor se macină cu sete îmbrățișând aleile pustii în făină albă. În calendar zilele se rostogolesc scăldându-se în ape negre. Joc ultima piesă ascunsă de văzul lumii. Șah-mat! Citește mai mult Curajoasă pătrundîn copacul minții împrăștiind impulsuri. În perdeaua întunericului dansez pe vârf de neuron.În calea mea dințiiorelor se macină cu seteîmbrățișând aleile pustiiîn făină albă.În calendar zilele se rostogolescscăldându-se în ape negre.Joc ultima piesă ascunsăde văzul lumii.Șah-mat!... XV. LUMINĂ ȘI ÎNTUNERIC, de Cristina Mariana
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
a devenit hrană a sufletului, fără de care nu poate trăi. De fapt după cum am și înțeles eu am impresia că scrisul și cărțile sunt principala și poate chiar singură să avere: “Din străinătate/Din afara mea/Mă scriu/Cu fir de perdea de vis.// Din fostul eu/De dincolo de mine/Metamorfozând/Și internalizand/Cunoașterea/Refac străjeri/Și exist/ Respirând amintiri...” Ca o navă cosmică străbate Universul căutând noul și totdeauna cucerește stea după stea, se mișcă înainte pornit din portul frumos al
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1453128391.html [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
-
să fii ....așa cum te simt Limpezime de suflet Îmi limpezesc privirile-n boabe de rouă cu buzele arse de doruri le sorb liniștită răcoarea din ierburi ucise ieri de arșiță, primenite azi noapte în strigăt de lună nouă se ’nalță perdele de aburi dansând grațios înspre nouri iar eu, răstignită-ntre vise le-admir năucită splendoarea. leneșe flori trezite de coruri de greieri își ridică-amorțite petalele fine, despletindu-și corole pe fragezii lujeri dăruiesc tot nectarul spre harnice, neîntrecute albine. Din
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_dragoste_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
cu grije pe pereții din încăperile apartamentului dintr-o vila expropiată, care fusese cândva a părinților săi. Cand se plictisea și cu această îndeletnicire se așeza în fotoliu și visa. “Mă visăm într-un interior de colecționar de tablouri. Prin perdelele de brocard grele lumină filtra sentimentele mele cum gândurile se strecurau pe langă umbră lui K.H. Zambraccian. Discuțiile erau aprinse pe marginea unor tablouri de Mircea, Verona, Vermont, Rochegrosse și Luchian. Slovele căpătau contur de stropi de apă, iar culorile
SINGUR, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Singur_povestire_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1329233134.html [Corola-blog/BlogPost/356317_a_357646]
-
este înlăturat nu numai termenul comparat , dar și adverbul de comparație. Rămâne doar termenul cu sens figurat. Așa capătă mesajul forță, dacă, în loc să spunem: „soarele străpunse norii cu razele sale fierbinți, ca niște sulițe de foc”, vom exclama „soarele străpunse perdeaua de nori cu sulițe de foc”. Sau, în loc de: „câmpia acoperită cu zăpadă strălucește ca o pânză cusută cu diamante”, voi spune „Valuri de scântei unduiau lanurile de diamante”. Se observă diferența, pentru că mesajul, deși scurtat, devine convingător. Cum se știe
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
în frunte! Armia romană e un munte! ( Oastea începe să treacă, înșiruindu-se pe pod. ). TABLOUL VI ( Înăuntru templului sacru din Sarmisegetusa. Pereții sunt împodobiți cu ramuri înverzite. Deoparte și de alta stau strajurile-lupii de armă. În față e o perdea mare albastră, ce se trage înlături când rugăciunea începe odată cu furtuna. Pe întinusul perdelei uriașe, în linii simple și mari se desenează o trimitere la zeul Zalmoxis. Un credincios e aruncat în sus și apoi cade între sulițele ținute în
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
pod. ). TABLOUL VI ( Înăuntru templului sacru din Sarmisegetusa. Pereții sunt împodobiți cu ramuri înverzite. Deoparte și de alta stau strajurile-lupii de armă. În față e o perdea mare albastră, ce se trage înlături când rugăciunea începe odată cu furtuna. Pe întinusul perdelei uriașe, în linii simple și mari se desenează o trimitere la zeul Zalmoxis. Un credincios e aruncat în sus și apoi cade între sulițele ținute în mâini voinice ale oștenilor.). Scena 1. TEMNICIERUL E gata prea bune îngrijitor? ÎNGRIJITORUL TEMPLULUI
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
a prins în pământ acesta bun. Ne-o spun poveștile și cântul străbun. Sunt multe mreje întinse de romani, 30 Ei știu pieziși să-l poartte de ani. Noi știm doar lupta dreaptă Răsplată după faptă. ( Se aud tunete puternicie. Perdeaua se dă înlături și lasă să se vadă, atârnând de bolta templului, pe fundal, un fulger, în zig-zag, din aur sclipitor. Pe fondul de afară al norilor negri, răzvrătiți, se văd în dosul altarului, oarecum pe o estradă a acesteia
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
mai nemărginit, dacă îi comparăm glasul cu susurul, e mail lin...! Slavă domnului că e atât de frumoasă! Lucrează ca o florăreasă cu bobocii, rabdă, e delicată, nu irită, nu smuncește, e un tablou viu, văzut și mai frumos prin perdeaua diafană a lacrimilor din ochi. Este doctorița Diana-Georgiana Trifan, medic stomatolog la Clinica „Elmar Dent” din Buhuși. A absolvit Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea „Gr. T. Popa” din Iași și competențe în Implantologie Orală, la Universitatea „Carol Davila” din București
DR. DIANA-GEORGIANA TRIFAN. INEPUIZABIL MOTIV DE ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_diana_georgiana_trifan_in_aurel_v_zgheran_1386931811.html [Corola-blog/BlogPost/353337_a_354666]
-
nea...îmi place fumul care se înalță într-o coloana tremurânda din coșurile caselor...asociez decembrie cu mirosul de cozonac și cu pocnet de lemne arzând...nu râde,citeste-nainte... Și-mi place să privesc iarnă prin colțul răsfrânt al perdelei...dintr-o casă încălzita în care miroase a gutui...gutuile toamnei ce-a trecut... Iarnă asta îmi aduce aminte de "senzația de fulg topit pe buze"...și numai eu știu de ce;) Trecerea prin anotimpuri este dureroasă dar atât de necesara
NU RÂDE...CITEŞTE-NAINTE... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Nu_rade_citeste_nainte_.html [Corola-blog/BlogPost/356058_a_357387]
-
sala de operație. Copilul plângea, eu eram destul de speriat, Larisa ne încuraja. Am inventat amândoi povești, pentru a-i sustrage atenția copilului și a mai uita de durerea din umăr. A intrat în operație. Cu voia unei asistente, după o perdea s-a ascuns Larisa. Doctorul s-a făcut că nu știe. Îi promisese copilului că va fi lângă el. Avea încredere în ea. Operația s-a desfășurat cu aparatură modernă, pe monitoare văzându-se totul, oasele au fost puse la
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_alexandru_pesamosca.html [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
adierea vântului... ce fac însă cu fereastra mea opacă?” Mi-am luat așadar casa și am agățat-o de stele. Răsar în ea, noapte de noapte și privesc copacul în care am stat, rupt în două, cu gândurile pierdute... Trag perdeaua timpului și mă orientez spre răsărit. Acolo sunt baladele îmbrăcate în roșu... Se vede casa din povestea mea simplă? Dar casa de pe cer? În același timp, sub talpa muntelui cântau clipele. Un concert amețitor care făcea stâncile să se întrebe
ETCETERA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Etcetera_gina_zaharia_1335036003.html [Corola-blog/BlogPost/357689_a_359018]
-
ființă pe care o va vedea. I-a fost ușor să-i stabilească poziția exactă pentru că tocmai atunci ea a explicat celor prezenți: - Am hotărât să se întrerupă lumină electrică și să se lase lumină naturală, dar ușor difuza, grație perdelelor trase, pentru că soarele este prea puternic afară. Ochiul nu trebuie să aibă primul contact cu lumina puternică. Să nu uitați acest aspect niciodată... Da, acum domnul Dobrescu, pacientul nostru, poate deschide ochii... În tot acest timp cei prezenți uitaseră parcă
UN ALT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1396373521.html [Corola-blog/BlogPost/354065_a_355394]
-
mie. Ce nebun ar ridica POALELE muntelui,și de ce?S-a pus vreodată mănușă pe MÂNA de lucru a unei nații? Dar ochelari pe un OCHI de baltă? N-am văzut pe nimeni să-și fi tras la fereastră o PERDEA de fum sau să scuture de praf un COVOR de frunze.Ar fi culmea muzicii să cântăm din FLUIERUL piciorului sau din GURA sobei...Dar ce culme ar fi să pui o cojoacă țărănească pe UMERII dealului, să tunzi PĂRUL
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_noroc_.html [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
a chaosului văi,/ Jur împrejur de sine,/ Vedea ca-n ziua cea dentâi,/ Cum izvorau lumine.” (Luceafărul, Mihai Eminescu) „Casa în construcție cu ramuri uscate, ca păienjenii, în schele/ Înălțate-n ceruri cu seninătate/ Până când norii ți-or sluji de perdele/ Și stelele: mulțămirea lămpilor pe balcoane înserate.” (Vino cu mine la țară, Tristan Tzară) „Stoarce, Dumnezeu, lămâia lumii./ Să se facă simplitatea cerului/ trimite-ne anunțarea minunii./ Ca pasărea de cârpă a luminii/ Pentru bucuria sufletului.” (Insomnie, Tristan Tzară) „(...) Trecu
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
ridicase capul în spatele lunii și am alunecat în noapte pe corabia viselor rupte din realitate. Viață, de acum nu vreau să mă grăbești, vreau să culeg fiecare apus ce-mi va fi dat să ating și să-l ascund dincolo de perdeaua sufletului meu, să-l retrăiesc de câte ori voi simți că-mi cad visele în iarba nostalgiei, să-l prind în căușul palmelor ca să-mi spăl privirea cu el la nesfârșit și să-mi șterg lacrimile dorului când mă vor cuprinde! De
MAGIA UNUI APUS DE SOARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Magia_unui_apus_de_soare_cornelia_viju_1331489615.html [Corola-blog/BlogPost/366330_a_367659]
-
care o percepem și cea care ne este ascunsă, ar dispărea. Abia atunci, L-am descoperi cu adevarat, pe Dumnezeu. “Parcatoata creația Ta/ Aș vrea s-o dau la o parte,/ S-o dau la o parte,/ Că pe-o perdea,/ Iar dincolo de ea ai fi Tu,/ Ai fi Tu cu brațele întinse spre mine.” Dumnezeu este dispus să îl primească pe păcătos, “cu brațele întinse”, așa cum a făcut-o în vremurile Vechiului Testament, când le-a oferit lui Adam și
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_crestina_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie_.html [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
și iarbă deasă. Straturi de flori așezate strategic înfrumusețau aspectul. Felinarele împânzite pe domeniu luminau discret învăluind în mister curtea și conacul. Galopul unui cal se auzea apropiindu-se zgomotos. Apariția lordului M.Joseph o surprinse și se retrase după perdea, deși nu erau șanse să fie observată. Camera era cufundată în întuneric. Armăsarul alb, un exemplar superb alerga iute mănat de lord. Făcea ture în jurul grădinii. M.Joseph renunțase la hainele de gală. Cămașa largă de culoare albă, umflată de
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1475494282.html [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]