652 matches
-
și el, firește, să străbată. Cu Bucureștii însă nu s-a împăcat și s-a întors în scumpul său Bacău, petec de rai pe care băcăuanii nu-l prețuiesc destul sau deloc. Ca și Iuliu Cezar Săvescu, ca și Ștefan Petică, ca și Alexandru Petroff și alții, el a izvorât din mișcarea culturală și de simțiri a «Literatorului» și este un premergător, iar nicidecum o coadă oarecare desprinsă din ea și întrebuințând fără nici un rost sonoritatea împerecherii literelor și culoarea imaginilor
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
lui Al. Macedonski, și-a alcătuit cu timpul un fel de cenaclu, la el acasă strângându-se o societate pestriță, scriitori, pictori, ziariști, sculptori (Constantin Brâncuși, printre alții), mulți dintre ei famelici și încă necunoscuți. A înlesnit debutul lui Ștefan Petică. Îl descoperă și îl susține pe Ștefan Luchian; i-a încurajat pe Th. Pallady, Camil Ressu, N. Dărăscu, Iosif Iser. Judecățile somptuosului libertin s-au bazat pe bun gust și pe o intuiție aproape impecabilă. Opera lui înseamnă mai ales
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
sufletească a omului de acest „sâmbure” misterios al zestrei noastre sufletești, care este remușcarea, căința. Depinde doar de noi să facem ca acest sâmbure să Încolțească și să rodească: „CÎnd conștiința supremă se stinge, se face noapte În suflete” (Ștefan Petică). Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simț al realității „Cel mai ușor e să te Înșeli singur; căci fiecare crede ceea ce dorește.” (Demonstene) Însă mai există o cale de autoînșelare, pe care ne-o reprezintă La Rochefoucauld: „Niciodată nu sîntem Înșelați
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Viața la țară de Duiliu Zamfirescu. În foileton apar piesele Cocoșul negru de Victor Eftimiu și Ultima zi de Caton Theodorian. Cronica literară este susținută de Ionescu-Caion, care se referă la personalități ale literaturii române (Viața și moartea lui Ștefan Petică, Doi umaniști: A.D. Xenopol și Nicolae Iorga, Alexandru Macedonski, Un poet nou: Ion Pillat). Trebuie menționat un scurt articol al lui B. Delavrancea, în care este evocat Petre Ispirescu. A.D. Xenopol, unul dintre colaboratorii constanți ai revistei, contribuie cu o
LA REVUE ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
administrator al primei serii a fost Th. M. Stoenescu. În 1890 redactori sunt Mircea Demetriade, Al. Obedenaru, Carol Scrob, I. S. Spartali. În 1892 și 1893 prim-redactor este Cincinat Pavelescu, iar în 1899 secretar de redacție va fi Ștefan Petică. Revista, gândită de mentorul ei ca publicație antijunimistă, afișa, cu o superbie mai mult teoretică, un purism programatic - stindard intransigent al artei pure (al „literaturii înalte”) - și se adresa „oamenilor de gust”. Frondei antiburgheze și antifilistinismului li se dădea îndreptățire
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
așezată revista sunt totuși rare. Poezia parnasiană, picturală și obiectivistă, este respinsă pentru lipsa „simțământului” (Bonifaciu Florescu, Despre poezia descriptivă). Articolele lui Macedonski Poezia viitorului (1892) și În pragul secolului (1899), ca și Noul curent literar (1899) al lui Șt. Petică au fost considerate actul de naștere al simbolismului în literatura noastră. Dar Macedonski vedea în simbolism un neoromantism, „triumf al fanteziei și cugetării”. Iar în 1918, după ce simbolismul se impusese pe plan european, el condamna de pe poziții clasice afectarea, poza
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
poezii. Tot în L. a schițat (Simțurile în poezie, 1895) și o teorie senzorialistă a cunoașterii poetice, punct de plecare pentru acea direcție a poeziei moderne care face din senzație un material unic oferit literaturii (dar și experiențelor sinestezice). Ștefan Petică atrăgea și el atenția asupra acțiunii de înnoire în lirică și a rolului de deschizător de drumuri al L. (Noul curent literar). În primii ani ai revistei, poezia, căreia i se acordă cel mai larg spațiu, are un izbitor aspect
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
Al. Macedonski și de a fi încercat, mai ales sub raport tematic, o înnoire, prin deschiderea față de orientările zilei, manifestată în versurile lui Mircea Demetriade, I.C. Săvescu, Al. Obedenaru, C. Cantilli, Cincinat Pavelescu, iar după 1890, la autori ca Șt. Petică, Al. Petroff, D. Karnabatt, G. Donna, G. Orleanu, Al. T. Stamatiad, Oreste. Evoluția unor motive romantice și influențe apusene duce la amestecul specific de romantism, parnasianism și simbolism. Parnasiene sunt poemul Levante și Calavryta al lui Duiliu Zamfirescu, poemul macedonskian
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
sinestezii, erotica instinctuală și demistificatoare, acompaniată baudelairian de viziunile descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea Demetriade, Spasm, Desflorare, Beția cărnii, Cincinat Pavelescu, Senzitivă), ca și poezia obiectelor evocatoare (G. Orleanu, Pendula de stejar) nu sunt străine de simbolism. La Șt. Petică apar stilizări prerafaelite (Serenadă, Imn profan), anticipate, prin religiozitate și hieratism grațios, de Cincinat Pavelescu (Fecioara, Bisericească). Dintre marii poeți români ai secolului al XX-lea sunt prezenți, la începuturile creației lor, în paginile L. G. Bacovia, care debutează la
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
Conrad, Ghiaurul sunt tipuri intens personalizate, nonconformiști religioși, cu conștiința deplină a negației și a aspirației către ideal, dar și a propriilor contradicții lăuntrice. Într-un capitol special sunt descrise motive demonice la câțiva urmași ai lui Eminescu (de la Ștefan Petică până la Nichita Stănescu) și sunt enumerați predecesorii nemijlociți ai lui Eminescu din poezia română. Reeditare a lucrării Eminescu în limba lui Pușkin (1987), studiul Eminescu universal (2000) este dedicat „spațiului culturii ruse”, și anume traducerilor din opera eminesciană în limba
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
Tudor Arghezi, G. Bacovia, Demostene Botez, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Mihai Codreanu, N. Davidescu, Victor Eftimiu, Elena Farago, O. Goga, G. Gregorian, Emil Isac, D. Iacobescu, St. O. Iosif, Al. Macedonski, Adrian Maniu, I. Minulescu, Corneliu Moldovanu, Cincinat Pavelescu, Șt. Petică, Al. A. Philippide, Perpessicius, Ion Pillat, Mihail Săulescu, Al.T. Stamatiad, I.C. Săvescu, G. Topîrceanu, Ion Vinea. Antologia este urmată, în 1930, de o alta, consacrată poeziei românești clasice, Klasszikus kert [Grădina clasică], de la poeții Văcărești până la Panait Cerna și
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
portrete aureolate de blândețe și bunătate (moșnegi, boieri sărăciți, visători). Sunt prezenți în revistă și alți prozatori: Mihail Sadoveanu, I.Al. Brătescu-Voinești, Artur Gorovei, N.N. Beldiceanu. În privința articolelor și studiilor, poate fi considerat semnificativ cel publicat în 1904 de Șt. Petică, intitulat Asupra literaturii din România. Proclamând încheiată etapa împrumuturilor din literaturile străine, autorul deplânge „criza literară actuală”, acuzând lipsa de entuziasm a cititorilor. Comparând prezentul cu deceniul anterior, perioadă care, în opinia sa, a constituit momentul de maximă efervescență a
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
D. Iov. Printre textele inedite din paginile revistei se numără o scrisoare a lui I.L. Caragiale către Lupu Kostache, privind punerea în scenă, în 1912, a Scrisorii pierdute, o alta, a lui Anton Naum, precum și Poeme în proză de Șt. Petică. Alți colaboratori: I. Valerian, Șt. Bălcești, G. Voevidca, Nadejda Știrbei, I. Vicol, Liviu Marian, Gr. Tăbăcaru. N.S.
FLORILE DALBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287035_a_288364]
-
vid. Prin strădaniile discipolilor M. începe să fie recunoscut. Volumul Flori sacre (1912) este prezentat de E. Lovinescu în „Convorbiri literare”. Cenaclul macedonskian va fi frecventat de tânăra generație de scriitori impusă în preajma primului război mondial sau imediat după: Ștefan Petică, Ion Pillat, Gala Galaction, G. Bacovia, Adrian Maniu, Tudor Vianu, Ion Barbu ș.a. Salonul era dominat de tronul pe care oficia poetul, iar cititorii erau răsplătiți cu nestemate... false. Ceremonialul îi frapa pe contemporani prin insolit. M. lucrează la Thalassa
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
este marele poet al epocii, alături de Eminescu, de care se distinge fundamental prin fondul tonic, de „încredere în absolut”, și prin sinteza dintre romantism și prefigurări ale simbolismului, parnasianismului, ale modernismului poetic de după 1900. Simboliști (G. Bacovia, Ion Minulescu, Ștefan Petică, D. Anghel), parnasieni (Duiliu Zamfirescu, Ion Pillat, Mateiu I. Caragiale) și mari individualități ale liricii din perioada interbelică (Tudor Arghezi, Ion Barbu, Al.A. Philippide) se află, în unele note ale operei lor, în descendență macedonskiană, ceea ce confirmă virtualitățile moderne
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
articole, Al. Macedonski (Spre ocultism), Zoe Fialski, Nicolae Gregorian. Apare și semnătura lui Gabriel Donna (Alte simboluri), ce se războiește cu cei de la „Sămănătorul”, iar Victor Anestin scrie despre romanul spaniol modern. Mai publică poezie Ion Petrovici (În toamnă), Ștefan Petică (Vara depărtată) ș.a. M.Pp.
HERMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287430_a_288759]
-
din perspectivă stilistică (Costache Negruzzi, George Barițiu, N. Filimon, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Petre Ispirescu, B.P. Hasdeu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, George Coșbuc, Duiliu Zamfirescu, Barbu Delavrancea, Al. Macedonski, Ștefan Petică, G. Topîrceanu, G. Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, V. Voiculescu, Marin Preda), articolele aparținând unor specialiști precum Tudor Vianu, Lia Brad-Chisacof, Grigore Brâncuș, Gh. Bulgăr, Boris Cazacu, Ladislau Gáldi, I. Gheție, Dimitrie
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
și Câinii. Gh. Bengescu-Dabija semnează piesa de inspirație istorică Silvina Doamna, iar Ludovic Dauș, Akmiutis. Mai sunt prezenți cu drame M. Polizu-Micșunești, A. Orna, Șt. Mihăileanu-Stempo, Iosif Vulcan și V. Cosmovici. Revista a acceptat și o piesă a lui Șt. Petică, Solii păcii. În L. și a. r. și-au găsit loc multe studii de critică, istorie și teorie literară, întemeiate, parte dintre ele, pe estetica deterministă, amendată cu idei din romantismul german. Cele mai serioase contribuții se datorează lui N.
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
Cerbu, Victor Eftimiu, Mihail Lungianu (care debutează aici) ș.a., în timp ce I. Andriaș e prezent cu traduceri din Maupassant. Gr. G. Tocilescu semnează articole de istorie, Mihail Lungianu, T. Cercel, Radu Sighiceanu trimit folclor, Octavian Goga publică articolul Generația nouă, Ștefan Petică dă amplul și documentatul eseu Arta națională, Ștefan Micu - însemnări (De la București la Atena), iar D. Teleor este titularul rubricii „Pagini din trecut”. A.F.
ROMANIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289313_a_290642]
-
mai multe articole referitoare la actualitatea politică și culturală, iar Ovid Densusianu scrie cronici politice și literare, precum și note (semnate D.), în care abordează chestiuni de artă, literatură, știință. Tot cu cronici literare colaborează G. Bogdan-Duică, Ilarie Chendi și Ștefan Petică. Publicistica militantă, vizând diverse aspecte ale problemei naționale, aparține lui N. Iorga, I. Gorun, I.A. Bassarabescu, în timp ce D. Nanu, P.V. Haneș, E. Lovinescu, Șt. Orășanu, N. Vaschide și C. Rădulescu-Motru figurează, sporadic, cu studii și articole de istorie, filosofie
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
Gorun, I.A. Bassarabescu, în timp ce D. Nanu, P.V. Haneș, E. Lovinescu, Șt. Orășanu, N. Vaschide și C. Rădulescu-Motru figurează, sporadic, cu studii și articole de istorie, filosofie, literatură etc. Un colaborator statornic, poate chiar redactor salariat al gazetei, este Șt. Petică, autor, sub variate pseudonime (Caton, Fanta-Cella, Mușat, Narcis, M. Pall, Sentino, Sergiu, Stef, Ștefan, Trubadur), de cronici și articole literare dedicate poeziei moderniste, de recenzii și note. El pare să fi redactat, de asemenea, numeroasele informații și știri bibliografice din
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
dedicate poeziei moderniste, de recenzii și note. El pare să fi redactat, de asemenea, numeroasele informații și știri bibliografice din fiecare număr și tot el dă versuri simboliste, în care se face simțită mai ales influența lui Paul Verlaine. Alături de Petică, publică versuri sonore, dar lipsite uneori de substanță, Cincinat Pavelescu, precum și D. Nanu, aflat sub înrâurire eminesciană, D. Karnabatt ș.a. Prozatorii gazetei sunt Alceu Urechia, Septimiu Sever Secula, Em. Grigorovitza și Al. Cazaban. Apar, în foileton, și traduceri din E.
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
evocările sau restituirile istorico-literare, aparținând fie lui Constantin Virgil Gheorghiu, fie cuiva care folosește pseudonimul Cronicar și dedicate unor personalități din trecutul mai îndepărtat (Dimitrie Cantemir, Șerban Cantacuzino, Gh. Asachi, N. Filimon) ori mai apropiat (Al. Davila, Panait Cerna, Ștefan Petică). Remarcabile sunt cele câteva articole cu caracter teoretic ale lui Ion Biberi (Mesagiul unui cărturar, Scriitor și operă, Romancieri și critici), ca și eseurile cu deschidere filosofică ale lui Mircea Eliade (Adam pe Golgotha, Carnet de iarnă, Lucrurile de taină
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
Chelariu, Ștefan Baciu, Aron Cotruș, Horia Bottea, Aurel Chirescu, Emil Isac, Aurel Marin, Constantin Salcia, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul; cu proză - Victor Papilian (Fără limită), Teodor Scarlat (Răspântii), Mihail Chirnoagă, B. Jordan, N. Ladmiss-Andreescu; cu eseuri critice - George Popa (Ștefan Petică în zodia tăcerii viorilor), N. Ladmiss-Andreescu (Un rac: Eugen Ionescu, Octavian Goga), N. Albu (Contribuție la o istorie literară a Ardealului), Victor Iancu (Estetica și estetismul), Stelian Constantin-Stelian (Interpretările „Luceafărului”, Personalitatea lui P.Cerna), Olimpiu Boitoș (Sărăcia literaturii noastre dramatice
LANURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]
-
a doua parte a cărții păstrează nota extatică, într-o adolescentină „cântare a cântărilor”: metaforele naturiste potențează puritatea versurilor dedicate fetei iubite, poezia se vrea o laudă demnă de idealitatea ei. Elegiile din a treia secțiune conțin reminiscențe simboliste (Ștefan Petică, D. Anghel, G. Bacovia), dar însetatul de lumină solară, stenică, aspiră să depășească starea de morbidezza sau de spleen, așa încât textele rămân dominate de „țâșnirea vulcanică” și de „clocotul de pasiune” (Octav Șuluțiu). Paradisul peregrinar (1942) consolidează imaginea poetului frenetic-vitalist
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]