172 matches
-
a lui Lessing. Vezi Text als Handlung. Perspektiven einer systematischen Literaturwissenschaft, 20 ș.u. Trebuie remarcat faptul că cele două perechi de concepte "sistematic-narativ" și "rezumat-narațiune" nu sînt identice, deși au în comun opoziția "timp". În fiecare narațiune cu un personaj-narator personalizat există întotdeauna pasaje sistematice, pe lîngă cele narative. Diegesis și narratio în sensul retoricii clasice coexistă întotdeauna într-o poveste spusă de un narator personalizat. 80 Vezi Doris Lessing, The Golden Notebook, New York, 1972, 76 ș.u. 81 Ibid.
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
vol. 1, 137. 392 Harweg, Pronomina, 319. 393 Thomas Mann, Der Tod in Venedig und andere Erzählungen, Frankfurt/M., 1954, 181. 394 W.S. Maugham, The Complete Short Stories, vol. 1, 481. 395 Am publicat deja un studiu despre reflectorizarea personajului-narator din romanul Ulise. Rezultatele sînt redate pe scurt în această secțiune. Vezi F.K. Stanzel, "Die Personalisierung des Erzählaktes im Ulysses", 284-308. 396 R. Harweg, "Präsuppositionen und Rekonstruktion. Zur Erzählsituation in Thomas Manns Tristan aus textlinguistischer Sicht", în: Textgrammatik, Tübingen, 1975
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Zur Erzählsituation in Thomas Manns Tristan aus textlinguistischer Sicht", în: Textgrammatik, Tübingen, 1975, 166-185. 397 Negarea verbului "a ști" (wissen) este un criteriu distinctiv important în naratologie, în general. Propoziția "El nu știe că..." poate fi spusă doar de un personaj-narator (auctorial) despre un personaj din narațiune; pe de altă parte, un enunț precum "El nu știe dacă/cum..." poate aparține și unui personaj-reflector. Vezi și Karlheinz Stierle, Text als Handlung, 127 ș.u. 398 K. Mansfield, Garden Party, în vol
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
2002, 24. 399 În românește în vol. Garden party, trad. de Antoaneta Ralian, Paralela 45, 2002. 400 Chatman atrage atenția asupra fragmentului de la începutul romanului Doamna Dalloway, în care este exprimat "un mod participativ sau tolerant". Acest mod corespunde reflectorizării personajului-narator în terminologia mea. Vezi Chatman, "The Structure of Narrative Transmission", 254. 401 Vezi M. Spark, The Prime of Miss Jean Brodie, 61, 68, 79 ș.a. 402 Acest lucru a fost prezentat detaliat în studiul meu "Die Personalisierung des Erzählaktes im
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
În comparația pe care o fac între prezentarea personajelor naufragiate din romanul Robinson Crusoe și cea din romanul Pincher Martin, Mark Kinkead-Weekes și Ian Gregor găsesc un contrast într-o structură a acestor două opere care este identic cu opoziția personaj-narator vs. personaj-reflector: În timp ce în fragmentul din romanul lui Defoe predomină pronumele personal, în cel din opera lui Golding atenția ne este captată nu de privitor, ci de lucrurile care sînt privite. Autorul urmărește să ne facă să trăim cît de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
deștept (intuitiv), poate chiar viclean sau prost (neinstruit), inocent, încercând să se adapteze și să înțeleagă noua realitate (a societății urbane și „civilizate” din perioada de după 1944) prin intermediul unei percepții de ordin arhetipal. „Magicul” rezultă tocmai din această perspectivă a personajului-narator, care privește lumea cotidiană, banală, „reală”, desacralizată, cu ochii mirați și neîncrezători ai unui primitiv (calitatea de excepție a prozei constă în „primitivitatea” limbii personajelor, înțelegând prin aceasta caracterul ei de limbaj „prim”, netrucat, ingenuu, viguros). Limbajul este de fapt
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
socotind simplu că totul se va rezolva, ajunge, reflexiv precum Traian Koruga, să se întrebe dacă, „născut în emisfera de răsărit”, va mai fi vreodată liber. Pierderea libertății în plan general, dar mai ales în plan individual constituie și drama personajului-narator, care „știa încă de când începuse să scrie Ora 25 că va veni ceasul în care legile îi vor interzice omului să-și trăiască viața lui omenească. Simțise că aceste legi se aplică deja, încă de când fusese arestat. [...] Oameni care n-
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
explicația, ritmul nervos al derulării secvențelor, transpus în propoziții minimale, fac din narațiune mai degrabă o panoramă dramatică a încrâncenării personajelor, a intenției lor de a-și menține intact propriul univers. Învolburata lume a Călinei (1986) imaginează, prin vocea aceluiași personaj-narator, etapele maturizării Călinei, ruptă nu întru totul - cel puțin nu la nivelul memoriei vii - de lumea rurală bănățeană. Roman cu impulsuri teziste, textul e lipsit de forță, banalul și chiar prostul gust cotropind epicul. SCRIERI: Drum peste vină, Timișoara, 1977
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
ale lui Camil Petrescu aduc o înnoire în proza interbelică nu doar la nivelul tematicii, a tehnicilor românești, etc., ci și la nivelul personajului. Astfel, ambele române au ca temă iubirea, personajele feminine fiind văzute din perspectiva unică, subiectivă, a personajului-narator. ÎI. Captarea atenției (3’): Pentru a capta atenția elevilor, profesorul le prezintă cu ajutorul retroproiectorului, imagini cu femei din India și Europa, cu scopul de a evidenția diferențele de mentalitate și cultură. Profesorul concluzionează faptul că îi percepem pe ceilalti în funcție de
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
părea de fermecata, de inaccesibila. Avea o fixitate ciudată a feței...". Cerințe: 1. Selectați verbe/ sintagme care atestă/ ilustrează subiectivitatea percepției. 2. Identificați principala modalitate de caracterizare a personajului feminin că rezultatul aceleiași perspective subiective. 3. Stabiliți relațiile între sentimentele personajului-narator și modul în care acestea modifică/ influențează portretul eroinei. (fascinație - misterioasă, ireala). 4. Deduceți două trăsături ale personajului masculin din felul în care se raportează la personajul feminin. Ela -colaje de texte "Era atâta tinerețe, atâta frângere, atâta nesocotința și
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
din volumul de debut indică principalele teme și motive ale scrisului lui T., cantonat aproape exclusiv în sfera romanescului, unde insertul autobiografic are un rol important. Sunt mai ales experiențele unor oameni de pe diferite șantiere, incitați la confesiune de un personaj-narator. E vorba de adaptarea țăranilor la noua viață industrială, despre relațiile între ei și cu șefii. Altă temă predilectă e birocrația din institutele de cercetare, urmărindu-se, în încercarea de radiografiere completă, și viața particulară a angajaților. Cel dintâi roman
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
cu critica și istoria literară, Confesiuni estetice travestite, Aspecte ale „medierii”. Deromantizarea romanului, Motive existențialiste. De la eu la non-eu, „Permanențe romantice”, În căutarea unui profil. Tehnici expresive) autoarea se străduiește să identifice în textul romanelor argumente plauzibile (riguroasa autoscopie a personajului-narator, cinismul percepțiilor, suferința de a trăi, tentația înstrăinării) pentru susținerea ideii conform căreia Anton Holban trebuie privit ca un scriitor „existențialist avant la lettre”. Remarcând schema de concepție axată pe „concentrarea analitică disproporționat de mare spre interior în raport cu exteriorul”, U
URDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
Anton Holban trebuie privit ca un scriitor „existențialist avant la lettre”. Remarcând schema de concepție axată pe „concentrarea analitică disproporționat de mare spre interior în raport cu exteriorul”, U. sesizează totodată punctul de inserție a categoriei absurdului, acesta manifestându-se odată cu pătrunderea personajului-narator în „cercul vicios al interogațiilor și confruntărilor insolubile”. SCRIERI: Anton Holban sau Interogația ca destin, București, 1983. Ediții: Octavian Goga, Pagini publicistice, Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, De patru ori Anton Holban, ST, 1984, 2; Anton Cosma, O
URDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
accident de mașină, rămâne impotent. Trama este aceea clasică a unei metamorfoze, infirmitatea modificând violent și brusc relația cu ceea ce se întâmplă în jur. La nivel narativ, cartea nu este lipsită de complicări ale tehnicii de expunere, prin delegarea ca personaj-narator a unui soi de dublu vizibil și agresiv al autorului.” SCRIERI: Cincizeci și șase de blitzuri și alte chestii, pref. Ion Cristoiu, postfață Ioan Buduca, Iași, 1992; Dobitocul de țânțar, București, 1996; Nesimțitul, București, 1997. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Vin
POPA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288904_a_290233]
-
din punct de vedere estetic, inferioară celorlalte, adoptând, pe alocuri, tonalitatea și tehnicile romanului de succes american. La revoluția română reia tema și tonalitatea din Panic Syndrome!. Romanul, alcătuit dintr-o succesiune de trei nuvele, două legate prin prezența aceluiași personaj-narator și de același eveniment istoric - așa-zisa revoluție română, așa cum a fost trăită de comunitatea românească de la New York -, a treia, fantastică, un mixaj de teme mai vechi (din nuvelele Alegerea și Tablourile), comunicând cu primele două prin motivul peștelui (motiv
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
o scriitură artizanală, uneori prolixă. Astfel, romanul În preajma legendei (1989) conjugă tema creației cu erosul și cunoașterea, descriind alienarea individuală și posibilitatea transcenderii. Susținut de o metafizică spiritualistă, provenită din simbioza dintre reverberațiile arhetipale și speculațiile paraștiințifice, textul descrie autocreația personajului-narator, care parcurge o inițiere multiplă - erotică, estetică și mistică. Punctat de introspecții abisale și întrerupt de divagații eseistice, nucleul narativ se coagulează prin asamblarea unor mituri convergente (Faust, Orfeu, Meșterul Manole), ce compun o narațiune pluristratificată. Aceste dominante narative suportă
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
dat nu în sectorul de graniță al lui Ragaiac, ci în acela al lui Iliad, care, opac la „idealul” care îi cade în brațe pe neașteptate, o trimite înapoi peste graniță, spre disperarea locotenentului. Rusoaica este aceea care polarizează energiile personajului-narator, miza majoră a acestuia, care, odată adjudecată, ar însemna depășirea de sine și, consecutiv, instalarea în identitatea profundă, inalienabilă. Dincolo de trama polițistă către care se orientează în partea a doua fluxul evenimențial (scena tentativei de capturare a contrabandistului Serghie Bălan
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
un ziarist, a cărui biografie (asemănătoare cu a autorului) ilustrează ideea centrală a romanului - viața omului este supusă fatalității. Alternarea relatării naratorului cu confesiunile personajului principal, tonul general, ritmul precipitat dau un oarecare dramatism textului epic. Interesant este și profilul personajului-narator, purtătorul de mesaj în privința sensului și eficienței literaturii. Femeiea, eterna poveste... (1945) este o încercare nereușită de a demonstra cum, din ușurință și inconștiență, o femeie poate provoca ratarea și moartea unui bărbat. Alte texte din periodice au un caracter
ATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
pentru opera lui Proust, „clădită ca o catedrală”, iar în romanul său citează cuvintele unui personaj din Muntele vrăjit al lui Thomas Mann, ceea ce denotă familiarizarea cu problematica modernă a genului. Într-o duminecă de august înregistrează fluxul conștiinței unui personaj-narator pe durata unei zile, cu inerentele recuperări ale unor porțiuni din trecut, datorate memoriei involuntare. „Dumineca de august” e ziua în care „eroul” ia hotărârea de a scrie un roman, gest care trebuie să-l salveze din semiconștiența, confuzia mentală
BALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285573_a_286902]
-
cunoașterii existențiale, războiul. Drama erotică primește alte dimensiuni prin ipostaza eroului plecat pe front datorită sentimentului onoarei și al loialității, dar și din același orgoliu al cunoașterii. Faptele sunt expuse cu precizia calendaristică a jurnalului de front. Spiritul puternic al personajului-narator evidențiază discuțiile demagogice din Parlament, inconștiența și cinismul politicienilor, falsul patriotism și iresponsabilitatea celor care trebuiau să aibă în grijă soarta țării. Eroul încearcă să cunoască totul prin filtrul propriei trăiri: El devine un alt om în primele ceasuri de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
să ilustreze „probleme de conștiință", pentru care este neapărată nevoie de un mediu social, în cadrul căruia acestea să se poată manifesta. În romanul "Patul lui Procust", scriitorul realizează adevărate "dosare de existențe", toate fiind confesiuni de conștiință, pe care fiecare personaj-narator le face la persoana I, pe baza reflectării realității în propria conștiință. Despre acest roman, Nicolae Manolescu <ref id="38"> 38 Manolescu, Nicolae, op. cit. , p . 61 .</ref> opina că e Dacă în "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
precum și prin clara ei situare față de respectiva bibliografie. Spiritul de analiză și de sinteză al autoarei își dă întreaga lui măsură în abordarea unor probleme, ca: Narator și perspective narative, Personajul între model real și construcție imaginară, De la narator-personaj la personaj-narator, Jocul percepțiilor sau Personajul autobiografic, Personajul istoric, Personajul și modelul cristic. De tot interesul sunt și considerațiile privitoare la timp- spațiul narativ soljenițian, nu numai pentru valoarea lor în sine, dar și prin promisiunile pe care le rezervă pentru momentul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Amurg. Stele. Direcția nord-est. Ne târâm cu greu picioarele [...]. Ne furișăm. Ne târâm"289. Însă autorul-narator, atât de prezent, nu poate lăsa prea ușor locul altui narator și nu poate renunța complet la controlul narațiunii. El intervine acolo unde percepția personajului-narator își atinge limita, pentru a face diferite completări și pentru a da câteva explicații. În cadrul narațiunii lui Gh. Tenno, aceste intervenții sunt delimitate grafic. Imediat după ce Tenno și Kolia Jdanok se ridică, după mersul târâș, santinele încep să tragă din
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Ioanide și Scrinul negru. Enigma Otiliei Romanul Enigma Otiliei este construit pe mai multe planuri, autorul dovedind că este un excepțional creator epic. El a conturat tipuri psihologice viabile în ficțiune. "Deslușim în creația sa impresia de realism, existența unui personaj-narator (Sima Felix) care primește o lecție de viață, este dezamăgit, dar redevine lucid. Este romanul unui adolescent în plină criză de formare a personalității" (Pompiliu Constantinescu). Absolventul de liceu Sima Felix, orfan, merge la București, la unchiul său Costache Giurgiuveanu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ipocrizie și oportunism. Prin erou, autorul a dorit, pe cât se poate presupune, să își proiecteze modelul creatorului perfect: lucid, echidistant, sensibil și sincer, capabil să scrie numai în ceea ce crede, fiindcă opulența îi conferă verticalitatea morală absolut necesară. Și celălalt personaj-narator, d-na T., este onestă în scrisorile cu un caracter de confesiune, întrucât comerțul cu mobilier modern și elegant, adus din Germania, îi asigură independența materială. În cele două romane (Ștefan nu face nici el excepție), eroii scriu nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]