316 matches
-
romanele medievale. 419 „Femeia mică și bătrână simbolizează tot ce se opune luminii: întuneric, noapte, vrăjitorie, e totodată imaginea rebeliunii, a dezordinii, a impurității.”420 Lumea magică a zânelor, pe care o surprinde târgoveața în istorisirea sa, era una a permisivității totale, în care dragostea nu era un 417 Ibidem, p. 305. 418 Ibidem, p. 307. 419 David S. Reed, art. cit., pp. 82-83. 420 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
romanele medievale. 419 „Femeia mică și bătrână simbolizează tot ce se opune luminii: întuneric, noapte, vrăjitorie, e totodată imaginea rebeliunii, a dezordinii, a impurității.”420 Lumea magică a zânelor, pe care o surprinde târgoveața în istorisirea sa, era una a permisivității totale, în care dragostea nu era un 417 Ibidem, p. 305. 418 Ibidem, p. 307. 419 David S. Reed, art. cit., pp. 82-83. 420 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vocea neautentică - vocea socială, etalată, disipată În evenimentele cotidiene - și alta e vocea autenticității. Suntem În același timp judecători și acuzați; dacă judecătorul folosește un cod greșit, dacă acea voce imperativă de care, pe altă parte, e nevoie greșește prin permisivitate sau prin prea multă duritate, eșecul limbajului va fi de proporții și dureros. Vocea conștiinței care ne face să ne jenăm, ne culpabilizează, ne supraveghează poate deveni un modul autonom, care nu se lasă Învins de niciun fel de argument
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
aproximată) a realului. E faza jurnalului-clepsidră. În această etapă, structura sa e oricând reversibilă. O simplă răsturnare de sens a fluxului creator poate schimba complet consistența discursului. Pentru că și În acest caz, ca și În cazul discursului postmodernist, prea marea permisivitate creează inconsistență. Alunecarea dinspre problemele de fond spre cele de structură pot să-i fie fatale jurnalului. Să nu uităm că el e rezultatul compromisului dintre o persoană (eul confesiv) și un timp (acel au jour le jour), care conferă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
astfel de probleme? "Marea diferență provine din disfuncționalitatea sistemului italian (autorități, justiție, poliție) și probabil și de la o experință diferită în a coabita cu alții. În Italia, persoanele obișnuite cu mediul infracțional, proveniți din România, au găsit același nivel de permisivitate ca în patrie (de aici provin pozițiile incoerente ale politicienilor, care oscilează între extremism și indiferență, convivența cu poliția, reglementările juridice permisive, golurile din codul penal etc.). Cu toate că există o puternică cultură catolică atât în Italia cât și în Spania
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
privind legătura laică cu democrația creștină. Doar democrații luxemburghezi au rămas pe pozițiile lor ideologice, atenuate de accentuarea indiferenței față de religie. După ce au cunoscut o revigorare, prin contestarea valorilor iudeo-creștine în materie de avort, de drepturi ale femeilor și de permisivitate, Partidul Democrat a devenit, o dată cu liniștea regăsită, mediatorul important al yuppies postcreștini și neomaterialiști ai anilor '90. În schimb, Partito radicale al lui Marco Panella trebuie situat în latura postmaterialistă, în opinia lui Inglehart. Foarte înflăcărat și contestatar la începuturile
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de minune cu neoliberalismul și cu socialismul însuși, care abandonează colectivismul, se privatizează, devine libertar. Tabelul 2 A. Valorile postmoderne B. Valorile tradiționale 1. Individualism 2. Împlinire 3. Libertate 4. Experimentare 5. Relativitate 6. Sinceritate 7. Toleranță 8. Spontaneitate 9. Permisivitate 10. Sexualitate 11. Intensitate 12. Hedonism 13. Timpul prezent 14. Convivialitate 15. Natură 16. Viață 17. Egalitate 1. Religie 2. Autoritate 3. Rigoare morală 4. Supunere 5. Datorie 6. Muncă 7. Responsabilitate 8. Fidelitate C. Valorile centrale D. Valorile latente
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în viață. În momentul în care valorile devin relative, discutabile, mulți se rătăcesc, pentru că nu sunt echipați pentru a își "fabrica" propriile panouri indicatoare. Înțelegem atunci înmulțirea "experților" care știu ceea ce este bun pentru dumneavoastră. A. 8. Spontaneitate, A. 9. Permisivitate, A. 10. Sexualitate, A. 11. Intensitate, A. 12. Hedonism, A. 13. Timpul prezent Ca și pentru grupul precedent, cele șase valori despre care discutăm acum au logica lor de ansamblu. Spontaneitatea este valoarea-ghid a omului postmodern. Acesta își caută liber
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
deja cultivată în școală. Ea se hrănește cu imaginație și creativitate (,,imaginația la putere!"), care sunt apreciate în detrimentul lecțiilor învățate, al eforturilor și al înțelepciunii generațiilor anterioare. Din moment ce se supune dorinței imediate și se bucură de toleranță, spontaneitatea duce la permisivitate. Ne aflăm pe domeniul moralei, al licitului și al ilicitului. Anchetele interna-ționale comparative asupra valorilor europenilor (1981, 1990, 1999), care, într-o anume chestiune, au alcătuit o listă de 22 de acte (recurgerea la avort, practica homosexualității, adulterul, cumpărarea de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și al ilicitului. Anchetele interna-ționale comparative asupra valorilor europenilor (1981, 1990, 1999), care, într-o anume chestiune, au alcătuit o listă de 22 de acte (recurgerea la avort, practica homosexualității, adulterul, cumpărarea de obiecte furate, frauda fiscală etc.) arată că permisivitatea este tot mai mare în diverse domenii, mai ales în ma-terie de sexualitate, și că Franța se găsește printre cele mai per-misive țări. Observatorii specializați constată că "am trecut de la "permis / interzis" la o lume a "posibilului / imposibilului". Ceea ce este
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Garaudy acuză faptul că toată viața este "încorsetată de structuri și morale care vin din negura secolelor și care nu corespund cu nimic nevoilor și aspirațiilor de astăzi". Rigoarea morală (B. 3.) este cea care opune rezistență cuceririlor libertății și permisivității. Nu e nimic mai "demodat" decât să te referi la principii etice sau la "ordinea morală". Supunerea (B. 4) și datoria (B. 5) sunt valori complementare autorității și derivă direct din rigoarea morală. Trebuie să i te supui autorității, societatea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
persistă atunci când vine vorba să se răspundă exigențelor celor două valori contradictorii. Am atras deja atenția asupra unei opoziții similare când am discutat despre responsabilitate (B. 7.). De fapt, după ce au tolerat substanțial diverse forme de "devianță" și au menținut permisivitatea, în special în domeniul moral, societățile noastre și-au reafirmat nevoia de siguranță (C. 9.). Această valoare are mai multe dimensiuni: siguranța în fața criminalității și a delincvenței, pe stradă și în transportul public, siguranța muncii, în fața bolii și a diferitelor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
47, 80, 92-93, 95, 99, 121, 125, 129, 152, 164, 181, 189-191, 195, 207, 211-212, 214, 224-226, 229, 234 Opinie publică, 22, 55, 133, 189, 198, 222 Orbire culturală, 34 P Pace, 67, 123, 142, 151, 153, 173-174, 227, 230 Permisivitate, 122, 129-130, 136, 141 Piață, 115, 150, 171, 230 Pluralism, 28, 99, 151, 161, 164 Postmodernitate, 143, 175 Povești de viață, 60, 82, 84 Pozitivism, 44, 47 Prejudecăți, 88, 103, 168, 226-228 Prietenie, 123, 140, 154, 185, 200 Probleme sociale
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
distribuie teoretic pe o axă tradiționalism deschidere la schimbare. Mai precis, avem în vedere suportul pentru: religiozitate, ideea de autoritate versus autonomie, intoleranță (față de devianți), (in)egalitate de gen (ca valori de tip tradițional) și modele alternative de familie, echitate, permisivitate, modelul de societate liberal versus egalitar (ca valori de tip deschidere la schimbare)16. Diverse studii arată că religiozitatea este nu doar înțeleasă, ci și măsurată în mod diferit (vezi Bădescu, 2002; Halman & Pettersson, 2006; Voicu, 2006; Rughiniș, 2006). Cele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Așadar, acesta e compus din: câte un indice care măsoară individual importanța religiei și a lui Dumnezeu, etosul creștin și importanța atribuită instituției bisericii, un indicator care măsoară comportamentul religios și un indicator care măsoară autopercepția religiozității (vezi Anexa III). Permisivitate, este măsurată pe baza acceptării ca justificate a unor comportamente ce transcend limitele normalității: comportamentul homosexual, prostituția, avortul, eutanasia, divorțul. Indicele propus este întâlnit în alte analize fie ca atare, fie surprinzând două dimensiuni ale permisivității: una personală și una
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
religiozității (vezi Anexa III). Permisivitate, este măsurată pe baza acceptării ca justificate a unor comportamente ce transcend limitele normalității: comportamentul homosexual, prostituția, avortul, eutanasia, divorțul. Indicele propus este întâlnit în alte analize fie ca atare, fie surprinzând două dimensiuni ale permisivității: una personală și una sexuală (pentru detalii, vezi de exemplu Arts et al. 2003). Toleranța este în general înțeleasă ca acceptare a unor comportamente sau atitudini cu care nu suntem de acord sau care nu ne sunt pe plac (Medrano
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tinerilor, sex și vârstă 21). Tabelul 8 sintetizează rezultatele analizelor efectuate la nivel global: Tabel 8. Dinamica identificărilor valorice ale tinerilor din România An Valori 1999 față de 1993 2005 față de 1999 2005 față de 1993 Autoritate ( ( Religiozitate ( ( ( Modelul de societate neegalitară ( ( ( Permisivitate ( ( Notă: semnul ( sau ( reflectă o intensificare respectiv o scădere semnificativă (la p ≤ 0,05) a identificării cu valorile enumerate față de anul la care se face raportarea; semnul indică faptul că nu există schimbări semnificative față de anii la care se face
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
staționare sau chiar de scădere a identificării cu valori ce ar indica deschiderea la schimbare (suportul pentru modelul unei societăți neegalitare). Observația este similară și pentru perioada 1999-2005 (religiozitatea continuă să crească, în vreme ce suportul pentru modelul familiei alternative, echitate si permisivitate continuă să scadă), excepție făcând identificarea cu ideea de inegalitate socială. Dinamica aceasta se vede mult mai clar în intervalul mai larg 1993-2005 (religiozitatea și preferința pentru autoritate sunt semnificativ mai ridicate, în vreme ce suportul pentru modelul unei societăți neegalitare, pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
făcând identificarea cu ideea de inegalitate socială. Dinamica aceasta se vede mult mai clar în intervalul mai larg 1993-2005 (religiozitatea și preferința pentru autoritate sunt semnificativ mai ridicate, în vreme ce suportul pentru modelul unei societăți neegalitare, pentru modelul familiei alternative și permisivitate sunt semnificativ mai scăzute). Practic, rezultatul poate fi pus în paralel cu ceea ce ne indică ierarhia valorilor construită mai sus, în funcție de itemii din modelul Schwartz. Dacă analiza pe itemii tip Schwartz ne indică faptul că valorile tradiționale se află în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vedere sincronic, între tinerii din medii de rezidență diferite (primele trei coloane din Tabelul 9), ne relevă faptul că în 1993 diferențele pe cele două dimensiuni, tradiționalism versus deschidere la schimbare, erau date în principal de inegalitatea de gen și permisivitate. În 1999 falia devine mai abruptă, la cele două valori adăugându-se, pe de o parte, autoritatea și religiozitatea, iar pe de altă parte, suportul pentru modelul de familie alternativă și permisivitatea. În 2005, ruptura în tipul identificare valorică între
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
date în principal de inegalitatea de gen și permisivitate. În 1999 falia devine mai abruptă, la cele două valori adăugându-se, pe de o parte, autoritatea și religiozitatea, iar pe de altă parte, suportul pentru modelul de familie alternativă și permisivitatea. În 2005, ruptura în tipul identificare valorică între tinerii din rural și cei din urban se păstrează pe dimensiunea tradiționalism în ceea ce privește autoritatea și religiozitatea, iar pe dimensiunea deschidere la schimbare devine totală. Tabel 9. Identificări valorice ale tinerilor din mediile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
valorile la care aderă tinerii se grupează sistematic în doi clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată tradiționalismul. Valorile pe care le-am identificat ca aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitate, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că valorile la care aderă tinerii se grupează sistematic în doi clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată conservatorismul. Valorile pe care le-am identificat, aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitatea, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trai decent 2,6 Ne ajung numai pentru strictul necesar 6,7 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 3,3 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 6,1 ANEXA II PARTEA A Operaționalizare DIMENSIUNI VARIABILE INDICATORI Axiologică Religiozitate Permisivitate Intoleranță Suport pentru autoritate Suport pentru modele de familie alternative Inegalitate de gen Echitate în sfera muncii Suport pentru modelul societății liberale / egalitare Crede că există Dumnezeu; importanța religiei; cât de important e Dumnezeu; crede că există... viață după moarte
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
răspunsurile la întrebarea: Aveți momente în care vă rugați, meditați sau faceți ceva asemănător? (răspunsurile posibile fiind Da / Nu). În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). 2. PERMISIVITATEA Variabile Comunalități Saturații 1993 1999 2005 1993 1999 2005 Cât de justificată este... homosexualitatea 0,283 0,403 0,461 0,532 0,635 0,679 Cât de justificată este... prostituția 0,383 0,383 0,586 0,619 0
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]