262 matches
-
construcția tranzitivă cu A arbitrar (numită transimpersonală) poate fi reinterpretată ca fiind o construcție intranzitivă al cărei argument unic se comportă ca P; ● în limbile ergative, coalescența componentelor verbului ușor poate duce la reinterpretarea construcției tranzitive ca fiind intranzitivă; gramaticalizarea perifrazelor aspectuale (vezi Capitolul 1, 7.1.); ● partiția intranzitivă nu apare gradual, prin creșterea numărului de verbe intranzitive ale căror proprietăți se îndepărtează de tiparul dominant, ci ca o schimbare abruptă, care afectează o întreagă clasă de verbe intranzitive (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aerul timpului” este desigur de bon ton, dacă nu poți să ocolești „marotele romanticilor” sau ale scriitorilor de bulevard, atunci să-i ataci, acești „termeni”, Într-un fel mai „delicat”, mai „pieziș” și, oricum, să-i ascunzi sub alți termeni, perifraze sau să-i gâtui pur și simplu, elegant, Într-o fină, subtilă păsărească filozofică, atent mereu la bibliografia la modă și, mai ales, la „tertipurile”, la ticurile intelectuale ale unuia sau altuia dintre bonzii culturii europene sau americane de azi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Voiculescu I. recomandă în recuperarea lexiei bolnavului afazic folosirea facilitării prin asocierea pictogramelor cu cuvintele scrise sau inițierea verbală din partea logopedului a începutului cuvântului, urmând ca repetiția să se realizeze fără suportul facilitator. Facilitarea se poate realiza și cu imagini, perifraze explicative sau silabisirea treptată a întregului cuvânt, dacă începutul cuvântului nu este suficient în declanșarea engramei expresive. Exercițiile de lexie expresivă repetată, dacă sunt posibile, favorizează refacerea fluenței verbale, fapt constatat imediat la a doua repetiție a citirii. Facilitatea lexică
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
1979, 287 p. [68] GHINESCU, FLORENTE, CRISTOFOR, EUGEN, Metodica predării limbii și literaturii române, Curs, București, Centrul de multiplicare al univ. din Buc., 1979, 312 p. (Universitatea din București, Facultatea de limba și literatura română). [69] GHINESCU, FLORENTE, Valoarea unor perifraze românești construite cu participiul activ intranzitiv, ProblSLLR, 199-211. [70] GIURGIU EMIL, Calitățile generale ale stilului, în “Limba și literatura română”, 5, nr. 2, apr. iunie, 1979, p. 14-17. [71] GLOD, FLORICA, Limbajul științific în predarea matematicii, Tribșc, 9, nr. 199
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Majoritatea structurilor cu auxiliar ale românei moderne sunt prezente și au un grad avansat de gramaticalizare în limba veche (Zafiu 2016 și bibliografia): perfectul compus cu auxiliarul a avea (1), condiționalul prezent (2) și perfect (3) bazat pe auxiliarul aș (perifraza condițională gerundivală este de asemenea atestată, (4))3 și viitorul 4 bazat pe auxiliarul voi (plus infinitiv (5) sau plus fi urmat de participiu (6) sau, mai rar, gerunziu (7))5. (1) a. I pa(k) spui domnietale ca mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
observă că a vrea la imperfect sau perfectul compus poate fi urmat de infinitiv (11)-(12) sau, mai rar, de infinitivul perfect (13)-(14). Din nou, se observă că auxiliarul marchează și valori de timp, pe lângă mod și modalitate, deci perifrazele respective nu se încadrează în mecanismul general de gramaticalizare a auxiliarelor românești. (11) a. Într-o vreame mai demult, cine vrea face acest lucru de vrea lua muiare ce nu i să vrea cădea și vrea călca pravila, acela om
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fiind disponibil într-o serie consistentă de structuri perifrastice, mai mult sau mai puțin stabile; în majoritatea structurilor există tendința de a se selecta forma invariabilă a lui fi (la condițional, viitor), însă fi acordat este de asemenea disponibil (la perifrazele subjonctivale, v. nota 5 supra) 2.1.2 Cliticele pronominale În discuția privitoare la statutul pronumelor clitice în limba română veche se împletesc două probleme: orientarea pronumelor clitice (orientare spre flexiune vs orientare spre complementizator) și, în legătură cu această primă problemă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
încorporează el însuși prin adjuncție la stânga în structura verbului gerunziu (eventual precedând adverbe X0 ca mai, prea) și permite deplasarea la C, după cum arată encliza pronominală (nevăzându-l /nemaicitindu-l / nepreavăzându-l) (v. §§3.2; 3.3 infra). 46 Lăsăm deoparte perifrazele bazate pe subjonctiv, care prezintă grade diferite de gramaticalizare (e.g. am să plec / aveam să plec / o să plec). 47 Analiza lui Ledgeway (2015a) este ușor mai complexă decât versiunea prezentată în textul principal, însă inuiția este aceeași: în tradiția Benveniste
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
CC1.1567: 108r) b. Într-acesta iaste dragoste, necum să fim noi iubit pre Dumnezeu (CC1.1567: 25r) (ii) cum împăratul să deaie poruncă afară cum să fi cineva cerând ceva în 30 de zile (DVT.1679−99: 298r) 6 Perifraze izoforme, bazate însă pe gerunziu, nu pe participiu trecut, sunt de asemenea atestate ((i)-(iii), cu diverse valori, în textele vechi (surprinzătoare sunt mai ales perifrazele bazate pe perfectul simplu al verbului a fi, (iii)): (i) a. Stându era picioarele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să fi cineva cerând ceva în 30 de zile (DVT.1679−99: 298r) 6 Perifraze izoforme, bazate însă pe gerunziu, nu pe participiu trecut, sunt de asemenea atestate ((i)-(iii), cu diverse valori, în textele vechi (surprinzătoare sunt mai ales perifrazele bazate pe perfectul simplu al verbului a fi, (iii)): (i) a. Stându era picioarele noastre în curtea ta, Ierusalime! (PH.1500-10: 110v) b. Și era el știind bine că e nevinovat și sfânt (CC1.1567: 40v) c. era unii cărtulari
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Found in a Bottle): „Qui n’a plus qu’un moment à vivre/ N’a plus rien à dissimuler”. Care e imaginea morții la Bacovia? Una deloc înspăimîntătoare. Dacă moartea l-ar speria, ar evita cuvîntul, ar numi-o prin perifrază, i-ar inventa o altă denumire. Or, nu numai că-l folosește, dar îl pronunță fără reținere, ba cîteodată cu un soi de voluptate. Pentru el moartea n-are față. Cert, ea e o prezență aproape permanentă. Uneori e în afara
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
complex, ca o prelungire a creierului care, până atunci, păruse bleojdit, opac, complet nefuncțional. Cu un zvâcnet de demnitate și o reminiscență de inteligență, am luat din nou telefonul pârâitor al moșului și am sunat la Intervențiile austriece, explicând cu perifraze, apeluri la înțelegere, mesaje subliminale menite să gâdile maternitatea cucoanei de la capătul celălalt al firului, situația imposibilă în care ne aflam. - Știți, stimată doamnă Koley, chiar nu putem să stăm în Schützen am Gebirge până luni dimineața, când se deschide
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
deosebit de important în interacțiunea comunicativă. Urmând cele trei axe simetrie/asimetrie, distanță/proximitate, convergență/divergență, raporturile dintre participanții la actul de comunicare politică înregistrează configurații distincte. Definit ca procedeu lexical care constă în atenuarea expresiei unei idei prin substituire sau perifrază, eufemismul are rațiuni variate: evitarea unor expresii triviale; eludarea unor expresii insultătoare sau care ar putea fi interpretate astfel de către receptori; rezolvarea unor tabuuri religioase, deseori cu valoare onomastică. Ca procedeu discursiv, eufemismul are la bază o interdicție verbală menită
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale cărui elemente constitutive nu sunt substituibile sau recombinabile după regulile actuale ale limbii", pe de altă parte. Apoi, Coșeriu împarte unitățile "discursului repetat" în trei categorii, în funcție de "gradul combinabilității lor" și de "nivelurile la care acestea sunt comutabile": a) perifrazele lexicale (echivalente ale cuvintelor), adică unitățile comutabile în cadrul frazei, substituibile prin cuvinte "simple", care se situează astfel la nivelul lexical propriu-zis: pe de rost, nul și neavenit, a-și aduce aminte etc. Ele corespund cunoscutelor "locuțiuni" din gramatica tradițională românească
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și desemnare, pe când "creativitatea variațională" privește raportul dintre semnificație și sens. Apoi, expresiile idiomatice nu au cum să fie creative "în mod intrinsec": pe de o parte, pentru că nu toate așa-zisele idioms se construiesc pe baza unor procese figurative ("perifrazele lexicale" și "sintagmele stereotipe" ies din această categorie); iar, pe de altă parte, deoarece "creativitatea" nu e o trăsătură care să se manifeste (doar) în cadrul raportului dintre desemnare și semnificație, ci e posibilă doar în măsura în care unitățile idiomatice sunt actualizate într-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din acest punct de vedere sunt lucrările semnate de Florica Dimitrescu 152, Mioara Avram 153 și Ioana Boroianu 154, precum și demersul mai recent al lui Liviu Groza 155. În aceste studii, câmpul investigației vizează, dintre elementele "discursului repetat", doar locuțiunile ("perifrazele lexicale", în terminologia coșeriană), privite ca structuri unitare și nedecompozabile sub raport semantico-sintactic. Cât privește celelalte două forme de "discurs repetat" ("sintagmele stereotipe" și textemele), ele sunt considerate pur și simplu "îmbinări libere" de cuvinte și excluse astfel din sfera
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
definiție sintactică a textemelor). Prin urmare, o primă provocare a cercetării noastre va fi aceea de a găsi o definiție de tip semantic a textemelor. Pe de altă parte, clasificarea coșeriană constituie o clasificare a tipurilor de discurs repetat (i.e., "perifraze lexicale", "sintagme stereotipe" și "texteme"), dar nu și a subtipurilor care subcategorizează tipurile respective. Cu alte cuvinte, e necesar să definim sub raport semantic nu numai textemele ca (sub)categorii ale "discursului repetat", dar și speciile de texteme ca (sub
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unități neîncadrate ale "discursului repetat", care nu "evocă" prin simpla lor prezență (aproape) niciun "cadru" textual 315, comportându-se, din acest punct de vedere, asemenea elementelor lexicului structurat al unei limbi. Din această categorie fac parte anumite - nu foarte multe - perifraze lexicale, în special acelea cuprinzând "lexeme" ieșite din uzul curent al unei limbi "istorice" (precum, în română, a-și aduce aminte, a nu avea habar etc.); b) numeroase unități ale "discursului repetat" pot fi considerate drept semiîncadrate (vag încadrate sau
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
integralistă (cu precădere din unghi semantic) rămâne un obiectiv încă nerealizat. 2.1.1. Vom începe, așadar, cu prima dintre cele trei probleme semnalate mai sus: care sunt cu exactitate frontierele textemelor? Coșeriu însuși își mărturisea dificultatea de a distinge "perifrazele lexicale" (tipul I) de "sintagmele stereotipe" (tipul II), ceea ce este explicabil din punct de vedere sintactic, dar poate fi evitat din punct de vedere semantic. Astfel, ceea ce diferențiază, sub raport semantic, "perifrazele lexicale" de "sintagmele stereotipe" este, mai întâi, caracterul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Coșeriu însuși își mărturisea dificultatea de a distinge "perifrazele lexicale" (tipul I) de "sintagmele stereotipe" (tipul II), ceea ce este explicabil din punct de vedere sintactic, dar poate fi evitat din punct de vedere semantic. Astfel, ceea ce diferențiază, sub raport semantic, "perifrazele lexicale" de "sintagmele stereotipe" este, mai întâi, caracterul (parțial) metaforic al ultimelor, care ne permite să conferim anumitor elemente ale unităților de tip II un sens figurat fără ca prin aceasta să renunțăm cu totul la sensul lor literal (v. infra
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
criteriu suplimentar de disociere a celor două tipuri de unități: spre deosebire de unitățile de tip I, care rămân nedecompozabile/inanalizabile, unitățile de tip II se remarcă prin caracterul lor compozabil/ analizabil. Astfel, chiar dacă și "sintagmele stereotipe" semnifică în mod global, asemenea "perifrazelor lexicale", în cazul primelor rămâne mereu deschisă posibilitatea de a asocia unul câte unul elementele unității ("actanții") cu elementele pe care expresia le desemnează în mod figurat, ceea ce e imposibil în cazul unităților de tip I. Nu putem asocia, de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Manzoni, I promessi sposi). Ultimele două citate sunt, neîndoielnic, texteme. În schimb, fragmentul dantesc se încadrează, cel puțin din punct de vedere sintactic, în categoria "sintagmelor stereotipe", în timp ce alte "citate celebre" ar putea fi reduse, conform aceluiași criteriu, la simple "perifraze lexicale". În consecință, Coșeriu pare să ignore faptul că numeroase "citate celebre" funcționează, din punct de vedere sintactic, la un nivel inferior frazei. Totuși, nu e exclus ca taxonomia avansată de fondatorul integralismului să se bazeze pe o intuiție mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sintagme. Nu există, de pildă, nicio sintagmă care să funcționeze în mod satisfăcător ca sinonim al textemului dantesc nel mezzo del cammin di nostra vita: deși "conținutul" obiectual pe care acesta îl desemnează ar putea fi exprimat prin numeroase alte perifraze/sintagme/texteme (la 35 de ani, la jumătatea vieții etc.), asemenea substitute i-ar anula expresiei în cauză tocmai calitatea sa de textem, prin suspendarea relațiilor semnice care îl fac să evoce Divina Commedia. 2.2.2. Nici măcar "clișeele frazeologice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cauză tocmai calitatea sa de textem, prin suspendarea relațiilor semnice care îl fac să evoce Divina Commedia. 2.2.2. Nici măcar "clișeele frazeologice internaționale" (tratate adesea, în chip eronat, ca formule pe deplin gramaticalizate) nu pot fi substituite prin simple perifraze. Astfel, o expresie precum călcâiul lui Ahile nu poate fi redusă la sintagma "punct slab", deoarece sintagma homerică evocă, pe lângă sensul deja amintit, o serie de alte relații textuale (un cadru eroic, o serie de calități ale celui căruia i
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în același timp, ele vehiculează un "sens metaforic global", care nu poate fi dedus din simpla articulare a acestor elemente după principiul compoziționalității. Putem observa acest lucru comparând construcțiile verbale caracteristice celor trei tipuri de discurs repetat. Astfel, în cazul "perifrazei lexicale" a (nu) avea habar (tipul I), semnificația ei nu poate fi dedusă din compunerea "conținuturilor" elementelor sale. Nici a (nu) avea, nici habar nu cuprind în ele însele vreo trăsătură semantică aptă să ne sugereze semnificația globală a "perifrazei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]