220 matches
-
folosirea contractualismului kantian pentru a exprima ideea egalit]ții morale. Conceptul v]lului ignorantei încearc] s] evidențieze ideea c] ceilalți conteaz] pentru ei înșiși, nu numai ca parte a propriului nostru bine. Acest lucru este f]cut ins] impunând o perspectiv] din care binele celorlalți este pur si simplu o component] a binelui propriu (real sau posibil)! Rawls încearc] s] minimalizeze gradul în care indivizii din poziția inițial] consider] diferitele tipuri de vieti posibile ca rezultat al unei alegeri egoiste; contractul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu am nici un motiv s] întreprind astfel de acțiuni. Aceast] teorie a raționalit]ții se poate dovedi adev]rât] chiar dac] exist] norme morale obiective. Contractualismul kantian poate oferi o teorie adev]rât] a moralei, fiind în același timp singură perspectiv] intelectual] care nu are nici un efect motivațional. Din contr], teoriile de inspirație hobbesian] ofer] agentului un motiv suficient de puternic pentru a-i p]să de obligațiile „morale” - și anume, ele îi sporesc satisfacția pe termen lung. De ce ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la o asemenea conduit]. Dac] frecvență acestui comportament dep]șește un anumit nivel, de obicei media, atunci este vorba de egoism în sensul obișnuit al termenului. îi. Egoismul psihologic Aceia care percep egosimul (precum și opusul s]u, altruismul) din aceast] perspectiv] moral] și cred c] egoismul excesiv sau altruismul insuficient sunt printre principalele cauze ale majorit]ții problemelor sociale vor fi surprinși, contrariați și poate chiar șocați la citirea unor lucr]ri de etic]. În multe dintre acestea se susține c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face tot posibilul spre a-l avea. Egoismul psihologic nu pretinde a explica întregul comportament uman, ci doar acele aspecte comportamentale justificabile în raport cu convingerile și dorințele individuale sau cu criteriile și argumentele care au important] pentru agent. Egoismul analizat din perspectiv] psihologic] nu corespunde definiției care se reg]sește în prezentarea aferent] secțiunii anterioare. În cazul de fâț], noțiunea nu comport] grade comparative și nu poate fi restrâns] doar la aspectele c]rora li se pot aduce obiecții de natur] etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a fi în egal] m]sur] conforme cu principiile raționale? O alt] posibilitate ar fi aceea de a reține egoismul raționalist în forma sa radical] și de a abandona raționalismul etic, prin această detronând rațiunea - supremul judec]tor. În aceast] perspectiv], ideea c] s]vârșirea binelui ar putea s] afecteze interesele cuiva și deci s] se opun] rațiunii, nu înseamn] c] cineva poate sau ar trebui s] fac] mai degrab] ceea ce este în interesul propriu decât ceea ce se cuvine din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comunit]ții în ansamblul ei. Expresia acestei preocup]ri nu este dat] de detașarea pe care o sugereaz] noțiunea primitiv] de respect sau normele deontologice, ci de interesul activ al oamenilor pentru promovarea binelui celorlalți. Trebuie s] respingem, astfel, orice perspectiv] care identific] morală numai cu sau în primul rând cu o povar] impus] asupra vieții. Dac] nu putem „s] tr]im conducându-ne dup] principii drepte” (Fried, 1978, p. 13), trebuie m]car s] recunoaștem c] aceste principii au o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Strateen (Oxford: Oxford University Press, 1980) pp. 238-59. 19 Consecințialismul Philip Pettit i. Definiția consecințialismului Teoriile morale, teorii referitoare la ceea ce ar trebui s] fac] agenții individuali sau instituționali, implic] cel putin dou] componente diferite. Mai întâi, fiecare ofer] o perspectiv] legat] de ceea ce este bun sau de valoare, deși nu toate o fac în mod explicit și ar putea chiar opune rezistent] ideii de „bine”: fiecare ofer] o perspectiv] legat] de acea stare care am dori s] prevaleze în acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
implic] cel putin dou] componente diferite. Mai întâi, fiecare ofer] o perspectiv] legat] de ceea ce este bun sau de valoare, deși nu toate o fac în mod explicit și ar putea chiar opune rezistent] ideii de „bine”: fiecare ofer] o perspectiv] legat] de acea stare care am dori s] prevaleze în acțiunile noastre sau în lume, în general. O teorie precum utilitarismul clasic susține c] singurul aspect care conteaz] este cât de mult pot s] se bucure de fericire ființele conștiente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceast] component] este dezb]țuț] de c]tre Robert Goodin în capitolul 20, „Utilitatea și binele”). Cea de-a doua component] conținut] de fiecare teorie moral] este deseori descris] în paralel ca fiind o teorie a corectitudinii. Nu este o perspectiv] asupra valorii st]rilor, ci asupra a ceea ce ar trebui s] fac] agenții individuali și morali, r]spunzând st]rilor de valoare. În funcție de punctul de vedere exprimat în aceast] problem], teoriile morale se împart de obicei în teorii consecințialiste și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
una ofer] o probabilitate de 50% în acțiunea salv]rii a o șut] de vieți, iar cealalt] ofer] o sigurant] de 40%. Toate celelalte fiind egale - ceea ce se întâmpl] foarte rar - aceast] abordare va favoriza prima opțiune. Acum avem o perspectiv] mai bun] a celor afirmate de consecințialism, si anume c] modul corect prin care un agent trebuie s] r]spund] oric]ror valori recunoscute este promovarea acestora: aceasta înseamn] c] în fiecare alegere a opțiunii și a prognozelor corespunz]toare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opțiuni nu ofer] certitudine în ceea ce privește acțiunile corecte care rezult] din fericirea celor cu care într]m în contact direct: cazuri în care o opțiune asigur] o șans] a acelui rezultat și o a doua opțiune care ofer] cea mai bun] perspectiv] asupra fericirii generale. R]spunsul teoriei nonconsecințialiste în asemenea cazuri nu este definit. iii. Principalul argument împotriva consecințialismului De regul], se spune despre aceast] teorie c] ar face ca un agent s] realizeze fapte îngrozitoare, atâta timp cât aceste fapte promit urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Morals and Legislation lui Jeremy Bentham; opera urm]rește îndeaproape însuși „principiul utilit]ții”, iar teoria lui Bentham a fost și conținu] s] r]mân] cel mai bun argument în favoarea unei doctrine etice întemeiate pe ideea de utilitate. Dintr-o perspectiv] evident], acest argument ridic] tot atâtea probleme cât și r]spunsuri. A pune semnul egalit]ții între utilitate și caracterul folositor al unui lucru este deopotriv] bine și corect, ins] o intrebare r]mane în continuare f]r] r]spuns
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe conceptul de caracter poate oferi toate r]spunsurile la problemele eticii. S] abord]m aceast] problem] întrebându-ne dac] un ofițer al Confederației americane ar fi putut fi curajos în timpul R]zboiului Civil. La o analiz] a curajului din perspectiv] idealist-neutr], acest lucru este posibil. Astfel, curajul înseamn] înfruntarea anumitor riscuri în scopul realiz]rii unui ideal, nu neap]rât cel corect. Mulți ar fi de p]rere c] ofițerul lupta pentru un ideal greșit deoarece în statele confederative continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
plac. El consider] c] sentimentele și rațiunea oamenilor simpli nu prezint] important] în plan moral și, prin urmare, pot fi exploatate. Asemenea percepții asupra caracterului nu pot oferi soluții etice. În schimb, dac] cineva dorește s] descrie curajul dintr-o perspectiv] nonsocratic], acesta reprezentând o virtute care servește oric]rui ideal sau scop, atunci problemă dispare. Dificult]țile apar atunci când virtuțile (cum ar fi curajul și înțelepciunea) sunt chemate s] rezolve toate dilemele eticii. Un alt aspect demn de menționat ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morali, recunosc c] au capacitatea că, prin intermediul alegerilor pe care le realizeaz], s] influențeze bun]starea celorlalți. Ei au așadar datoria de a calcula efectele propriilor acțiuni asupra bun]st]rii celor care sunt afectați de alegerile lor. Din aceast] perspectiv], este lipsit de relevant] faptul c] „ceilalți”, a c]ror bun]stare este afectat], sunt membri ai aceleiași comunit]ți morale sau dac] aceștia reprezint] agenți morali. Ceea ce conteaz] este c] sunt ființe a c]ror bun]stare poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
il provoc]m în mod activ. O parte a dezbaterilor din statele bogate referitoare la sumele cheltuite pentru armat] susține teza c] resursele astfel economisite pot și trebuie s] fie folosite pentru programe de dezvoltare și bun]stare. Din aceast] perspectiv], una dintre cauzele semnificative ale s]r]ciei mondiale este accentul pus pe cheltuielile militare din întreaga lume. ix. Cât de mult] compasiune? Trebuie s] elucid]m un ultim aspect: cât de mult] compasiune ar trebui s] dovedim? Un r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rți ale acestui întreg nu pot fi considerați drept valoroși din punct de vedere moral: doar fericirea și nefericirea uman] sunt valoroase din acest punct de vedere, putând sau neputând fi afectate de destinul țestoaselor. 2) Etică drepturilor animalelor O perspectiv] a eticii consider] drept valoroase din punct de vedere etic nu doar ființele umane, ci și animalele; în aceast] sfer] sunt incluse toate viet]țile. Trebuie ținut seama de faptul c] multe dintre acțiunile noastre asupra mediului afecteaz] în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de „etic] a mediului” poate avea uneori accepțiuni mai restrânse. Uneori este utilizat pentru a indica o etic] ce confer] valoare moral] altor indivizi decât ființelor umane, constituind astfel o bâz] solid] pentru revendic]rile morale ale ecologiștilor. Din aceast] perspectiv], etică vieții este o etic] a mediului; etică drepturilor animalelor este și ea o etic] a vieții, dar într-o manier] mai puțin evident]. Totuși, termenul este atribuit unei etici specifice, holismul ecologic, probabil datorit] faptului c] doar o etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Conform acestor tradiții, a lua viața unei ființe umane inocențe înseamn] a uzurpa dreptul lui Dumnezeu de a d]rui și de a lua viața. Unii scriitori creștini au perceput-o și ca pe o violare a ordinii naturale. Aceast] perspectiv] asupra caracterului inviolabil al vieții umane inocențe a r]mas practic de necomb]țuț pan] în secolul al XVI-lea, cănd Șir Thomas More a publicat Utopia. În cartea sa, More vede eutanasia că pe o soluție pentru bolnavii incurabili
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pacient în vârst], care sufer] și de alte afecțiuni grave. Chiar și un tratament simplu, cum ar fi unul cu antibiotice sau unul de fizioterapie, este uneori considerat neobișnuit și facultativ (vezi Linacre Centre Working Party, 1982, pp. 46-48.) Aceast] perspectiv] asupra metodelor obișnuite și neobișnuite de tratament sugereaz] faptul c] un agent care refuz] s] utilizeze metode neobișnuite de tratament se implic] în eutanasia pasiv]: de dragul lui B, A întrerupe un tratament care l-ar putea menține în viat]. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]utatea agentului, dar atunci acestei reguli îi lipsește logică. vii. Concluzii Distincțiile discutate mai sus reprezint] diferențe care sunt resimțite în profunzime. Dac] aceste diferențe sunt relevante sau nu din punct de vedere moral, si dac] da, din ce perspectiv], reprezint] o discuție care conținu] inc]. Exist] totuși un aspect al dezbaterii cu privire la eutanasie care nu a fost inc] atins. Oamenii sunt în general de acord c] s-ar putea s] nu existe nici o diferenț] intrinsec] din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
persoanelor. Mai mult, așa cum arăt] cei care se opun avortului, istoria demonstreaz] c] grupurile dominante pot conferi opresiunii un caracter rațional, argumentând c], de fapt, persoanele oprimate nu sunt deloc persoane din cauza unor pretinse deficiențe mintale sau morale. Din aceast] perspectiv], poate c] ar fi înțelept s] adopt]m teoria conform c]reia toate fiintele umane senzitive au drepturi morale primare egale și depline. (Pentru a evita „speciismul” am putea acorda același statut moral indivizilor senzitivi din oricare alt] specie a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și r]spund unor atitudini sociale referitoare la sex. Acest eseu trateaz] câteva dintre temele majore ale sexului asupra c]rora s-au aplecat filosofii: rolurile de gen și cele reproductive sunt naturale sau sunt construite social? Sexul permisibil din perspectiv] moral] trebuie s] aib] o singur] funcție? Orientarea individului trebuie s] fie heterosexual]? Trebuie s] apar] în interiorul hotarelor instituției c]s]toriei? Ce feluri de activitate sexual] sunt acceptabile moral și în ce circumstanțe? S] preciz]m dou] lucruri: expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ]rt]sirii reciproce a celor mai l]untrice gânduri. Dragostea și intimitatea, deși în general sunt componente ale c]s]toriilor de succes, nu sunt, în mod logic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
explicit c] activit]țile sexuale sunt evaluate moral prin prisma acelorași reguli și principii general relevante pentru evaluarea acțiunilor umane. Aici nu este nici o încercare de a reuni domeniile „moral” și „prudent”: a afirma c] un act este acceptabil din perspectiv] moral] nu înseamn] c] este recomandabil] urm]rirea lui. Moralitatea unei acțiuni nu este deci singurul criteriu de care ar trebui s] ne servim când decidem s] action]m într-un anumit fel. O acțiune poate fi permis] din perspectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]