895 matches
-
autoritate bizantinologia noastră, pe un spațiu sud-est european (România, Bulgaria, Serbia, Grecia) și occidental (Franța, Italia, Belgia, Germania). Acolo unde marii săi maeștri, restrînși fiind la spațiul oriental al Europei, nu au ajuns, Petre (Pierre) Năsturel a putut - cu sacrificiul peregrinărilor de exil - să atragă atenția asupra raporturilor strînse ale politicii cultural religioase românești cu Muntele Athos. Îmi permit să consider că Pierre Năsturel este cel mai autorizat cunoscător român ale documentelor grecoromâneș ti din instituțiile monahale de pe Muntele Athos. De
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]
-
trăitor în Grecia dar umblând peste tot, de Toma Ungureanu, artistul plastic, scenograful stabilit la Boston, dar și de mulți alții care, emigrând din România în timpuri în care „o lume întreagă se mută de colo-acolo”, găsiseră, în multele peregrinări, locuri despre care să poată spune că sunt pentru ei acasă. În centru se află totuși unul din cele trei personaje și anume Anton Maurer, ziaristul care acum, la o vârstă înaintată, își scrie „jurnalul-roman”, un text în care folosește
Noi teritorii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4652_a_5977]
-
trăitor în Grecia dar umblând peste tot, de Toma Ungureanu, artistul plastic, scenograful stabilit la Boston, dar și de mulți alții care, emigrând din România în timpuri în care „o lume întreagă se mută de colo-acolo”, găsiseră, în multele peregrinări, locuri despre care să poată spune că sunt pentru ei acasă. În centru se află totuși unul din cele trei personaje și anume Anton Maurer, ziaristul care acum, la o vârstă înaintată, își scrie „jurnalul-roman”, un text în care folosește
Noi teritorii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4653_a_5978]
-
anul 2006 și realizat de Gilda Vâlcan (transcrierea i se datorează Ilincăi Ilian). Textul se constituie într-un emoționant In memorian, acum, la despărțirea de admirabila traducătoare, eseistă și poetă. Sunt puse în lumină capitole însemnate din biografia sa: copilăria, peregrinările prin diverse orașe din țară, relația cu părinții și cu apropiații, anii de școală, starea de sănătate fragilă din anii tinereții. Reproducem aici o confesiune tulburătoare: „Pe urmă, după ce părinții mei și-au terminat studiile, mama medicina și tata franceza
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4576_a_5901]
-
„Călătoria ca experiență a peregrinării și popasului, a capacității și incapacității de a-i întâlni pe ceilalți, ca descoperire și aventură, ca întâlnire sau ca evadare”. După apariția versiunii românești a volumului L’infinito viaggiare sub titlul Călătorie nesfârșită (Rao, București, 2010, 256 p., traducere
Claudio Magris: „A călători este metafora vieții“ () [Corola-journal/Journalistic/5847_a_7172]
-
întreaga mea introducere la Călătorie nesfârșită reprezintă o încercare de răspuns. Dacă ar trebui să mă limitez la o singură definiție sau la o singură frază, aș spune că a călători este prin excelență metafora vieții. Călătoria ca experiență a peregrinării și popasului, a capacității și incapacității de a-i întâlni pe ceilalți, ca descoperire și aventură, ca întâlnire sau ca evadare. În fine, status viatoris, după cum afirmă teologia vieții umane. Între diferitele călătorii pe care le propune cartea, se numără
Claudio Magris: „A călători este metafora vieții“ () [Corola-journal/Journalistic/5847_a_7172]
-
albe trage cu ochiul încă de mic și a cărei prezență îi va deforma simțurile. Eroul fuge de acasă din adolescență, după ce omoară un bărbat din sat pe care-l ura de moarte și apoi îi incendiază casa. De aici, peregrinările sale vor fi continue, la Istanbul, cu Yussuf, care-l transformă în cadâna lui, acoperindu-l de mătăsuri și bijuterii, în Bulgaria, în timpul războiului pe care românii îl numesc „de Independență”, la București, la Paris, la Viena, peste tot culoarea
Aventurile unui antierou by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5694_a_7019]
-
o alta: „Timpul, deși face ca animalele și plantele să crească, să se ofilească apoi cu uimitoare punctualitate, asupra minții omenești nu exercită aceeași uimitoare influență. Ba mai mult, mintea omenească lucrează, la rândul ei, tot atât de ciudat asupra ființei timpului.” Peregrinarea în timp prilejuiește un noian de referințe culturale, surprinse cu finețe de traducerea Antoanetei Ralian, păstrându-și totodată, datorită ironiei, prospețimea. De pildă, la întoarcerea în Londra total transformată, Orlando nimerește peste „domnii Addison, Dryden, Pope luându-și cafeaua”. „Addison
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
a unui text invizibil în spațiul textual al romanului care constă doar în notele de subsol (Bartleby & Co), până la scriitura narcisistă din Doctor Pasavento, unde găsim o densă, multiperspectivistă și dinamică reflecție asupra creației literare, care conduce la scriitura narcisistă. Peregrinările și jocurile identitare ale naratorului protagonist (doctorul Pasavento, alteregoul lui Vila-Matas), într-un spațiu ambiguu, la „frontiera” dintre realitate și irealitate, transpun metaforic ideea dispariției autorului. Printr-un joc intertextual și imaginativ, doctorul Pasavento creează un spațiu livresc, al operelor
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
în mod evident un pseudonim, Gottfried Habenicht a întreprins o investigație pentru a identifica persoana care se ascunde în spatele numelui. La capătul ei, conchide că este vorba despre Karl Gustav Förk, un german născut în Saxonia și ajuns după îndelungi peregrinări în Timișoara, unde cumpără în 1857, împreună cu un conațional, tipografia Beichel. Acolo publică diverse calendare și se afirmă el însuși ca scriitor. Selecționarea pieselor incluse în volumul apărut în 1863 s-ar fi datorat eforturilor acestui tipograf inimos și, de
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
ce se aflau în Franța. În acea perioadă, fiica sa se înscrie la universitate în ultimul an de studii și obține licența la Sorbona. Tot acolo se va petrece și logodna ei cu Mihai Șerban. Există însă în toate aceste peregrinări transcontinentale un episod despre care nu am reușit să aflu niciun fel de amănunt, deși mi se pare cel mai fascinant: călătoria familiei Blaga din patrie până în Scandinavia s-a efectuat prin Rusia, în plină vâltoare a întâiului război mondial
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
Wagner primise mesajul de la Jean-Paul, Wackenroder, Tieck, Novalis, Schopenhauer, Hoffmann, Nietzsche, Schumann (cultul misticii cosmosului și a sunetelor, a nostalgiilor absolute, universul „nopții” loiale și al „zilei” înșelătoare...), Thomas Mann prelua de la Wagner motivul unui dublu spațiu uman și a peregrinării între cele două spații, sentimentul maleficității universului, sinteza între mistic și carnal, ba chiar formula wagneriană din Tetralogie (prezența fluidică a universului - de la nașterea lucrurilor la amurgul lumii, abolind iluzia că există o „salvare prin iubire”). Fiecare secol cere mitul
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
față de acest spațiu este unul al nativului: „De ce scriu? Fiindcă am văzut lumina zilei în Cernăuți”, va mărturisi poeta într-un credo foarte semnificativ pentru gândirea sa. Astfel, începutul și sfârșitul întâlnesc același deus loci însoțind-o pe poetă în peregrinările ei prin lume: „Din leagăn/ mi-a căzut privirea/ în Prut” și dintre „averile” sale face parte și „mormântul meu din Bucovina” (Testament). Câteva poeme poartă titlul de Bucovina, văzută în memoria ei afectivă aproape eminescian: „Verde mamă/Bucovină/ cu
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
Bucovină/ cu fluturi în plete” sau ca pe un „Ținut ce m-a/ întruchipat/ cu brațe de ape/ plete de păduri/ culmi cu afine/ de miere neagră”. Spinarea părintească a Carpaților sau munții blânzi ai Bucovinei sunt asociați imaginilor din peregrinările ei. Un portret al orașului Cernăuți mai păstrează tușele idilice din perioada cosmopolitismului austriac: „Oraș al păcii pe coline/străjuit de păduri de fag// Sălcii de-a lungul Prutului/ plute și înotători// Risipă de primăvară - liliacul/ În jurul felinarelor/ cărăbușii de
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
creaturi este, poate, o erezie și o eroare dacă o aplicăm realității, dar este incontestabilă cînd se referă la poet și la opera sa”. Între acestea mi se pare deosebit de relevant eseul despre Ulise, ca personaj-cheie pentru literatura contemporană a peregrinărilor și emblemă a „nomadismului” zilelor noastre. Citându-l pe August Rüegg (Jenseitsvorstellungen vor Dante, II, 114), Borges subliniază afinitățile între Dante și Ulise, cutreierători de drumuri neumblate și lumi nevăzute; dar și deosebirea între cei doi: „Ulise săvîrșește pe seama și
Borges, Dante, Orient by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3633_a_4958]
-
volum de memorii, Facla din ureche, pe care ar fi bine să-l vedem, și pe el, reeditat. Deși lăsat în plan secund, nu mai puțin interesant este romanul istoric care se întrevede în spatele unei povești intens personale. De altfel, peregrinările familiei sunt motivate nu doar de aspecte domestice, ci mai ales, de la un punct încolo, de izbucnirea Primului Război Mondial. Vor fi apoi, spre 1919, primele răbufniri antisemite la școală, în Elveția, împotriva lui Elias și a colegilor săi, cărora, pentru stingerea
Tinerețea lui Canetti by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3381_a_4706]
-
alcătuiri ordonate, balsamul astfel răspîndit evoca, precum un fagure neascuns, virtuți de compunere strictă, - chema, fără voie, ai fi spus, rîvna unor emulații instituționale. Nu mă miram să recunosc, în unii dintre acești colindători, apariții ce se iviseră cuviincios în cadrul peregrinărilor mele bucovinene, la Mănăstirea Putna, în primul rînd, - adolescenți pășind spre pragul preoției, studioși ce îmbrățișau Construcțiile, dar și alții, armonizînd parcă metodic doxă filosofică și teologie. Unul purta această vocație în chiar dubla înrădăcinare a identității sale: Andrei, prenume
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
propriei lui subiectivități și, ca atare, pentru cititor, universul epic devine mai degrabă confuz. În centrul acțiunii se află tînăra americancă Daisy Miller care, alături de mama și de fratele său de nouă ani (Randolph), își petrece vacanța în Europa (cu peregrinări ample, ce se întind din Elveția pînă în Italia). Ea e remarcată de un tînăr american, Frederick Winterbourne (aflat, prezumtiv, la studii în Europa), care, fascinat de frumusețea fetei, are inițiativa în dezvoltarea unei relații, fie aceasta și de scurtă
Americani în Europa by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/3019_a_4344]
-
vine foarte greu să stau de vorbă despre Villon. Mi s-ar părea mai lesne să stau de vorbă cu el, «colegul meu de studenție». Cîte ore și lecții universitare audiate conserv în fiecare din versurile baladelor tale, François? Cîte peregrinări prin litere și prin severe discipline îmi reproșează stins nepăsarea de-atunci a studentului filolog, a celui care eram, visînd în bancă să descopere secreta cheie de sunet a ritmului tău?” Astăzi putem spune, fără umbră de îndoială, că visul
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
prin internate, se desenează un remarcabil portret al tatălui, înfocat partizan al Unirii, se dau relații despre colegi, unii deveniți nume de răsunet în planul culturii și politicii, ca A.D. Xenopol sau G. Panu, despre lecturile preferate, studiile universitare, permanentele peregrinări didactice prin țară, debutul timpuriu într-o publicație obscură de provincie, întâlnirile semnificative, ca aceea cu G. Ibrăileanu, datorită căruia Hogaș ajunge să fie cunoscut ca scriitor în "Viața Românească", nu în generația lui, care era a lui Eminescu și
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
ură și totodată de bucuria de-a blestema soarta, toracoplastia... Ca să-i acopăr ritmul delicios-infernal, mă concentram intens pe imaginea sorei zărite ziua. Îi șopteam, o mîngîiam... Al treilea pacient (oricînd există și un al treilea!), în vîrstă, înțelepțit de peregrinări prin fel de fel de sanatorii, bănuind că nu dorm, mă sfătuia blînd: să nu care cumva să accepți operația... Nu te da... Nu m-am dat!
Cui îi place să interpreteze? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16159_a_17484]
-
ales în momente moarte, de plictiseală, de așteptare. În romanul Viața în trei, un bărbat la treizeci de ani, plecat la munte, în Italia, cu prietenul lui, trăiesc o pasageră love affair cu o puștoaică de nouăsprezece, detașată, instabilă, capricioasă; peregrinările ulterioare ale lui Ludo, de astă-dată prin Paris, îl duc în pragul unei relații sexuale cu o Lolita, dar mama fetiței apare la timp. Nimic nu se întîmplă o dată pentru totdeauna între Ludo, prietenul lui, Samy, și răsfățata Catherine: nici
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
Provizii de soare vine că o întoarecere a privirii înapoi și o clipire a ochilor printre lacrimi. Este darul din ceea ce a pus de-o parte pentru noi. Ni-l oferă și pleacă, peste ocean, la copiii săi, într-o peregrinare cultural existențiala. Într-o nouă și concretă recuperare de sine. Sfâșiat și alunecat, dar cu încălțăminte înaripata. Între partea de sfârșit a anului 2004 și cea de început a anului 2005, Marian Barbu este pe „pământul dintre două oceane”, cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
viața dintr-un colț îndepărtat al Europei, devenit familiar lor prin Goldfaden. E descris parcursul tânărului Goldfaden compozitor din vocație, actor din nevoie, activist cultural, gazetar purtător al unei misiuni civilizatoare, e urmărit drumul de la Odessa la Sankt-Petersburg, Iași, New York peregrinările prin Est și saltul în Statele Unite. Toate acestea au lăsat urme nu doar în viața unui personaj neliniștit: neliniștea lui a modificat ceva din viața celor din jur. N-a avut întotdeauna succes: dar ce poate înlocui mai bine succesul
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
Sutura merge înainte. Neglijez exact subiectul cu care începusem. Ritmul e de film de acțiune, dar cu clenci. Eroul acestui gen de pelicule e mereu stăpîn pe situație, iar inamicul ține de natura evidenței. Or, aici situația stăpînește personajele, iar peregrinările lor au uneori aspectul unei mișcări browniene. Ce să mai zic, că stăpînul mitralierei pe care o ții în mînă ți se transformă în inamic cînd ți-e lumea mai dragă. Menționam într-o altă publicație mobilitatea camerei, abia apoi
Turnesolul Rrrrevoluției by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10183_a_11508]