159 matches
-
imperfectiv), "Obradovao se kad me je video" „S-a bucurat când m-a văzut” (perfectiv). De acest fel sunt mai ales verbe de origine străină: "organizovati" „a organiza”, "formirati" „a forma” etc. În schimb majoritatea verbelor formează perechi imperfectiv-perfectiv. Perechea perfectiva a unui verb imperfectiv, respectiv a perechii imperfective a unui verb perfectiv se realizează prin diverse mijloace. Uneori se formează un verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
a văzut” (perfectiv). De acest fel sunt mai ales verbe de origine străină: "organizovati" „a organiza”, "formirati" „a forma” etc. În schimb majoritatea verbelor formează perechi imperfectiv-perfectiv. Perechea perfectiva a unui verb imperfectiv, respectiv a perechii imperfective a unui verb perfectiv se realizează prin diverse mijloace. Uneori se formează un verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține, prin adăugarea unui prefix, un verb perfectiv cu un sens mai mult
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
origine străină: "organizovati" „a organiza”, "formirati" „a forma” etc. În schimb majoritatea verbelor formează perechi imperfectiv-perfectiv. Perechea perfectiva a unui verb imperfectiv, respectiv a perechii imperfective a unui verb perfectiv se realizează prin diverse mijloace. Uneori se formează un verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține, prin adăugarea unui prefix, un verb perfectiv cu un sens mai mult sau mai putin apropiat de cel al verbului imperfectiv: Verbe imperfective
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
perechii imperfective a unui verb perfectiv se realizează prin diverse mijloace. Uneori se formează un verb perfectiv cu același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține, prin adăugarea unui prefix, un verb perfectiv cu un sens mai mult sau mai putin apropiat de cel al verbului imperfectiv: Verbe imperfective de la perfective se obțin în general prin: Unele perechi imperfectiv-perfectiv se formează de la rădăcini diferite, prefixul/prefixele fiind acel(e)ași la ambele aspecte
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
același sens lexical că al perechii sale imperfective, prin: Alteori, de la un verb imperfectiv se obține, prin adăugarea unui prefix, un verb perfectiv cu un sens mai mult sau mai putin apropiat de cel al verbului imperfectiv: Verbe imperfective de la perfective se obțin în general prin: Unele perechi imperfectiv-perfectiv se formează de la rădăcini diferite, prefixul/prefixele fiind acel(e)ași la ambele aspecte: Numărul claselor de conjugare sârbești este controversat. De exemplu Moldovan 1996 ia în seamă șapte, iar Jolić 1972
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
paralizovati" „a paraliza”, "eliminisati" „a elimina”. Aproape toate aceste verbe au aceeași formă la diferitele aspecte, dar sunt și unele care formează prin derivare perechi imperfectiv-perfectiv: "provocirati" - "isprovocirati" „a provoca”, "komentirati" - "prokomentirati" „a comenta”. Sunt și verbe cu "-ați", unele perfective ("startati" „a lua startul”), altele imperfective ("bildati" „a face body-building”), si cu "-nuți", perfective: "blefnuti" „a blufa”.
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
diferitele aspecte, dar sunt și unele care formează prin derivare perechi imperfectiv-perfectiv: "provocirati" - "isprovocirati" „a provoca”, "komentirati" - "prokomentirati" „a comenta”. Sunt și verbe cu "-ați", unele perfective ("startati" „a lua startul”), altele imperfective ("bildati" „a face body-building”), si cu "-nuți", perfective: "blefnuti" „a blufa”.
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
aspecte ca cele două gramatici precedente, dar subcategoriile de aspecte din acestea le tratează separat ca moduri de acțiune ("načini radje"), adăugând și altele: După Barić 1997, unele categorii de verbe prezentate mai sus ca numai imperfective sau ca numai perfective au pereche și de celălalt aspect: Fiecare verb exprimă un aspect și/sau un mod de acțiune, marcate cu diverse mijloace care au ponderi diferite în funcție de limbă. În limbile slave și în limba maghiară cele mai importante sunt afixele gramaticale
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
de marcare a aspectelor și a modurilor de acțiune. În aceste limbi, ca și în cele slave în general, aspectele și modurile de acțiune sunt exprimate mai ales prin afixe, adică prefixe și sufixe, respectiv lipsa acestora. Se formează verbe perfective din imperfective și verbe imperfective din perfective, alcătuindu-se astfel perechi. Verbe perfective din imperfective se formează în două feluri: Verbe imperfective din perfective se pot forma: Sunt relativ puține verbele al căror sens lexical include aspectul imperfectiv și nu
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
de acțiune. În aceste limbi, ca și în cele slave în general, aspectele și modurile de acțiune sunt exprimate mai ales prin afixe, adică prefixe și sufixe, respectiv lipsa acestora. Se formează verbe perfective din imperfective și verbe imperfective din perfective, alcătuindu-se astfel perechi. Verbe perfective din imperfective se formează în două feluri: Verbe imperfective din perfective se pot forma: Sunt relativ puține verbele al căror sens lexical include aspectul imperfectiv și nu au pereche perfectivă. Astfel de verbe sunt
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
și în cele slave în general, aspectele și modurile de acțiune sunt exprimate mai ales prin afixe, adică prefixe și sufixe, respectiv lipsa acestora. Se formează verbe perfective din imperfective și verbe imperfective din perfective, alcătuindu-se astfel perechi. Verbe perfective din imperfective se formează în două feluri: Verbe imperfective din perfective se pot forma: Sunt relativ puține verbele al căror sens lexical include aspectul imperfectiv și nu au pereche perfectivă. Astfel de verbe sunt "postojati" „a exista”, "stanovati" „a locui
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
sunt exprimate mai ales prin afixe, adică prefixe și sufixe, respectiv lipsa acestora. Se formează verbe perfective din imperfective și verbe imperfective din perfective, alcătuindu-se astfel perechi. Verbe perfective din imperfective se formează în două feluri: Verbe imperfective din perfective se pot forma: Sunt relativ puține verbele al căror sens lexical include aspectul imperfectiv și nu au pereche perfectivă. Astfel de verbe sunt "postojati" „a exista”, "stanovati" „a locui”, "uticati" „a influența”. Sunt și verbe care nu au pereche fiindcă
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
și verbe imperfective din perfective, alcătuindu-se astfel perechi. Verbe perfective din imperfective se formează în două feluri: Verbe imperfective din perfective se pot forma: Sunt relativ puține verbele al căror sens lexical include aspectul imperfectiv și nu au pereche perfectivă. Astfel de verbe sunt "postojati" „a exista”, "stanovati" „a locui”, "uticati" „a influența”. Sunt și verbe care nu au pereche fiindcă sunt biaspectuale. Aspectul lor este dat de context. Așa este, de exemplu, verbul "videti" „a vedea”: "Pred sobom je
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
imperfectiv) vs. "Obradovao se kad me je video" „S-a bucurat când m-a văzut”. Majoritatea verbelor împrumutate sunt biaspectuale: "organizovati" „a organiza”, "formirati" „a forma”, "operisati" „a opera”. Există legătură între aspect și timp verbal. De regulă, un verb perfectiv nu poate fi folosit la prezent într-o propoziție independentă. Timpul numit "aorist", corespunzător perfectului simplu din limba română, pot să-l aibă aproape exclusiv verbele perfective, dat fiind că însuși acest timp exprimă o acțiune terminată în trecut. În
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
a opera”. Există legătură între aspect și timp verbal. De regulă, un verb perfectiv nu poate fi folosit la prezent într-o propoziție independentă. Timpul numit "aorist", corespunzător perfectului simplu din limba română, pot să-l aibă aproape exclusiv verbele perfective, dat fiind că însuși acest timp exprimă o acțiune terminată în trecut. În opoziție cu acesta, pot fi puse la imperfect numai verbele imperfective. În limba maghiară, aspectele și modurile de acțiune se exprimă mai puțin sistematic decât în limbile
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
o acțiune terminată în trecut. În opoziție cu acesta, pot fi puse la imperfect numai verbele imperfective. În limba maghiară, aspectele și modurile de acțiune se exprimă mai puțin sistematic decât în limbile slave. Multe verbe imperfective nu au pereche perfectivă ("létezik" „a exista”, "megbocsát" „a ierta”, "gondoz" „a îngriji”, "elüldögél" „a ședea”) și sunt mai multe verbe biaspectuale: "modernizál" „a moderniza”, "létesít" „a înființa”. Aspectele și modurile de acțiune pot fi exprimate de înseși rădăcinile verbale prin sensul lor lexical
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
Aspectele și modurile de acțiune pot fi exprimate de înseși rădăcinile verbale prin sensul lor lexical, precum și prin prefixe și sufixe. Marca aspectelor este în primul rând prezența sau absența unui prefix. În general, prefixul face ca verbul să fie perfectiv. Unele perechi de verbe imperfectiv vs. perfectiv constau din verbe cu același sens lexical: "ír" vs. "megír" „a scrie”, "olvas" vs. "elolvas" „a citi”, "virágzik" vs. "kivirágzik" „a înflori”. În alte cazuri, prefixul schimbă mai mult sau mai puțin sensul
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
exprimate de înseși rădăcinile verbale prin sensul lor lexical, precum și prin prefixe și sufixe. Marca aspectelor este în primul rând prezența sau absența unui prefix. În general, prefixul face ca verbul să fie perfectiv. Unele perechi de verbe imperfectiv vs. perfectiv constau din verbe cu același sens lexical: "ír" vs. "megír" „a scrie”, "olvas" vs. "elolvas" „a citi”, "virágzik" vs. "kivirágzik" „a înflori”. În alte cazuri, prefixul schimbă mai mult sau mai puțin sensul lexical al verbului și totodată îl face
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
constau din verbe cu același sens lexical: "ír" vs. "megír" „a scrie”, "olvas" vs. "elolvas" „a citi”, "virágzik" vs. "kivirágzik" „a înflori”. În alte cazuri, prefixul schimbă mai mult sau mai puțin sensul lexical al verbului și totodată îl face perfectiv: "megy" „a merge” vs. "kimegy" „a merge afară, a ieși”, "száll" „a pluti” vs. "leszáll" „a coborî plutind, a ateriza”. Prefixul "el-" este mai deosebit prin faptul că în unele cazuri perfectivizează verbul ("elolvas" „a citi”), dar în altele întărește
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
a verbului românesc. El chiar începe definiția aspectului cu „categorie gramaticală caracteristică limbilor slave...”, dar menționează că este exprimat și în română. Pe de o parte o fac unele timpuri verbale: imperfectul exprimă și aspectul imperfectiv, iar perfectul compus - aspectul perfectiv. Exemplu: "În timp ce mânca, a sunat telefonul". Perfectul simplu și mai mult ca perfectul exprimă de asemenea aspectul perfectiv. Pe de altă parte, aspectele sunt exprimate prin mijloace lexicale. Unele verbe includ exprimarea aspectului în sensul lor lexical: "a dormi" (imperfectiv
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
exprimat și în română. Pe de o parte o fac unele timpuri verbale: imperfectul exprimă și aspectul imperfectiv, iar perfectul compus - aspectul perfectiv. Exemplu: "În timp ce mânca, a sunat telefonul". Perfectul simplu și mai mult ca perfectul exprimă de asemenea aspectul perfectiv. Pe de altă parte, aspectele sunt exprimate prin mijloace lexicale. Unele verbe includ exprimarea aspectului în sensul lor lexical: "a dormi" (imperfectiv), "a se deștepta" (perfectiv). Verbe ca "a începe", "a continua", "a sfârși", "a termina" sunt considerate de Constantinescu-Dobridor
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
a sunat telefonul". Perfectul simplu și mai mult ca perfectul exprimă de asemenea aspectul perfectiv. Pe de altă parte, aspectele sunt exprimate prin mijloace lexicale. Unele verbe includ exprimarea aspectului în sensul lor lexical: "a dormi" (imperfectiv), "a se deștepta" (perfectiv). Verbe ca "a începe", "a continua", "a sfârși", "a termina" sunt considerate de Constantinescu-Dobridor verbe auxiliare de aspect care n-ar fi gramaticale, nici gramaticalizate, ci lexicale, deoarece au funcția de predicat și nu constituie o unitate semantică, morfologică și
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
început să lucreze”, "she finished working" „a terminat de lucrat”. Caracteristicile complementelor verbului pot de asemenea să-i confere acestuia un aspect/mod de acțiune: "He ate apples" „Mânca mere” (imperfectiv) vs. "He ate an apple" „A mâncat un măr” (perfectiv). Și în limba franceză există mijloacele de exprimare a aspectelor/modurilor de acțiune care sunt prezente în română și în engleză, dar și alte trăsături ale verbelor sunt considerate aspecte/moduri de acțiune. În franceză sunt de asemenea verbe care
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
trăsături ale verbelor sunt considerate aspecte/moduri de acțiune. În franceză sunt de asemenea verbe care includ aspectul/modul de acțiune în sensul lor lexical: Au un rol important și formele verbale temporale. Cele compuse și perfectul simplu exprimă aspectul perfectiv, iar imperfectul - aspectul imperfectiv (vezi Verbul în limba franceză). Grevisse și Goosse 2007 consideră că în franceză există două verbe și o expresie verbală auxiliare de aspect propriu-zise, gramaticalizate, ale căror construcții nu se analizează sintactic: Grevisse și Goosse 2007
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
adjective și numerale au și ele paradigme de declinare. Limba are patru timpuri (trecut, prezent, viitor simplu și viitor compus), două număre (singular și plural, există și rămășițe ale dualului), trei persoane (eu/noi, tu/voi, el/ei), două aspecte (perfectiv și imperfectiv), trei moduri (indicativ, imperativ și condițional), trei diateze (activă, pasivă și reflexivă), șapte cazuri (nominativ, gentitiv, acuzativ, dativ, instrumental, locativ și vocativ) și trei genuri (masculin, feminin și neutru, feminin și neutru schimbând în așa-numit „nemasculin” la
Gramatica limbii poloneze () [Corola-website/Science/314580_a_315909]