148 matches
-
proiect spiritual - vor modela un caracter care, În anii viitori, va pune totul sub semnul Îndoielii. Deși adolescentă, ea are „geloziile” și invidiile maturității: Îi e ciudă pe ideile altora, pe capacitatea lor de a gândi mai profund decât ea. Perfecționismul - care nu va apuca să devină manie - stă, probabil, la baza multora dintre aparent inexplicabilele ei căderi psihice: „Sunt geloasă pe cei care gândesc mai adânc, pe cei care scriu mai bine, desenează mai bine, arată mai bine, iubesc mai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
bucuria vieții, ca și cum ar fi vorba de o pentagramă pe care cineva își scrie propria viață, transformând-o într-un fragment muzical armonios și sublim. O astfel de experiență personală, așadar, poate dovedi tuturor că fericirea, lipsită de manii și perfecționisme, este la îndemâna oricui într-un mod unic și irepetabil. Se cuvine să menționăm în această circumstanță o utilă cugetare a unui psihanalist acut și experimentat precum Carl Gustav Jung, care afirmă: «Asistăm la apariția problemei iubirii, care este una dintre
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
O obiectivele fundamentale ale politicii, 28-29, 55, 60, 72, 130, 132, 137, 139, 162-163 obiectul dreptății, 130-131, 141 ordine (socială și politică), 26-27, 53-55. 58, 64, 69, 75, 116, 119, 122, 124, 132, 134, 142, 161 P pace socială, 27 perfecționism, 87, 90, 93, 136 pluralism religios, 112 pluralism valoric, 93, 112, 135-137, 142, 162 politica recunoașterii, 16 politica toleranței, 16 politică, 28-29, 31-34, 37-38, 40-42, 44, 50, 54-55, 60-67, 69-74, 76-77, 83, 85-86, 88, 97-98, 117, 123-124, 126-127, 130, 132
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
caracteristici. Dreptatea ca echitate este o concepție politică a dreptății pentru cazul special al structurii de bază a unei societăți moderne democratice. În această privință, ea este mult mai limitată în anvergură decât doctrinele morale comprehensive, precum, printre altele, utilitarismul, perfecționismul sau intuiționismul. Dreptatea ca echitate se focalizează asupra politicului (sub forma structurii de bază), care nu reprezintă decât o parte a domeniului moralului" (John Rawls, Justice as Fairness: A Restatement (Belknap Press, Cambridge, 2001), p. 14). 18 De vreme ce cei mai mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fiind chiar exemplul criticat de Waldron: Ronald Dworkin, Freedom's Law: The Moral Reading of the American Constitution (Harvard University Press, Cambridge, 1996)). Mai mult, ei au argumentat - precum Joseph Raz sau Simon Caney, filosofi care sunt și susținători ai perfecționismului liberal - împotriva ideii că argumentările filosofice pentru anumite principii de organizare politică în condițile pluralismului valoric rezonabil trebuie să fie neutre din punct de vedere moral. Din perspectiva perfecționismului, dezacordul moral generalizat nu are implicații asupra standardelor de argumentare ale
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Joseph Raz sau Simon Caney, filosofi care sunt și susținători ai perfecționismului liberal - împotriva ideii că argumentările filosofice pentru anumite principii de organizare politică în condițile pluralismului valoric rezonabil trebuie să fie neutre din punct de vedere moral. Din perspectiva perfecționismului, dezacordul moral generalizat nu are implicații asupra standardelor de argumentare ale filosofiei politice liberale, ci doar asupra statului liberal, obligându-l să adopte instituții și proceduri de decizie care să răspundă în mod echitabil dezacordului moral și să cultive în
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
să rămâneți În urmă În Marea Cursă a Managementului? În seminarele mele, această Întrebare le este adresată participanților, cărora li se acordă timp pentru puțină introspecție În acest sens. Iată o listă a „crustaceelor” identificate de-a lungul anilor: Ă Perfecționismul Ă Lipsa de organizare Ă Teama de schimbare Ă Teama de răspundere Ă Proiecția negativă Ă Tergiversarea Ă Lipsa respectului de sine Ă Utilizarea defectuoasă a timpului Ă Gândirea individualistă Ă Prejudecata Ă Invidia Ă Părtinirea nemotivată Ă Lipsa unor
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
care aceștia concep formarea personalit]ții și a caracterului prin urmărea idealurilor care țin de frumos, curaj și noblețe. Sistemul etic al Greciei Antice era unul de tip perfecționist, prin accentuarea perfecțiunii cet]ții, a individului și a viitorului omenirii. Perfecționismul reprezint] o sfidare la adresa egalit]ții promovate de sistemul democratic. Nu exist] nici un lucru care s] rivalizeze cu idealurile Antichit]ții referitoare la caracter și care s] poat] funcționa ca principiu al egalit]ții morale între oameni (mai puțin între
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
depresia mai întâi și apoi refăcută o evaluare a afirmării de sine; scara stimei de sine a lui Rosenberg permite evaluarea stimei de sine și diferențierea dintre aceasta și evaluarea de sine; scara standardelor personale a lui Frost permite evaluarea perfecționismului pacientului; această scară are o valoare predictivă, atunci când are un scor mare, în ceea ce privește rezistența la tratament. Jocurile de rol teste Chiar de la primele ședințe, atunci când se desfășoară analiza funcțională, tehnica jocului de rol permite: - testarea capacității pacientului de a intra
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bine ceea ce i se cere. Terapeutul atribuie acest comportament schemelor de inhibiție emoțională și de exigență crescută, definite ca fiind secundare schemelor carențiale: acestea permit evitarea comentariilor și aprecierilor (care declanșează schema carențială) cu ajutorul atitudinii conformiste, a self-control-ului și a perfecționismului. Pacientul validează ipoteza în funcție de care terapeutul declanșează, de asemenea, schemele sale strategice de coping. Pornind de la aceste constatări, ei lucrează împreună asupra atitudinilor sale obișnuite în ceea ce privește relațiile interpersonale. Sinteză colaborativă Iată cum arată, în acest stadiu, sinteza colaborativă a analizei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
afecte negative și comportamente de regim alimentar care accentuează și mai mult afectivitatea negativă asociată imaginii negative despre corpul lor. Aceste reacții față de insatisfacția corporală amplifică riscurile dezvoltării unor comportamente bulimice. Pentru Bardone-Cone, bulimia este rezultatul interacțiunii dintre trei factori: - perfecționism, - lipsă de încredere în propria persoană, - insatisfacție corporală. Femeile care se consideră prea grase, care sunt perfecționiste și nesigure pe ele însele ar prezenta mai multe riscuri de a dezvolta crize de bulimie. Menținerea bulimiei Incepând cu anii 1980, Fairburn
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care favorizează apariția unor noi crize. Bulimiile, purgațiile și consecințele acestora (oboseală, dificultăți de concentrare, izolare socială, critici, cheltuieli alimentare, furturi, automutilări...) deteriorează, de asemenea, stima de sine deja diminuată. Figura 1. Teoria menținerii bulimiei după Fairburn Percepție de sine Perfecționism negativă clinic Insatisfacție corporală Influență socială Control alimentar excesiv Crize de bulimie Stresori Emoții Satisfacție emoțională psihosociali negative tranzitorie Comportamente compensatoare Terapiile validate empiric Conform abordărilor terapeutice validate empiric, crizele de bulimie sunt privite ca fiind, în unele cazuri, consecința
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bulimiei - Stoparea crizelor de bulimie și a comportamentelor de purgație. - Normalizarea alimentației (în ceea ce privește regularitatea, cantitatea și diversitatea). - Modificarea atitudinilor negative față de greutate și de siluetă. - Tratamentul tulburărilor co-morbide (depresie...). - Ameliorarea problemelor subiacente sau asociate (slabă stimă de sine, anxietate socială, perfecționism clinic, anxietate de performanță...). - Prevenirea recăderilor. Evaluare clinică Primele convorbiri individuale urmăresc mai multe obiective: - stabilirea unei alianțe terapeutice, - evaluarea motivației pentru schimbare, - obținerea de informații utile pentru înțelegerea problemelor, - formularea unei teorii holistice și a unei analize funcționale a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asociată aspectului fizic și greutății - Reacții la fluctuațiile de greutate/la comentariile privind aspectul fizic - Greutate și corp dorit 3. Evaluarea psihopatologiei generale (a) Tulburări depresive (risc suicidar) și anxioase (b) Funcționare interpersonală (c) Stimă de sine/afirmare de sine/perfecționism 4. Viață cotidiană - Familie - Locuință - Serviciu - Bani - ... 5. Situație medicală - Stare de sănătate/medicație actuală și în trecut - Greutate și istoria greutății Evaluare centrată pe persoana care suferă de bulimie Protocolul de evaluare prezentat mai jos este centrat și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acestora)? C. Alte domenii neabordate spontan 1. Relații interpersonale (familia - „genogramă” -, partener, copii, prieteni, colegi...) 2. Perceperea propriei persoane (stimă de sine) - Autoportret (calități și defecte)? Surse de valorizare personală și de mândrie? - Imagine ideală de sine (exigențe personale și perfecționism)? - Imagine de sine în raport cu ceilalți? Afirmare de sine? 3. Perceperea fizicului propriu (experiență corporală) - Atitudini față de fizicul și de greutatea proprie (satisfacție corporală) - Variații ale greutății (greutate minimă, maximă, când, cum)? - Greutate și înălțime actuale? Greutate și înălțime ideale? 4
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapeutilui Pentru a se ajunge la un rezultat eficient și durabil, va fi necesar ca și alte elemente să devină rapid obiective ale terapiei: - controlul purgațiilor (vomismente și laxative) și cântăririle compulsive, - normalizarea alimentației, - tulburările de somn, - reducerea suprainvestirii școlare (perfecționism). Gwen înțelege necesitatea acestor obiective, dar este reticentă în a le aborda, fie pentru că acest lucru o sperie, fie pentru că nu se simte capabilă să le atingă. Ea este de acord să consulte un psihiatru pentru „a dormi mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Gwen este stresată din cauza examenelor. Ea se teme că va eșua, situație care provoacă o creștere a numărului de bulimii dar nu și a vomismentelor. Ea lucrează în timpul ședinței asupra acestei anxietăți provocate de eșec. In treacăt, terapeutul abordează problema perfecționismului său clinic. Sedința 18 Sedința este consacrată în mare parte examenelor lui Gwen. Terapeutul încearcă să o susțină în eforturile sale. Sedința 19 Această ședință este amânată: Gwen îi telefonează în ultimul moment terapeutului pentru a decomanda întâlnirea. Ea spune
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a terapiilor cognitive și comportamentale. In cadrul acestui model, adăugat schemei terapeutice generale inițiale, terapia adoptă module de intervenție specifice urmărind caracteristicile clinice ale pacientului. Aceste module iau în considerație, până în prezent, insatisfacția corporală, stima de sine, relațiile interpersonale și perfecționismul clinic. O terapie integrativă multimodală Terapia prezentată în acest caz are puncte comune cu o terapie integrativă multimodală. Ea asociază terapiei cognitiv-comportamentale clasice a bulimiei concepte și intervenții - strategice și tehnice - ale convorbirii motivaționale, ale terapiei interpersonale și ale terapiei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de risc în cazul TCA, vezi Favaro și al., 2006; Jacobi și al., 2004; The McKnight Investigators, 2003. Fairburn și Brownell, 2002. Stice, 2001. Bardone-Cone, 2006. Fairburn, 1993, 1997 și 2003. Persoana bulimică ar suferi de o formă particulară de "perfecționism clinic": urmărirea cu insistență a unui control alimentar strict și a unui corp zvelt (Shafran și al., 2002). Aceasta și-ar evalua în mod exagerat valoarea sa personală în funcție de alimentația sa, de greutatea și de silueta sa. Această modalitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
urgent altă relație drept sursă de solicitudine și suport când o relație strânsă se termină; - este exagerat de preocupat de frica deanufi lăsat să aibă grijă de sine. TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIVĂ A. Un pattern pervaziv de preocupare pentru ordine, perfecționism și control mental și impersonal, în detrimentul flexibilității, deschiderii și eficienței, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cel puțin patru dintre următoarele: - este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cel puțin patru dintre următoarele: - este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, în așa măsură că obiectivul major al activității este pierdut; - prezintă perfecționism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor; - este excesiv de devotat muncii și productivității, mergând până la excluderea activităților recreative și a amicițiilor; - este hiperconștiincios, scrupulos și inflexibil în probleme de moralitate, etică sau valori; - este incapabil să se debaraseze de obiecte uzuale sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
solicitudine și suport când o relație strânsă se termină; - este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lăsat să aibă grijă de sine. TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIVĂ(ICD 10: F60.5) Un pattern pervaziv de preocupare pentru ordine, perfecționism și control mental și impersonal, în detrimentul flexibilității, deschiderii și eficienței, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cel puțin patru dintre următoarele: - este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cel puțin patru dintre următoarele: - este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, în așa măsură că obiectivul major al activității este pierdut; - prezintă perfecționism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor; - este excesiv de devotat muncii și productivității, mergând până la excluderea activităților recreative și a amicițiilor; - este hiperconștiincios, scrupulos și inflexibil în probleme de moralitate, etică sau valori; - este incapabil să se debaraseze de obiecte uzuale sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]