174 matches
-
definiție ne duce cu gândul la fiecare criteriu de prezentare a corpului omenesc formă, înălțime, forță, dimensiune, mobilitate, culoare, miros care au fost valorizate din plin în retorică. Încă din Antichitate apare convingerea legată de rolul gesturilor în retorică, în persuadarea publicului și prezentarea spectacolului (discursului public), prin faptul că limbajul gestual care acompania întotdeauna limbajul verbal se adresa emoțiilor și nu rațiunii ascultătorilor. În acest sens, Marcus Fabius Quintilianus (c.35-96 e.n.), primul profesor de retorică publică din Roma, ne
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ajută la înțelegerea amplorii emoționale a discursului și a oratorului, atrăgând publicul; b) gesticulația contribuie la înțelegerea logică a discursului, a componentelor sale structurale, deținând astfel virtutea de a persuada publicul; c) gesticulația nu se limitează numai la seducerea și persuadarea publicului, prin amplificarea fluxului emoțional și logic al discursului, ci și trădează trăsăturile oratorului în fața publicului ,,devorator"; d) gesticulația are loc concomitent cu vorbirea, distingându-se gesturi care pornesc firesc din noi (spontane, înnăscute) și gesturi care indică anumite lucruri
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
corpul uman) și capătă semnificații în funcție de factorii interni sau externi ai persoanei, conducând la exprimarea unor atitudini variate. De regulă, cei care știu cum să interacționeze cu ceilalți utilizează limbajul gestual cu succes și conștientizează rolul acestuia în manipulare, ascultare, persuadare, seducere, formarea unei prime impresii favorabile etc., deținând astfel un mare avantaj socio-profesional. Persoanele cu abilități de comunicare disting firesc și repede când să avanseze sau când să se retragă, când să vorbească sau când să asculte, când să întrebe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
El creează senzația că gesturile expresive apar involuntar în timpul predării, știind că impresia de spontaneitate atrage atenția elevilor. Dar, este vorba de o spontaneitate calculată, gesturile expresive fiind minuțios pregătite și gândite dinainte de a intra în sala de clasă. Spectacolul persuadării pus în scenă de către profesor cu ajutorul gesturilor expresive este influențat de întreaga imagine, dar și de o vestimentație adecvată. Un profesor poate fi mai credibil și chiar simpatizat de elevi pentru că arată, se mișcă și gesticulează ca atare. Gesturile expresive
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestual. Provocându-l pe viitorul educator să ia în considerare comunicarea gestuală în proiectarea activității sale, îl ajutăm să devină mai conștient de rolul acesteia, pe lângă comunicarea verbală și paraverbală, în relația cu elevii și să-și sporească forța de persuadare în contextul școlar actual (unde puterea de atracție a profesorilor și motivația școlară au scăzut dramatic). Aplicând Programul de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică, putem formula o nouă ipoteză pentru următoarea cercetare: ,, Dacă introducem în programele de formare inițială
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicare adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său. Astfel, susține autoarea, urmând analiza lui Em Griffin, articolul lui Wichelns consolidează formele de persuadare aristotelice (ethos, logos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, numită de Griffin "metoda neo-aristotelică de a practica criticismul retoric", a dat norma cercetării academice, în contextul noului apărut domeniu, timp de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pe un tip de comunicare adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este aceea de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său"11. Articolul lui Wichelns consolidează, după Griffin, formele de persuadare aristoteliene (logos, ethos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, pe care Griffin o identifică drept "metoda neo-aristoteliană (de a practica) criticismul (retoric)"12 a dat norma cercetării academice, în contextul noului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
retorice, de acces la evenimentele comunicaționale reale, autentice, chiar dacă acestea se rezumă, cum scrie Griffin, la "un pumn ridicat în aer, o obscentitate strigată pe stradă sau asedierea unei clădiri"29. Dacă retorica recuperează, într-adevăr, ansamblul mijloacelor disponibile de persuadare, acest lucru va începe, după Black, să se traducă în emergența unor retorici de tip particular: vom avea o "retorică a puterii negrilor" ("Rhetoric of Black Power"), o "retorică a confruntării" ("Rhetoric of Confrontation") și alte asemenea "retorici ale ...", care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
o analiză critică "ce reinterpretează ușor neo-aristotelianismul o analiză ghidată de spiritul și, de regulă, de litera textului aristotelian"203, așa cum îl înțelege Hill. Iată interpretarea sa. Forbes Hill declară că, în ce îl privește, "criticismul neo-aristotelian compară mijloacele de persuadare întrebuințate de un orator cu inventarul comprehensiv oferit de "Retorica" lui Aristotel"204. Astfel, continuă Hill, implicația directă a celor de mai sus este că "scopul criticismului (retoric adăugirea mea) este acela de a descoperi dacă oratorul întreprinde cele mai
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de ieșire din impas într-o situație particulară, prin mijloace pur discursive) oratorul beneficiază de ajutorul lui Aristotel pe cale. Însă tot Aristotel, după Hill, este cel pe care oratorul nostru trebuie să îl "mulțumească": inventarul comprehensiv al mijloacelor disponibile de persuadare există, o dată pentru totdeauna, în Retorica, constituind, după Hill, cel mai bun instrument de măsurare a semnificativității alegerilor oricărui orator. Prin urmare, o implicație importantă a propunerii teoretice a lui Hill face din Aristotel atât "cel mai bun prieten" al
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
persuasivi de natură logică, psihologică și caracteriologică; în termeni tradiționali, este momentul când criticul accesează, în textul discursului, mijloacele (logice, psihologice și caracteriologice) alese de Nixon în demersul său discursiv pentru a convinge, din ansamblul, desigur, al mijloacelor disponibile de persuadare. Astfel, în ce privește argumentarea logică, Hill remarcă, în textul adresei lui Nixon, apelul său masiv la entimeme, constitutive "corpului" argumentării, construite pe fundamentul unor premise majore ce denotă referiri la predicții și valori. Înainte de a proceda la consemnarea lor, pe urmele
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a demersului critico-retoric, în interpretarea pe care el însuși i-a dat-o, în momentul inițial al acestei analize, alegerile lui Nixon și ale consultanților săi sunt, realmente, cele mai fericite, având în vedere contextul mai larg al mijloacelor de persuadare aflate, ca atare, la îndemâna oratorului. Astfel, Nixon s-a adresat, preponderent, celor "nededicați ideologic, în mod excesiv, nici victoriei contra comuniștilor, nici păcii cu orice cost, însă frustrați de războiul prelungit"277. Discursul operează logic în baza celor mai (universal
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
posibil?". A te referi la un motiv ca fiind o cauză este o interpretare care abordează regula prin care a găsi un motiv are sens. Oricum, un motiv are o altă logică decât o cauză. Motivul a constituit mijlocul de persuadare a publicului și soldaților americani că invazia era un act legitim. Motivația a fost întărită de legătura presupusă între atacul terorist de la 11 septembrie și regimul de la Bagdad. Premisa că Saddam deținea arme de distrugere în masă, deși bazându-se
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a fost posibil?". A te referi la un motiv ca fiind o cauză este o interpretare care abordează regula prin care a găsi un motiv are sens. Un motiv are o altă logică decât o cauză. Motivul constituie mijlocul de persuadare a publicului că anumite acte sunt legitime și necesare. Prin urmare, faptul că sistemul internațional legitimează acțiuni inacceptabile la nivel intern derivă din modul în care comunitățile morale sunt construite la nivel global. 4.1. Sistemul de state, cauză constitutivă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de către membri din aceeași specie sau din altele asigură animalelor o viață colectivă sau solitară echilibrată, echilibru ce nu poate fi periclitat decât de animale puțin experimentate sau bolnave. Chiar și în astfel de cazuri animalul dispune de strategii de persuadare prin intermediul cărora încearcă să restabilească ierarhia sau să stabilească o nouă ordine bazată pe aceleași reguli, având aceleași finalități. Înfruntările ajung foarte rar să se sfârșească dramatic. Din moment ce orice animal este liber să facă ceea ce vrea, cel mai mic gest
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comunicativ Actul comunicativ implică, în diferitele sale componente, nu doar solicitare de informații (ca în accepțiunea avută în vedere în II.1.), ci și transmitere de informații sub varii forme: comunicare a unor constatări, comunicare de informații și încercare de persuadare a interlocutorului, explicarea unor informații/opinii, argumentarea altora, definirea unor concepte/cadre de comunicare, exteriorizarea atitudinii față de interlocutor și față de contextul comunicativ, în general, oferire de feedback etc. Toate aceste ipostaze locutoriale implică valorificarea unor tehnici discursive: * informative: Astăzi ne
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sunt simultane, emițătorul fiind în același timp emițător și receptor, și nu emițător, apoi receptor (reciproca este și ea valabilă)" (Abric, 2002, p. 15). 4 Vezi, în acest sens și comunicarea personală privită ca "zona în care localizăm elemente de persuadare, de negociere a conflictelor, de invadare a spațiilor intime", intermediind frecvent "o relație amprentată și de afectivitate, de tensiunea momentului, de dinamica determinărilor stimul-răspuns" (Coman, 2008, p. 6). 5 Nu avem aici în vedere accepțiunea dată termenului "canale" în unele
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
scopul nostru este de a transmite informații și opinii, de a cultiva gustul pentru artă și educație, de a împărtăși o experiență comună, atunci formula comunicare de masă nu are nici un fel de acoperire. Când, dimpotrivă, scopul nostru este manipularea - persuadarea unui mare număr de oameni de a cunoaște, de a gândi și simți într-un anumit fel -, formula convenabilă va fi mase. „Ideea de mase este expresia acestei concepții, iar ideea de comunicare de masă, un rezultat al funcționării sale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fi continuat să se axeze pe probleme de siguranță națională, probabil că altul ar fi fost rezultatul alegerilor. Cea mai evidentă dovadă a efectelor de tip priming se leagă de retorica de campanie, care joacă un rol nu doar în persuadarea votanților, ci și în direcționarea atenției lor către o agendă specifică și către anumite așteptări legate de candidați. Din acest motiv, controlul agendei publice devine o miză prioritară a campaniilor actuale (Iyengar și Simon, 2000: 162). Așa cum o sugerează exemplul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o viziune diferită asupra fenomenelor electorale, accentuând importanța contextului și a strategiilor de campanie (Iyengar și Simon, 2000). Acești autori avansează modelul rezonanței, care acordă un rol important predispozițiilor și sentimentelor votanților; doar în rezonanță cu ele se poate produce persuadarea. Spre deosebire de modelul hipodermic, care considera efectele ca fiind contingente fiecărei campanii, modelul rezonanței accentuează importanța adecvării mesajelor de campanie la atitudinile preexistente ale votanților. Un alt element important, care intră și el în indexul predispozițiilor politice (Lazarsfeld, Berelson și Gaudet
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politic înregistrează o accentuată dimensiune pragmatică, apropiindu-se în acest sens de limbajul publicității. În cazul limbajului politic cultivat de presa scrisă, rațiunile manifestărilor discursive nu mai sunt legate de fenomenul de legitimare a accesului/ menținerii la putere, ci de persuadarea publicului cititor în sensul ideilor și atitudinilor politice împărtășite de jurnalist. Considerăm că întoarcerea la publicistica eminesciană, din prisma epistemei ce caracterizează epoca noastră, și conștientizarea presupozițiilor care domină receptarea conduc la redimensionarea lumii de sensuri pe care o construiesc
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al comportamentelor politice este justificarea accesului/menținerii la putere a emitenților. În acest sens, un alt concept vehiculat în legătură cu politica este cel de putere. Printre celelalte forme pe care le îmbracă puterea, puterea politică definește, în mare măsură, capacitatea de persuadare, în sensul producerii efectelor dorite. Pe aceeași linie de interpretare, Dominique Colas definește puterea astfel: "capacitate de a se face ascultat sau de a atinge un țel; instituție care are această capacitate. (...) Puterea, acesta este felul în care sunt desemnate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
trei direcții. Din această perspectivă, limbajul științific se caracterizează prin finalitate apofantică, cel juridic și didactic prin finalitate pragmatică, iar limbajul artistic este în esență locul de manifestare a finalităților poetice. Limbajul politic are prin excelență o finalitate pragmatică, vizând persuadarea receptorului, modificarea atitudinii acestuia, iar specificul acestui tip de limbaj este conferit de parametrii situației de comunicare: protagoniști/roluri comunicative, spațiu, timp, finalități, modalități de expresie. Pe lângă criteriul domeniului de cunoaștere în care sunt folosite, limbajele se diferențiază prin: * caracterul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la o răsturnare a raportului dintre funcțiile pe care le îndeplinește limba în celelalte domenii de cunoaștere: de la primatul referențialității, accentul se deplasează pe expresivitate. Spre deosebire de limbajul politic, limbajul poetic nu mai este guvernat de interesele emitentului, nu mai țintește persuadarea publicului receptor, ci propune o reinventare a semnului verbal, o întoarcere la puterile mitice ale cuvântului care nu se mai rezumă la a desemna, ci și la a crea. "Organizarea limbajului poetic prezintă trăsături definitorii, în raport cu sistemul limbii practice, în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la limbaj, politica nu poate fi concepută în afara actelor discursive, acestea din urmă fiindu-i constitutive. Acțiunea politică se încadrează în raporturile de influență socială, iar limbajul, prin fenomenul circulației discursurilor, este cel care permite constituirea spațiilor de discuție, de persuadare, de seducere, în care se elaborează gândirea și acțiunea politică. Esența politicii este acțiunea, iar limbajul este cel care motivează și orientează acțiunea, conferindu-i sens. Omul politic este obligat la o permanentă acoperire discursivă a actelor pe care le
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]