706 matches
-
creației (sistemului) lui C. Rădulescu-Motru, cel al lucrărilor Personalismul energetic, Vocația..., Timp și destin, apropiat de modelul ontologiei umanului. Și pentru că acesta este final, înseamnă că prin celelalte tocmai el a fost căutat, el devenind, într-o asemenea perspectivă, dominant. Personalismul energetic poate fi vizat antropologic, după cum am arătat; de fapt, el propune o reconstrucție a umanului, astfel doar căpătând îndreptățire interpretarea antropologică pe care o vom încerca; reconstrucția umanului din personalismul energetic nu este însă în forma antropologiei filosofice, cum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fost căutat, el devenind, într-o asemenea perspectivă, dominant. Personalismul energetic poate fi vizat antropologic, după cum am arătat; de fapt, el propune o reconstrucție a umanului, astfel doar căpătând îndreptățire interpretarea antropologică pe care o vom încerca; reconstrucția umanului din personalismul energetic nu este însă în forma antropologiei filosofice, cum am fi tentați să credem după o privire rapidă asupra acestei filosofii, pentru că, în demersul pe care ea îl cuprinde, omul nu este specificat prin postularea unei "naturi" umane. Cu mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aflăm în filosofia lui C. Rădulescu-Motru raportarea existenței umane, înțeleasă ca un mod-de-a-fi, la lume ca totalitate, mai bine-zis la principiul acesteia: energia. Chiar diferența omului față de animal este plasată, precum-pănitor, în planul evoluției energiei. Aceste sensuri dovedesc faptul că personalismul energetic propune o reconstrucție a omului în modelul ontologiei umanului, așa cum acesta a fost schițat aici. Mai mult, filosofia de care ne ocupăm nu este numai o teorie despre "existența" umană așa cum ea apare ca ființare în lume, nici numai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în acest orizont al "ființei omului"); "determinarea" universală a insului (participarea acestuia la universal, înțeles ca ființa-proprie-umanului) și explicarea ordinii umane prin raportare la "ordinea universală" (lumea determinată prin ființa omului), nu la un element al acesteia sunt reconstruite în personalismul energetic. Astfel, omul este o unitate de existență al cărei rost se exprimă în relație cu totalitatea lumii; el apare în forma universalului, a personalității ca scop final al evoluției energiei. Nici un atribut uman, dintre cele despre care vorbește Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și ca ins aparținând unei culturi și ca formă de personalizare a energiei, creatoare ea însăși de energie. Insul este determinat universal pentru că este personalitate, iar aceasta participă la modelul personalității energetice, al idealului de umanitate, potrivit lui C. Rădulescu-Motru. Încadrarea personalismului energetic, vizat antropologic, în modelul ontologiei umanului, deși pare problematică, se justifică. Ceea ce urmează are și sensul întemeierii acestei evaluări. I.2. Proiectul antropologic kantian I.2.a. Problema omului în filosofia critică Întrebările cărora ne propunem să le răspundem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
căror posibilitate altfel ea nu s-ar fi putut încumeta nici măcar s-o afirme."54 În a treia sa Critică, filosoful german va construi un răspuns și la întrebarea privind statutul "existențial" al omului. Acest răspuns are relevanță pentru interpretarea personalismului energetic propusă în lucrarea de față, căci în orizontul lui de semnificații vom găsi conceptul finalității, iar din perspectiva structurii formale a acestuia va fi croită interpretarea "antropologică" a filosofii lui C. Rădulescu-Motru. În cap. "Metodologia facultății de judecare teleologice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Critici" va fi regândită de Kant pe temeiul conceptului finalității. Păstrându-se însă cadrul aporetic de sens antropologic legat de termenii de persoană și personalitate. Prin prezentarea desfășurată a proiectului antropologic kantian nu am dobândit temeiul pentru o reinterpretare a personalismului energetic. Dar avem acum posibilitatea de a privi conceptul finalității prin "funcția" sa în resemnifi-carea kantiană a unității de existență a omului. De asemenea, prin această expunere, am recunoscut modalitatea în care Kant regândește umanul. Mai departe va fi vizată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
regândește umanul. Mai departe va fi vizată numai însușirea fundamentală a omului, anume faptul că el este scop final al existenței lumii. Abia prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită "convențională
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
celelalte lucrări ale lui Kant, din perioada "critică" și "post-critică". Primul "loc" are legătură cu instituirea teleologiei; cel de-al doilea, cu instituirea unei noi antropologii. Desigur, toate aceste operații au drept scop ultim construcția unui instrument de interpretare a personalismului energetic. Kant a moștenit conceptul finalității. Ca și în cazul altor termeni ("a priori", "a posteriori", "transcendental", "critic", "practic", "metafizică" etc.), filosoful prelucrează semantica noțiunii de finalitate în așa fel încât ea să devină operațională în sistem. Acesta este motivul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ordinea operațiilor logice pe care "gândirea" sa le presupune), scopul principal al acestui subcapitol este refacerea structurii formale a finalității kantiene, în intenția dobândirii unei perspective din care poate fi interpretat conceptul determinismului prin finalitate și, pe temeiul acestuia, însuși personalismul energetic. Nu se va putea lucra însă numai în acest sens "formal"; trebuie ținut seama și acesta este unul dintre scopurile demersului de față și de câteva înțelesuri cu care termenul de "finalitate" apare în anumite locuri ale operei kantiene
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finală concentrată a proiectului antropologic kantian își poate asuma o funcție hermeneutică. Acesta este, de fapt, motivul pentru care, riscând chiar o îndepărtare de problemele tematizate la acest capitol totuși, pe baza lor -, am formulat aceste câteva "note". Oricum, interpretarea personalismului energetic, propusă mai departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic kantian și prin reținerea structurii formale a conceptului kantian al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Oricum, interpretarea personalismului energetic, propusă mai departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic kantian și prin reținerea structurii formale a conceptului kantian al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția antropologică în interpretarea personalismului energetic și evaluarea acestuia din unghiul unui model de reconstrucție a umanului se regăsesc la unii exegeți ai filosofiei lui Rădulescu-Motru. În acest sens, Corina Hrișcă susține că "sistemul filosofic rezultat nu înfățișează sectoare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic kantian și prin reținerea structurii formale a conceptului kantian al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția antropologică în interpretarea personalismului energetic și evaluarea acestuia din unghiul unui model de reconstrucție a umanului se regăsesc la unii exegeți ai filosofiei lui Rădulescu-Motru. În acest sens, Corina Hrișcă susține că "sistemul filosofic rezultat nu înfățișează sectoare distincte de ontologie și de teorie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asemenea, Gheorghe Al. Cazan formulează o apreciere în același sens: "Teoria sa despre personalitate (teoria lui C. Rădulescu-Motru n. C.) poate fi definită, ținând seama de noțiunile folosite și de raportările stabilite între ele, și ca o antropologie filosofică"105. Personalismul energetic are, neîndoielnic, date fiind conceptele sale fundamentale, supozițiile esențiale, "regulile de metodă" ale discursului, sensul unei reconstrucții a omului; mai bine-zis, a personalității: de aici statutul său de teorie a "persoanei" omenești înțeleasă ca formă sau ipostază finală de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceste niveluri putem lua cunoștință fie urmărind succesiunea lucrărilor filosofului (astfel, primele studii, între care Știință și energie (1901), Puterea sufletească (1908) abordează personalitatea îndeosebi din punct de vedere științific, pe când în următoarele, cum ar fi Elemente de metafizică (1912) Personalismul energetic (1927), Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor (1932), personalitatea este vizată în forma "generalizărilor" filosofice); fie orientându-ne către problematica personalismului energetic, pentru a distinge între interogațiile cu specific științific, particular, încadrate încercării de a configura o "știință obiectivă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
abordează personalitatea îndeosebi din punct de vedere științific, pe când în următoarele, cum ar fi Elemente de metafizică (1912) Personalismul energetic (1927), Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor (1932), personalitatea este vizată în forma "generalizărilor" filosofice); fie orientându-ne către problematica personalismului energetic, pentru a distinge între interogațiile cu specific științific, particular, încadrate încercării de a configura o "știință obiectivă a personalității", și cele propriu-zis filosofice, care fac din personalitate modelul omului și al lumii, "locul" în care se găsesc, într-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
psihosferei. În model filosofic, personalitatea se află subordonată scenariului determinismului prin finalitate, potrivit căruia ordinea universală conduce către "corelațiunile de personalitate", aceasta, personalitatea, fiind momentul final al șirului de forme de actualizare a energiei. Tocmai prin această idee putem apropia personalismul energetic de filosofia kantiană, în încercarea de a dobândi o mai bună înțelegere a acestui sistem de filosofie românească. Primul orizont de tematizare a personalității din personalismul energetic constă în "fixarea prealabilă a sistemului înlăuntrul căruia fenomenele sufletești să apară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
șirului de forme de actualizare a energiei. Tocmai prin această idee putem apropia personalismul energetic de filosofia kantiană, în încercarea de a dobândi o mai bună înțelegere a acestui sistem de filosofie românească. Primul orizont de tematizare a personalității din personalismul energetic constă în "fixarea prealabilă a sistemului înlăuntrul căruia fenomenele sufletești să apară ca părțile unui tot"107. Prin urmare, demersul în acest orizont are scopul determinării unității sufletești ca unitate a ființei individuale a omului. În schimb, demersul propriu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu este despre ceea-ce-face-omul-din-sine, ci despre ceea ce face natura din el, cum ar spune Kant, așa încât spațiul său de desfășurare este "știința personalității", un fel de "filosofie secundă", omul apărând sub determinare "fizică". Dominant însă, enunțurile de tip antropologic din personalismul energetic nu aparțin acestui orizont; ele vizează, în ultimă instanță, limitele (datele) problemei unității și identității conștiinței individuale cu universul (înțeles ca ansamblu al corelațiunilor energetice). De asemenea, C. Rădulescu-Motru consideră că aceasta ar fi și problema filosofiei lui Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al corelațiunilor energetice). De asemenea, C. Rădulescu-Motru consideră că aceasta ar fi și problema filosofiei lui Kant, însă filosoful german ar miza pe conceptul unei conștiințe în sine ("generice"), desprinsă de raporturile sale cu mediul natural și social, în vreme ce autorul personalismului energetic, deși nu socotește conștiința în sens strict individual, pentru a o confunda cu o conștiință psihologică individuală, o consideră după funcția sa cognitivă (oarecum, universală) și după contextul genezei facultăților sale, adică în raporturile ei genetice cu mediul cosmic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
această realitate consistă în raportul constant dintre diferitele forme de energie."109 Așadar, temeiul identității dintre "lumea conștiinței" și "lumea materială" îl constituie energia, ca substrat comun al lor, de fapt, ca realitate originară. Această idee constituie primul postulat al personalismului energetic. Realitatea conștiinței se întemeiază pe identitatea cu sine, care constă în stricta determinare a conștiinței în raport cu condițiile mediului. Rămânând identică sieși, prin toate schimbările solicitante ale mediului, conștiința se determină ca unitate. Raportul conștiinței cu mediul, din care rezultă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un paralelism între aceste două unități (a conștiinței și a universului)? Sau "seria fenomenelor conștiinței ne duce să împreunăm unitatea conștiinței cu unitatea universului"?110 A doua variantă este acceptată de C. Rădulescu-Motru și ea constituie ipoteza originară a filosofiei personalismului energetic. Unitatea celor două nu este însă în sensul unei confuzii, sau al unui amalgam care să ducă la pierderea de sine pentru cele două unități aflate în identitate (într-o identitate parțială, de structură). Dimpotrivă, acestea își păstrează realitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
În legătură cu ultima problemă, C. Rădulescu-Motru susține că neadmiterea ideii evoluției energiei conduce către negarea faptului conștiinței. Cum nu putem accepta această negație, conștiința fiind un fapt de evidență, trebuie să acceptăm ideea evoluției. Această idee reprezintă al doilea postulat al personalismului energetic. Direcția evoluției, la început întâmplătoare, devine necesară. Mecanismul evolutiv al realității originare (energiei) presupune o direcție primitivă. Noi nu putem pricepe rațiunea acesteia; mintea noastră este neputincioasă în a explica "direcțiunea originară a realității". Ne putem explica doar faptul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realitate, așa încât aceasta nu mai poate fi ce a fost. Ceea-ce-este în realitate desigur, împreună cu toate dispozițiile apărute în realitatea însăși pregătește apariția anumitor corelații persistente; energia evoluează într-o ordine de finalitate. Această idee constituie al treilea postulat al personalismului energetic. Ordinea, al cărei început se află în întâmplare, nu este una de finalitate, în afara formei ultime de actualizare a energiei, adică fără producerea "corelațiunilor de personalitate". Numai că ordinea aceasta își dezvăluie scopul în producerea scopului însuși. În alte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fără producerea "corelațiunilor de personalitate". Numai că ordinea aceasta își dezvăluie scopul în producerea scopului însuși. În alte cuvinte, numai privind dinspre om (ca personalitate) putem afirma o ordine de finalitate a lumii. Ideea aceasta reprezintă al patrulea postulat al personalismului energetic. Acest gând despre om (personalitate) ca scop final al evoluției exis-tenței-ca-energie, de certă inspirație kantiană, este desfășurat de C. Rădulescu-Motru într-o modalitate bergsoniană. Nu fenomenul izolat constituie realitatea, ci totalitatea fenomenelor. Concepută ca totalitate, realitatea se află într-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]