809 matches
-
timpul o încredere foarte mare, îi vorbise despre o eclipsă de soare puțin mai neobișnuită. În fapt, astronomul său susținea că cele cinci planete cunoscute în vremea aceea păreau să se așeze într-o ordine anume în preajma datei evenimentului solar. Personificarea astrului zilei-Apolo Hiperboreanul avea un cult deosebit în imperiu și orice schimbare pe cer a astrului invincibil năștea îngrijorări împăratului, flamenilor, sacerdoților, și în general tuturor supușilor săi. Romanii erau foarte suspicioși la orice mică schimbare observată în natură și
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
lui Apollo Palatinul din Roma. În urma cercetării acestora, Tiberius primi veștile în insula Caprae. Preoții lui Apollo profețeau fără ocolișuri că evenimentul ceresc era un semn de rău augur și singura speranță pentru a-l liniști pe cel care era personificarea astrului zilei, erau intensificarea slujbelor, a jertfelor și a rugăciunilor în templele sale de pe tot cuprinsul imperiului. Așa credea și Tiberius dealtfel. Phoebus Apollo era supărat și trebuia făcut în așa fel încât zeul să fie înduplecat prin procesiuni religioase
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
dacilor, perpetuate de-a lungul vremii. Încă din cele mai vechi timpuri imaginația românilor a născut legende superstiții, povești cu strigoi, moroi, pricolici sau ființe nepămîntene malefice, obiceiuri care se respectă și azi în unele zone ale țării. „Sîntandrei“ sau personificarea lupului, a fost o divinitate geto-dacă peste care creștinii au suprapus pe Apostolul Andrei Cel Întîi chemat, care s-a bucurat de mare respect în fața divinității precreștine, numele zeului uzurpat, pierzîndu-se în negura timpului. Este bine de ținut seama că
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
Maicii Domnului“ (salvia), „Lacrima Maicii Domnului“ sau „Inima Maicii Precista“, iar în cazul salciei, forma crengilor i-a atras denumirea populară de „salcie plângătoare“, care a plâns și s-a întristat după ce Iisus Christos a fost bătut cu ea. Aceste personificări sunt semne ale unei gândiri simbolice și emoționale de o mare frumusețe, prin care satul românesc apropie tot ce este concret de marile taine ale existenței. Satul românesc poate supraviețui schimbului de generații și ordinii globale în care trăim, nu
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PERSONIFICARE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt fulg de nea și-n dans plutesc ușor, Privind pământ ce-așteaptă să-l albesc, Cu strat pufos eu vin să-l ocrotesc, Trecând
PERSONIFICARE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348553_a_349882]
-
anotimp În care vieți renasc sub soare cald, În vesel tril și zbor de ciocârlii, Ce-i fac geloși pe zeii din Olimp. Iar eu tresar, mă bucur, cânt, mă scald, Iubirii glas să dau și lumii bucurii. Referință Bibliografică: Personificare / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1901, Anul VI, 15 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PERSONIFICARE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348553_a_349882]
-
firește, o seamă de abateri de la acest tipar, abateri care, până la un punct, pot fi, ele însele, ordonate: coalescențe difuze, serii sinonimice, constelații metaforice, metafore implicate cu termenul figurat eliptic. Cât privește structura semantică, ne oprim la trei mari capitole: personificarea (nonuman - uman), de-personificarea (uman - nonuman) și transferul ontologic (nonuman - nonuman). Toate trei derivă din releul tutelar identitate - alteritate, particularizându-l în diverse chipuri, așa cum probează, în desfășurările ei concrete, analiza componențială. Avem de consemnat, în plus, sinteza personificare - de-
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
abateri de la acest tipar, abateri care, până la un punct, pot fi, ele însele, ordonate: coalescențe difuze, serii sinonimice, constelații metaforice, metafore implicate cu termenul figurat eliptic. Cât privește structura semantică, ne oprim la trei mari capitole: personificarea (nonuman - uman), de-personificarea (uman - nonuman) și transferul ontologic (nonuman - nonuman). Toate trei derivă din releul tutelar identitate - alteritate, particularizându-l în diverse chipuri, așa cum probează, în desfășurările ei concrete, analiza componențială. Avem de consemnat, în plus, sinteza personificare - de-personificare. În această sinteză
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
capitole: personificarea (nonuman - uman), de-personificarea (uman - nonuman) și transferul ontologic (nonuman - nonuman). Toate trei derivă din releul tutelar identitate - alteritate, particularizându-l în diverse chipuri, așa cum probează, în desfășurările ei concrete, analiza componențială. Avem de consemnat, în plus, sinteza personificare - de-personificare. În această sinteză vedem mecanismul profund al simbolului artistic. Altfel spus, în definirea noastră, simbolul este expresia lingvistică a unei realități antropo-cosmice, a unui anthropos - ergon. Tabloul metaforic propus de noi, în întregul său, ni se pare logic
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
nonuman - uman), de-personificarea (uman - nonuman) și transferul ontologic (nonuman - nonuman). Toate trei derivă din releul tutelar identitate - alteritate, particularizându-l în diverse chipuri, așa cum probează, în desfășurările ei concrete, analiza componențială. Avem de consemnat, în plus, sinteza personificare - de-personificare. În această sinteză vedem mecanismul profund al simbolului artistic. Altfel spus, în definirea noastră, simbolul este expresia lingvistică a unei realități antropo-cosmice, a unui anthropos - ergon. Tabloul metaforic propus de noi, în întregul său, ni se pare logic, întemeiat conceptual
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
în Biblie. Exemplificăm cu celebrul Psalm al Păstorului (22/23) (să se vadă și Ieremia 23, 3; Iezechiel 34, 12; 1 Petru 2, 25 ș. a.). Acest prim segment metaforic are, cum se vede, o puternică rotire semantică, o ezitare între personificare și depersonificare ce ne fac a întrezări amplele orizonturi metafizice ale textului sacru. Absolut clasică, însă, de manual, este suita metaforică ce se deschide o dată cu versetul 9. Termenul figurat vie („La vigne, allégorie familière aux prophètes, Is 5, 1 +, La
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
a Sfintei Scripturi). Acest verb (pe care l-am diferențiat grafic de celelalte) nu se mai adresează strict viei (logica nu îngăduie, decât cu oarecare dificultate, o asemenea asociere), ci, deopotrivă, viei - om (și omului - vie), adică unește, până la indistincție, personificarea și depersonificarea. Este o probă clară de geneză a simbolului, în accepțiunea dată de noi acestei noțiuni. De altfel, textele profetice însele, și nu doar ele, îi conferă viei un atare rol (Isaia 5, 7; Ieremia 2, 21; Iezechiel 19
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
pe pământ, și de aceea era mare plânset și frică mare pretutindeni. Speriat de-a binelea, împăratul fusese convins că acel vis avea o prevestire malefică, și ceea ce văzuse în vis credea că era legat de cultul zeului Phoebus Apollo, personificare a soarelui, care dorea mai întâi să dea un semn înfricoșător lumii și mai apoi să-i pedepsească pe oameni. Tiberius era cu atât mai înspăimântat, deoarece, după ce preluase puterea de la Augustus, restaurase toate templele din Roma inclusiv pe cel
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
fost construit nu după mult timp minunatul oraș. Regele Sang Nila Utama a domnit peste acele meleaguri timp de 48 de ani și a fost înmormântat pe un deal din apropiere. Cu timpul, Merlionul a devenit un simbol folosit ca personificare națională a orașului Singapore. În 1964, Singapore Tourist Promotion Board, a desemnat designerul Alec Fraser-Bruner pentru a crea faimoasa sigla pe care o găsim pe majoritatea produselor autohtone. Mai târziu, această reprezentare, s-a transformat chiar și în statui. Orașul
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
AUTOPSIE” LA... AUTOPSIE NATURALĂ - PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Reușită autopsie a naturii ați realizat, doamna Olguța Trifan! ”Instrumentarul” folosit e compus din minunate metafore și personificări (”vântul recită, agitat, catrene frunzelor”, ”viscolele sărăciei”, ”mitologie locală”...), comparații (”Noaptea coboară albă/ precum o lectură de psalmi”). Ochiul de la fereastră surprinde o schimbare de anotimp, o schimbare, căci, se pare, schimbarea este singura constantă în viața noastră și în
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350097_a_351426]
-
au înrudiri semănătoriste, dar elogiul satului este prezent și la un poet modern cum este Lucian Blaga. Și în cazul poetului nostru, versificația nu mai urmează tradiția, ci apelează la stilul modern, avangardist, cu limbaj destructurat, nongramatical voit, cu comparatii, personificări și metafore moderne, cu sincopări și eludări verbale. („apa curgea ca un vis de iarbă, / curgea pe noaptea somnului / răcoarea albastră /” Atmosfera rurală, tradițională, leagăn al copilăriei, este evocată cu emoție firească și cu nostalgie. „Începuturile” copilăriei se descriu cu
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
dezbracă veșmântul de noapte și nu se poate hotărî ce să îmbrace ziua, dar în final se hotărăște pentru turcoazul dimineților senine de primăvară. Totul a durat foarte puțin, dar cei doi parteneri au trăit momente de emoție celestă. Marea personificare a sentimentelor confuze, a neîncrederii și a incertitudinii, înlocuindu-le cu imensitatea și dinamismul, care va dăinui doar printr-un început fără de sfârșit. Sperau ca viața lor de acum să le fie calmă la suprafață, dar palpitantă în adâncuri, să
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
depărtare, cu înduioșare și îngrijorare, pe care-i consideră ca și rudele sale, ca și prietenii săi apropiați sau ființe iubite, și încearcă unele sentimente de compasiune față de ei, care stau adeseori stavilă tuturor intemperiilor și sunt supuși presiunilor atmosferice. Personificare lor este evidentă: „Tot din lipsa ploilor, munții cu expoziția expusă la Soare se arătau ruginiți și triști și mai însingurați decât de obicei”. Autorul folosește în roman anumite tipologii, de pildă, a lui Pompei, turnătorul de profesie, afaceristul care
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
lume pură, într-o suprarealitate afectivă imună și perenă, înflorind primăveri în suflet, prin temerară și generoasă iubire: „voi fi singurătatea mea unică” ... „trăind intens lângă moarte și mai ales iubind...” (Elegie pentru o singurătate”, p.49-50). Ca însăși Natura-mamă, personificare a feminității eterne, prin nesfârșita sete de iubire, Singurătatea, alter-ego pentru Psyche, apare într-o succesiune de figuri simbolice, fie ca Isis reînviindu-l pe Osiris în elegia „Călărețul fără cap (elegia unui vis)”, fie ca mitica preafrumoasă Psyche răpită
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
cu formă fixă cu 3 strofe, 13 versuri și versul 1 se repetă la mijloc și la sfârșit. Sunt eufonice, strălucesc de imagini frumoase, au și ele un ton elegiac și rima încrucișată. Cele mai multe sunt rondeluri de alean. Metafora și personificarea sunt cel mai des folosite figuri de stil: „Frunzele în triluri zboară/ Vântul tânguie-n pustiu” (Rondel arămiu). Poeta a dedicat rondeluri: speranței, libertății, credinței, iernii, toamnei, iubirii, poetului prin excelență, stelelor, sufletului, veșniciei. O oarecare lejeritate în versificație, eleganța
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
atunci când trebuia să-l rostim. În Țara Copilăriei, adică în Țara Poveștilor - se întâmplă numai lucruri miraculoase: de pildă, “beau lumină ghioceii”; iarna ia vacanță, fulgul e răcit și silit să înghită aspirine, și alte lucruri mirabile. Comparații, metafore, antiteze, personificări, hiperbole, epitete, oximoroane, toate mijloacele de stil sunt gata să ilustreze gândurile și sentimentele autoarei, care se slujește de ele pentru a reda cât mai fidel, poveștile din versuri. Tot în acest volum se află și modelul copilului ascultător, serios
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
atunci când trebuia să-l rostim. În Țara Copilăriei, adică în Țara Poveștilor - se întâmplă numai lucruri miraculoase: de pildă, “beau lumină ghioceii”; iarna ia vacanță, fulgul e răcit și silit să înghită aspirine, și alte lucruri mirabile. Comparații, metafore, antiteze, personificări, hiperbole, epitete, oximoroane, toate mijloacele de stil sunt gata să ilustreze gândurile și sentimentele autoarei, care se slujește de ele pentru a reda cât mai fidel, poveștile din versuri. Tot în acest volum se află și modelul copilului ascultător, serios
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
de obicei în versuri, în care autorul, personificând animalele, plantele și lucrurile, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. Ea are următoarea structură: povestirea propriu-zisă și morala. Figura de stil folosită de obicei este personificarea.” Fabula este unul dintre cele mai longevive și mai populare genuri literare - se practica încă în Messopotamia, cu 2.000 de ani înaintea erei noastre. Tablete provenind din bibliotecile școlare ale epocii expun pe scurt povestea vulpii lăudăroase, a câinelui
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
și experienței”. „Trup sacramental” este „intercomuniunea dintre Iisus Hristos și membrii Trupului Său, Biserica” - pe scurt: „a fi în Biserică înseamnă a fi în Iisus Hristos” (koinonia). Este necesar a se face aceste precizări pentru a se evita personalismul și personificarea de tip umanist. Dimensiunea hristologică a Bisericii trebuie completată neapărat de dimensiunea sa pnevmatologică. Capitolul IV, Mariologia ca theotokologie și eclesiologia (p. 187-198), trece dincolo de exagerările mariologice dogmatizate din anii 1854 și 1950 de romano-catolici, prin „Theotokos” (Născătoare de Dumnezeu
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
curiozitatea tinarului asistent (ceea ce era de neconceput în cazul creierului lui Eminescu), ori și aceasta este ipoteza spre care înclinam pe undeva, “anumiți” oameni, să nu spun o “întreaga protipendada”, se temeau de diagnosticul severului prof. Victor Babeș, care era personificarea omului de stiință corect și competent. Gheorghe Marinescu declară despre creierul poetului, mulți ani mai tîrziu: “Creierul mi s-a adus de la Institutul Sutu într-o stare de descompunere care nu permitea un studiu fin al structurii circumvoluțiunilor. Putrefacția era
...DREPTATE PENTRU EMINESCU!!! de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355469_a_356798]