156 matches
-
frumoasele discursuri ale șefilor partidului, îmi aduc aminte de teribilul din poveste, care, pus în fața adversarului, strigă către soții lui: "Rețineți-mă ca să nu se întâmple o nenorocire". Bărbații noștri vor continua a umbla pe la icoane, vor adresa telegrame și petițiuni către rege și vor epuiza toate căile legale. Știm ce înseamnă asta. Dacă guvernul din București nu comite greșeli prea mari, nu se duce să danseze pe ghiață, ca măgarul, și dacă o nouă comoțiune europeană nu zguduie din temelii
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
M. Eminescu [cu plic] D-sale Domnului Alexandru Chibici Revneanu București Strada Modei N-o 8 192 [NICOLAE GANE] Iași, 7 fevruarie 1885 Mult stimatul meu amic, De mai mult timp d. Saint Pierre a adresat Corpurilor noastre legituitoare o petițiune de încetățenire pe care Senatul a admis-o deja în unanimitate. Venind acuma la ordinea zilei în Cameră, îmi iau libertatea a face rugămintea ca să dai cererii în chestiune tot sprijinul de care ar putea avea necesitate, deși nu cred
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
admis la concurs și la ambele concursuri a dobândit note satisfăcătoare, ba chiar în urma concursului din 1870 a fost numit profesore provizoriu la catedra de filozofie la liceul din Botoșani de unde s-a demisionat singur. Totodată d-l Giurgea prin petițiunea sa cere ca în puterea concursurilor făcute să se recomande direct onor Ministeri. După esaminarea titlurilor dintâi și având în vedere că candidații 1) George Dimitriu 2) I. G. Chernbach și George Costăchescu întrunesc condițiunile cerute de lege pentru a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
prin citația n. 2417 d-lui M. Eminescu spre a se prezenta la bara Curți[i] și a justifica motivul nedepunerei comptului său de gestiune ca bibliotecar central din Iași pe anul 1875. Având în vedere justificările numitului făcute prin petițiunea registrată la n. 5213/76 că motivul pentru care s-a depus la Curte comptul său de gestiune ca bibliotecar central din Iași pe anul 1875 este ca d-sa a încetat de a mai fi bibliotecar încă de la 1
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
d-lui A. Philippide, demisionat. [ACORDAREA PENSIEI VIAGERE] Adunarea deputaților. Ședința de la 2 martie 1888. D. Negruzzi are cuvântul D. I. Negruzzi: D-lor, sunt însărcinat din partea unui foarte mare număr de cetățeni din deosebite părți ale țărei să depun o petițiune pe biroul acestei onor. Camere, prin care se roagă ca să se acorde un ajutor viager nenorocitului poet național Mihail Eminescu. D-lor, precum vă este cunoscut tuturor, Eminescu, unul din talentele noastre poetice cele mai mari, se găsește astăzi lovit
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
să ne grăbim a sprijini pe bărbații de merit ai națiunei. De aceea vă rog, d-lor deputați, să vă uniți toți cu mine și să cerem ca de urgență să 601 {EminescuOpXVI 602} se dea o soluțiune favorabilă acestei petițiuni, și sunt gata a depune chiar un proiect de lege în privința aceasta. Fac apel la toți d-nii, pentru că în această chestiune nu poate să fie vorba nici de maioritate, nici de minoritate. Și în rândurile d-voastre văd autori cu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Răutăcios; eu am sfârșit de tradus nuvela Ramura de liliac, nu știu dacă îi vei face distinsa onoare de-a o publica ca foileton în jurnalul pe care tu îl redactezi? Mițule, nu știi tu când va veni în Cameră petițiunea mea? Eu mai mult decât tine doresc să mi se lămurească odată starea mea, căci atunci adevărat că, ca o pasere nebună, aș zbura // drept la tine, nu te-ași mai ruga atâta, dar tiptil ași veni și te-ași
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
acesta te rog nu // mi le mai trimite. 626 {EminescuOpXVI 627} Acuma, după ce toate chestiile cele mai importante Camera le-a isprăvit, te rog, scumpul meu Eminescu, mai vorbește cu Conta să mai aducă aminte lui Chițu despre mine și petițiunea mea din Cameră. Ț-aș mai scrie, dar mă întreb ce? Acele și iar acele simțiri pe care tu le știi, dorinți pe care ți le-am spus și care nu le poți îndeplini, adică să vii la Iași. Prin
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
bisericească, alegând forma aceea care era mai potrivită cu ființa ei și cu întreaga ei manieră de a fi în cursul unei domnii destul de lungi (1342 - 1365) Alexandru Basaraba, voievodul Țării Românești, se adresase de mai multe ori cu. stăruitoare petițiuni către patriarhatul ecumenic, oferindu-i subordonarea ierarhică a țărei sale în toată forma. Ba el intrase în bune relații cu cel mai apropiat mitropolit, cu Iacint din Vidin, și se pusese sub conducerea spirituală a acestuia, iar acuma îi propunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale. anul 1880 [Bucureștiul după război. Rectificarea Dâmboviței. Legea Grădișteanu. Atentatul lui Petraru.] bucureștiul după război Marile frământări au trecut. A trecut războiul, lumea s-a deprins cu pierderea Basarabiei, amatorii de îmbogățire se reped asupra Dobrogei, unde, cu o petițiune de 25 bani se poate cumpăra un pământ rămas fără stăpân. Fiindcă stăpânul a fugit. A trecut și hopul recunoașterii independenței, și hopul revizuirii Articolului 7 din Constituție. De acum începe o lungă perioadă de liniște și de consolidare, în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și întrunirilor în loc deschis, cari sunt cu totul supuse legilor polițienești. Art. 27. Românii au dreptul a se asocia, conformându-se legilor cari regulează exercițiul acestui drept. Art. 28. Fiecare are dreptul d-a se adresa la autoritățile publice prin petițiuni subscrise de către una sau mai multe persoane, neputând însă petiționa decât în numele subscrișilor. Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv. Art. 29. Nici o autorizațiune prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcționarilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cari regulează exercițiul acestui drept. Art. 28. Fiecare are dreptul d-a se adresa la autoritățile publice prin petițiuni subscrise de către una sau mai multe persoane, neputând însă petiționa decât în numele subscrișilor. Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv. Art. 29. Nici o autorizațiune prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcționarilor publici pentru factele administrațiunii lor, de părțile vătămate, rămâind însă neatinse regulile speciale statornicite în privința miniștrilor. Cazurile și modul urmăririi se vor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
anchetă. Art. 48. Adunările au dreptul de a amenda și de a despărți în mai multe părți articolele și amendamentele propuse. Art. 49. Fiecare membru al Adunărilor are dreptul a adresa miniștrilor interpelări. Art. 50. Oricine are dreptul a adresa petițiuni Adunărilor prin mijlocirea biuroului sau a unuia din membrii săi. Fiecare din Adunări are dreptul de a trămite miniștrilor petițiunile ce-i sunt adresate. Miniștrii sunt datori a da explicațiuni asupra coprinderii lor ori de câte ori Adunările ar cere o. Art. 51
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
propuse. Art. 49. Fiecare membru al Adunărilor are dreptul a adresa miniștrilor interpelări. Art. 50. Oricine are dreptul a adresa petițiuni Adunărilor prin mijlocirea biuroului sau a unuia din membrii săi. Fiecare din Adunări are dreptul de a trămite miniștrilor petițiunile ce-i sunt adresate. Miniștrii sunt datori a da explicațiuni asupra coprinderii lor ori de câte ori Adunările ar cere o. Art. 51. Nici unul din membrii uneia sau celeialte Adunări nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile și voturile emise de dânsul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
caracterul său de stat vasal, și cu toate acestea înalta Adunare nu a admis pe delegații sârbi. Președintele, adresându-se la secretariat pentru a cunoaște dacă cererea de admitere la Congres emană de la guvernul Principatului Român, comitele Corti constată că petițiunea este subsemnată de doi miniștri ai principelui Carol și că conform procedurii adoptată de către Congres acest document este introdus și recomandat de către lordul Salisbury și plenipotențiarii italieni. Președintele procedează la vot. Comitele Andrássy primește propunerea lordului Salisbury și a comitelui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
otoman fără a trece prin România. Comitele Șuvaloff ar satisface cu fericire dorința d-lui Waddington și regretă că. d. prim-ple nipotențiar otoman nu poate astăzi da informațiunile necesare deciziunii guvernului rus. [...] Caratheodory-pașa cere ca Congresul să ia în considerațiune petițiunea înscrisă sub no. 40, în lista no. 10, și în care Prea-Sfinția-Sa părintele Gherasim, arhiepiscop al Filadelfiei, tratează cestiunea bunurilor închinate din România. Excelența-Sa se rezervă de a supune Congresului o propunere formală în această privință. [...] protocolul nr. 15
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
din România. Excelența-Sa se rezervă de a supune Congresului o propunere formală în această privință. [...] protocolul nr. 15 Ședința din 8 iulie (26 iunie) 1878 [...] Președintele zice că, în ultima ședință Caratheodory-pașa a supus Congresului o moțiune relativă la petițiunea arhiepiscopului Gherasim asupra monastirilor închinate. Textul acelei moțiuni este: „Considerând că diferendul între Sântele Locuri din Orient și România, relativ la bunurile închinate care, conform termenilor protocoalelor conferințelor marilor puteri ținute la Paris în 1853, 1859 și 1861 și ale conferinței
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
conferinței întrunită ad-hoc la Constantinopol în 1864 trebuia să fie regulat pe cale de arbitragiu, este până astăzi încă nerezolvat; Plenipotențiarii otomani roagă pe această înaltă Adunare să binevoiască a lua în considerație memoriul Sântelor Locuri din Orient înscris pe lista petițiunilor prezentate Congresului la no. 49 și prin care petiționarii se referă la Congres spre a se fixa un termen pentru punerea în practică a arbitragiului și să se numească un superarbitru la caz de divergență.“ Primul plenipotențiar al Turciei declară
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
îl aduce pe Caragiale spre conștiințe adormite sau buimăcite (Căldură mare), sau crapuloase (Groaznica sinucidere din strada Fidelității), sau de-o lipsă de gravitate angelică, precum la Costică Panaite, care, tot întîrziind prin bodegi, uită că are în buzunar o petițiune iscălită de mai mulți cultivatori de prune, pe care trebuie s-o dea unui deputat s-o prezinte în Cameră, ca să oprească votarea impozitului pe grad: ― Bine, Costică, acuma vii?... ai venit cam târziu. ― Ei! ași!... ― S-a votat legea
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a închis de sâmbăta trecută. Alteori comedia cuvântului care se joacă e mai puțin originală, în schimb stupiditatea care ni se dezvăluie la erou e atât de perfectă, încît ni se pare neverosimilă și recitim de mai multe ori bucata (Petițiune) până înțelegem că ne aflăm nu în fața unui Mitică, cum afirmă G. Calinescu, care sâcâie autoritățile cu cereri vagi și nimerește la Regia Monopolurilor în loc să se ducă la Pensii, ci în fața tâmpeniei umane rotunde și inventive (cere întîi apă la
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Cred, de d. Stelineanu? Căpitan d-infanterie... Așa; unchiu-său... Ministrul! Bine fată, ce ți-i ție..., Doamne, iartă-mă! Dar bine, serios vorbești tu, fată? Nu zic... înțeleg prea bine cum îi treaba asta toată. Ai avut proces la curte, petițiuni ai scris adesea Într-un stil plin de sentențe, prea cuminte și ales Și bătrâna Escelență s-a-ndrăgit de-al tău condeiu, Iară frate-tău ce-n mintea ta a pus atât temeiu I-au și spus desigur cumcă, tu ești
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe care și Botoșanii i-o votaseră poetului și-l invocă și pe V.G.Morțun să voteze proiectul. Zice, așadar, deputatul junimist: „Domnilor, sunt însărcinat din partea unui număr foarte mare de cetățeni din deosebite părți ale țării să depun o petițiune pe biroul acestei Onor Camere, prin care se roagă să se acorde un ajutor viager nenorocitului poet național Mihai Eminescu.” Iată, într-adevăr, contextul în care s-a lansat această expresie care azi a ajuns să incomodeze „nenorocitul poet național
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bine Legațiunei - vre doué sute de franci pentru reîntoarcerea Dsale în țară. În acel din urmă cas, dacă-mi trimetiți mie banii, voiu lua măsuri pentru a asigura plecarea Dsale. În așteptarea hotărârilor Dv., vé restitui cele cinci scrisori anexate petițiunei Dv., și vă rog să primiți, prea stimata Doamna, încredințarea deosebitei mele considerațiuni, Ministru (indescifrabil)50 Pe 7 ianuarie 1904 Mathilda Ilian îi scria cu amărăciune fiului ei, dedublându-se, spunând că îi trimite acea carte poștală "Dna Mathilda", stăruind
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și Cârdășia, după La Camaraderie de Eugène Scribe. În momente și schițe, aceeași lume ca și în comedii. Într-o stare de continuă agitație sau, dimpotrivă, împăienjeniți într-un fel de năuceală, poate și din cauză că e căldură mare (Căldură mare, Petițiune), moftangiii aceștia euforici și limbuți sunt niște pierde-vară. Pălăvrăgesc la nesfârșit (neapărat despre politică), relativizând totul, și cuvintele par că încep să-și piardă sensul. Foiesc întruna, într-o îngustă circularitate, dar neastâmpărul lor se fixează în indestructibile ticuri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Dosoftei maculaturii literare din timpul său (Scrisorile XVII și XXXII). Întreaga sa critică, lingvistică, literară și socială a con-centrat-o în Muza de la Burdujăni 2 . "Muza" aceasta e cucoana Caliopi Busuioc, o fată bătrână care face versuri ca acestea: Azi cu petițiune M-adresăi către Amor Și-l rugăi cu-ncordăciune, Să astîmpere-al meu dor De-a mea tristă pusăciune Te îndură, zeu de foc! De nu vrei protestăciune Să întind în orice loc..., - femeie "romanțioasă", care răspunde baronului Flaimuc, falsului pretendent, când acesta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]