338 matches
-
altor elevi blăjeni care au contribuit la adunarea doinelor și strigăturilor din Transilvania, publicate în anul 1885 de Jan Urban Jarník și Andrei Bârseanu. Elev în ultimul an de liceu, C. are prilejul să-l găzduiască, în 1866, pe tânărul peregrin Mihai Eminescu, atras de faima istorică și culturală a Blajului. Cele aproape două luni petrecute cu Eminescu la Blaj, precum și reîntâlnirea lor la București, în 1868, le-a evocat în revista „Luceafărul” (în 1904 și 1905), înscriindu-și, cel puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
istoriografie, statistici etc. În sumar nu intră producții literare, cărțile recenzate fiind monografii, lucrări istorice sau studii lingvistice. Se remarcă recenzia lui N. Bănescu la Memoriile reginei Maria, Aurel Decei semnalează Istoria românilor de N. Iorga, Ovidiu Boitoș scrie despre Peregrinul transilvan al lui I. Codru-Drăgușanu. Proiectul de elaborare a Atlasului lingvistic român este amplu discutat de Sextil Pușcariu (1/1936). Deși articolele de artă nu reprezintă o prioritate a revistei, merită menționat un studiu al lui C. Petranu, Arhitectura în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289278_a_290607]
-
drept care căutătorul de absolut își deconspiră drama: Câteodată spun vorbe care nu mă cuprind./ câteodată iubesc lucruri care nu răspund". Semnele, simbolurile, metaforele instituie uneori rezonanțe de profunzime, alteori ele, cuvintele, rămân în cețuri prelungind osânda de a nu ști. Peregrinul imaginar planând peste ape în felul unui personaj biblic, își trimite porumbii (mesageri ai speranței și armoniei) "să-ncerce pajiștea cerului", dar calea spre infinit, "subt semnul înalt al curcubeului magic", e închisă. Câtă vreme posibilitatea de transgresare a limitei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
muri liniștit, pe mine / Mie redă-mă!..." Flancat de personaje răsunătoare în lumini reci, antice, biblice ori din lumea medievală -, îl urmărim în demersuri cognitive pluriforme: "Evul mediu s-a retras în mine" (A patra elegie); renascentiștilor le face reverențe; peregrinul (atât de repede dispărut), exponent al continuităților temporale, se vrea apropiat păstorului mioritic și lui Toma Alimoș, dar și călător în spații planetare, cu opriri în tărâm indian, ori în legende mediterane sau, fugitiv, în septentrion: "Ensitteren, ensitteren, cuvântul / acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
propriul / tău centru". Sentențios, solemn, Corul clamează lapidar: "În prezent culoarele labirintului se înmulțesc". În Antistrofa intră în joc "marele Inconștient", "Trecutul", "Puterea", "Gelozia", "Umbra" și celelalte; Epoda recomandă echilibrul, pacea interioară, liniștea aceea "binecuvântată", "trandafirul împăcării cu sine". Tenacele peregrin, devenit în final "o emanație a purgatoriului", cată să primească lucrurile așa cum vin: "Peste toți e ceasul; binevoitor sau rău". Al doisprezecelea glas, o alegorie cvasi-didactică despre Marea Trecere, lasă câmp liber legilor existențiale; se întâlnesc aici date ale psihismului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
românești din bisericile Bihorului, I-II, Oradea, 1985-1986; Manuscrisele românești medievale din Crișana, Timișoara, 1986; Avram Iancu în tradiția poporului român, Oradea, 1989; Memoria vechilor cărți românești, Oradea, 1990; Însemnări pe bătrâne cărți de cult, Oradea, 1992; Vasile Sturza Moldoveanu, peregrinul transilvan, Oradea, 1993; Oradea în epoca Luminilor, Oradea, 1996; Misterioasa miniatură „Madona română” din Biblioteca Vaticanului, Oradea, 1997; Cărturari și artiști din Muntenia și Moldova, peregrini în Crișana (sec. XIV-XVIII), Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Eugen Pavel, Florian Dudaș, „Cazania lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]
-
românești, Oradea, 1990; Însemnări pe bătrâne cărți de cult, Oradea, 1992; Vasile Sturza Moldoveanu, peregrinul transilvan, Oradea, 1993; Oradea în epoca Luminilor, Oradea, 1996; Misterioasa miniatură „Madona română” din Biblioteca Vaticanului, Oradea, 1997; Cărturari și artiști din Muntenia și Moldova, peregrini în Crișana (sec. XIV-XVIII), Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Eugen Pavel, Florian Dudaș, „Cazania lui Varlaam în Transilvania”, CLG, 1985, 2; Dan Simonescu, Eveniment editorial bihorean, F, 1988, 5; Sever Dumitrescu, Un tânăr savant român: Florian Dudaș, „Crișana Plus”, 1996, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]
-
metaforei zborului. Versul relevă însă, nu o dată, discursivități și o exaltare imagistică artificioasă. Călătoria la unul din leagănele civilizației îi descoperă lumi fabuloase, devenind prilej de confruntare cu sine însuși și sursă pentru o lirică a descripției reflexive, ca în Peregrin la Ninive (1988). O chemare specială către civilizațiile dispărute ale Orientului arată și dicționarul Divinități, simboluri și mistere orientale (I-V, 1999-2003). Proza îl trădează pe poet, reconstituind metaforic și liric timpuri revolute și figuri intrate în legendă și basm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
P. a îngrijit ediții din O. Goga, G. Bacovia, I. Peltz și a alcătuit câteva antologii tematice. Diversitatea preocupărilor dezvăluie personalitatea unui autor nutrit de bune lecturi, cu deschidere spre zone mai puțin frecventate. SCRIERI: Obsesia păsărilor, București, 1970; Mereu peregrinul, București, 1972; Țara fântânilor, București, 1972; Cuvinte de grâu, București, 1975; Rapsodii la vatra Mioriței, București, 1975; Ctitorii brâncovenești, București, 1976; Contemporan cu visul. Oameni, locuri și tradiții din ținutul Buzăului, București, 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenței, București, 1979; Țărmul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
București, 1978; Reîntâlnire cu cetatea adolescenței, București, 1979; Țărmul uitat și alte poeme, București, 1981; Diligența cu păsări, București, 1983; Pe urmele lui Vasile Voiculescu, București, 1984; Carte de dragoste pentru București, București, 1986; Povarna și alte povestiri, București, 1987; Peregrin la Ninive, Cluj-Napoca, 1988; Flăcări și porumbei, București, 1989; Puii de urs nu merg cu automobilul, București, 1989; Cele mai frumoase poezii, București, 1992; V. Voiculescu și lumea lui, București, 1993; O istorie anecdotică a literaturii române, București, 1995; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
literară și boema din România de la începuturi până în prezent, București, 2002; N. Porsenna, Antologie de lirică universală, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Obsesia păsărilor”, RL, 1970, 15; Radu Cârneci, Pro amicitia, ATN, 1970, 6; Aureliu Goci, „Mereu peregrinul”, RL, 1972, 42; Alexandru Lungu, „Mereu peregrinul”, ATN, 1972, 12; Magda Ursache, „Mereu peregrinul”, CRC, 1973, 2; Popa, Dicț. lit. (1977), 446; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 108-109; Radu Cârneci, Drumurile și faptele unei vieți, CNT, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
până în prezent, București, 2002; N. Porsenna, Antologie de lirică universală, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Obsesia păsărilor”, RL, 1970, 15; Radu Cârneci, Pro amicitia, ATN, 1970, 6; Aureliu Goci, „Mereu peregrinul”, RL, 1972, 42; Alexandru Lungu, „Mereu peregrinul”, ATN, 1972, 12; Magda Ursache, „Mereu peregrinul”, CRC, 1973, 2; Popa, Dicț. lit. (1977), 446; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 108-109; Radu Cârneci, Drumurile și faptele unei vieți, CNT, 1984, 8; Șerban Cioculescu, „Pe urmele lui V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
de lirică universală, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Obsesia păsărilor”, RL, 1970, 15; Radu Cârneci, Pro amicitia, ATN, 1970, 6; Aureliu Goci, „Mereu peregrinul”, RL, 1972, 42; Alexandru Lungu, „Mereu peregrinul”, ATN, 1972, 12; Magda Ursache, „Mereu peregrinul”, CRC, 1973, 2; Popa, Dicț. lit. (1977), 446; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 108-109; Radu Cârneci, Drumurile și faptele unei vieți, CNT, 1984, 8; Șerban Cioculescu, „Pe urmele lui V. Voiculescu”, RL, 1984, 10; Mihai Ungheanu, „Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
108-109; Radu Cârneci, Drumurile și faptele unei vieți, CNT, 1984, 8; Șerban Cioculescu, „Pe urmele lui V. Voiculescu”, RL, 1984, 10; Mihai Ungheanu, „Pe urmele lui V. Voiculescu”, LCF, 1984, 26; Ovidiu Papadima, V. Voiculescu, VR, 1984, 11; Romul Munteanu, „Peregrin la Ninive”, FLC, 1988, 31; Tudor Cristea, Poezie și ceremonial, ARG, 1988, 12; Gheorghe Tomozei, Rezervația de fluturi, București, 1988, 242-244; Ulici, Lit. rom., I, 300-302; Ion Apetroaie, Literatură și reflexivitate, Iași, 1996, 89-93; Lucian Chișu, Scriitorului îi șade bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
Christos când urca Golgota este de origine incertă, având trei posibile surse: mitica budistă, posibila identificare cu Josephus Cartaphilus (aprodul lui Pontius Pilatus) sau cu Malchus, personaj din misterele religioase ale catolicismului medieval, sau, cel mai probabil, mit oriental despre peregrinii arhaici penitenți, trecut prin filtrul unei ideologii eclesiastice medievale 881. Dayan îl definește pe Ahasverus "un fel de anima mundi, de Spirit al Lumii", dar "mult mai simplu și mai profund. Pentru că, în realitate, Ahasverus poate fi oricine dintre noi
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sau dintr-o privire, reușim să ne transmitem gândurile sau să ne facem reciproc Înțeleși asupra celor ce-au fost sau vor fi2. De curând am aflatcă ai avut la Lebadeia 3 mai multe dezbateri pe această temă cu niște peregrini, dar cel care ne-a informat nu ne-a lămurit Îndeajuns”. (D) - „Nici nu e de mirare”, am răspuns eu, „deoarece Întâmplător tocmai aveam multă treabă și nici o clipă de răgaz, căci se consulta oracolul și se Îndeplinea sacrificiul În
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Virgil Cândea se oprește asupra tipologiei intelectualului sud-estic din veacul umanismului și pe care o fixează convingător în trei tipuri de bază, respectiv ulama ("om al condeiului"), clerul creștin și dragomanul, la care adaugă alți "agenți ai înnoirii intelectuale", anume peregrinul, convertitul și renegatuPs. Următoarele două secole îi aduc în prim-plan pe filosoful-patriot și pe cetățean, definitorii pentru edificarea a ceea ce s-a numit "umanismul civic" (Alexandru Duțu) în perioada de ecloziune romantică. Pe de altă parte, frecvența unor tipologii
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
călătorie de un lirism abundent, înecat într-o pletoră de metafore și alegorii convenționale care risipesc liniile peisajului descris, dându-i uneori contururi ireale. Contemplând pământul țării „sfințit de jertfe mari”, cu inima plină de mândrie pentru un trecut glorios, peregrinul invocă fapte strălucite din istoria neamului, legende și obiceiuri, aducând un elogiu țăranului român. În monografia lirică Pictorul N. I. Grigorescu (1910), el face o reconstituire exaltată a universului picturii lui Grigorescu. De altfel, în critica de artă propriu-zisă, practicată la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Cercel - umanist român și poet, T, 1977, 10; Dicț. lit. 1900, 679-680; Mazilu, Recitind, II, 24-25; Dicț. scriit. rom., III, 735-738; Dan Horia Mazilu, Voevodul dincolo de sala tronului, Iași, 2003, 34-38; Dan Horia Mazilu, Noi printre ceilalți sau Despre literatura peregrinilor, București, 2003, 10-11. D.H.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
tăioasă a vânturilor, o corabie care a izbutit, totuși, să vină spre noi. Dar în cea de a doua, care marchează și debutul dumneavoastră scenic? Piesa se numea, de fapt, „Încotro, dragul meu rătăcitor?“. Am încercat să vă propun un peregrin prin lumea lui lăuntrică, dar și prin lumile colindate. Să invoc spiritul lui 60 necontenit însetat de armonii, rătăcirea lui nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și din preajmă. Citindu-1 prin operă, am căutat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare 373, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern. Precum Elis a lui Trackl, Zarathustra a lui Nietzche, Vieru călătorește veșnic, în moartea care naște prin sacrificiul lui un alt codru, o lume paralelă în care pierdut, trăiește reînfrunzirea sufletului într-un alt trup. Eminescian, dar departe de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
îl văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern, un mare adept al divinității tinzând să obțină inițierea prin renaștere, cu drept la o nouă viață, la un nou avatar. Precum Elis a lui Trackl, Zarathustra a lui Nietzche, Vieru călătorește veșnic, în moartea care naște prin sacrificiul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
abrupte, o atmosferă de legendă și hieratism. Spațiul montan al Țării de Sus, pădurea, fantasmele medievale, copilăria circumscriu un filon autohton prezent și în scrisul altor poeți tineri (bucovineni și ardeleni) din anii ’30. M. cultivă ipostaza unui dezrădăcinat răzvrătit, peregrin anonim „între două lumi”, între „orașul desfigurat de cimitire multe” și „altarul unei mici biserici”, căutând „calea către Olimp”. Târzii, celelalte două culegeri de poeme, Iarba stelelor (1968) și Momentele marmorei (1976), redimensionează universul imagistic inițial în „forme de expresie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
Antim Ivireanul, București, 1999; O istorie a blestemului, Iași, 2001; Dimitrie Cantemir, un prinț al literelor, București, 2001; Un „Dracula” pe care Occidentul l-a ratat, București, 2001; Voievodul dincolo de sala tronului, Iași, 2003; Noi printre ceilalți sau Despre literatura peregrinilor, București, 2003. Ediții: Cronicari munteni, introd. edit., București, 1988; Cronici brâncovenești, postfața edit., București, 1988; Ștefan Ciobanu, Istoria literaturii române vechi, pref. edit., București, 1989, Dimitrie Cantemir în Rusia, pref. edit., București, 2000; Gheorghe Asachi, Ruxandra Doamna, postfață edit., București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
cf. lat. vitellus.i s.m. "viteluș; gălbenuș de ou"). X xant(o)- "galben" (cf. gr.ξανθός, -ή, -όν adj. "galben"): med. ro. xantelasmă s.f. (cf. fr. xanthélasma s.f.; en. xanthelasma); xen(o)- "străin" (cf. gr.ξένος, -η, -ον adj. ,,străin, peregrin"): xenon 133; med. ro. xenogenic adj. (cf. fr. xénogénique, adj.; en. xenogeneic); xer(o)- "uscat, uscăciune" (cf. gr. ξηρός,-ά, -όν adj. "sec; desecat"): med. ro. xerosis s.n. (cf. fr. xérosis s.m.; en. xerosis); xif(o)- "vârf de sabie, apendice
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]