191 matches
-
proporțiile, garanțiile acțiunii și se va retrage în cazul în care condițiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate. ... Articolul 46 (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. ... (2) Inventarierea, clasificarea, protecția și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de protecție și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233716_a_235045]
-
proporțiile, garanțiile acțiunii și se va retrage în cazul în care condițiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate. ... Articolul 46 (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. ... (2) Inventarierea, clasificarea, protecția și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de protecție și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Rom��ne și a autorităților
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262259_a_263588]
-
proporțiile, garanțiile acțiunii și se va retrage în cazul în care condițiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate. ... Articolul 46 (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. ... (2) Inventarierea, clasificarea, protecția și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de protecție și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264764_a_266093]
-
proporțiile, garanțiile acțiunii și se va retrage în cazul în care condițiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate. ... Articolul 46 (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. ... (2) Inventarierea, clasificarea, protecția și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de protecție și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
rețeaua națională de oficii de studii pedologice și agrochimice (OSPA) județene, conform metodologiilor în vigoare la data efectuării analizelor. Vor fi anexate obligatoriu și buletinele de analiză a solurilor. Se arată pe scurt răspândirea formațiunilor geologice, indicându-se și alcătuirea petrografică. Se prezintă tipurile de eroziune produse de apă, de vânt, care apar pe teritoriul pajiștii, urmările produse de acest fenomen și suprafețele afectate. 3.4. Rețeaua hidrografică Se descrie rețeaua hidrografică, indicându-se cursurile de ape principale și afluenții mai
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
proporțiile, garanțiile acțiunii și se va retrage în cazul în care condițiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate. ... Articolul 46 (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. ... (2) Inventarierea, clasificarea, protecția și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de protecție și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
proporțiile, garanțiile acțiunii și se va retrage în cazul în care condițiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate. ... Articolul 46 (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. ... (2) Inventarierea, clasificarea, protecția și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de protecție și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
coluvii - glacisuri, proluvii - conuri de dejecție, deluvii - pe versanți și eluvii - la nivelul platourilor și interfluviilor. Terasele reprezintă rezultatul evoluției rețelei hidrografice, care a început să se formeze începând cu momentul exondării - Badenianul superior. Deși numărul, altitudinea teraselor și alcătuirea petrografică variază de la o vale la alta, ele prezintă elemente comune. 2.2.3. Hidrologie a. Hidrostructuri de suprafață - freatice Situl ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei se identifică în hidrostructuri de descărcare de tip interfluviu, ale căror acvifere se află la
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
proporțiile, garanțiile acțiunii și se va retrage în cazul în care condițiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate. ... Articolul 46 (1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conservă eșantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. ... (2) Inventarierea, clasificarea, protecția și conservarea patrimoniului geologic, precum și elaborarea și controlul măsurilor de protecție și conservare a patrimoniului geologic, supravegherea și controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competența Academiei Române și a autorităților teritoriale pentru
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Silvică Bacău, Ocolul Silvic Fântânele, situat în localitatea Gârleni, județul Bacău, fără a fi necesară existența unei structuri de administrare. 2.4. Inventarierea resurselor abiotice 2.4.1. Elemente de geologie și potențial geologic Din punct de vedere geologic, substratul petrografic este constituit numai din roci sedimentare. Principalele formațiuni sunt: a) depozite loessoide formate pe loessuri; ... b) depozite alcătuite din marne, argile, gresii, nisipuri, molasă; ... c) depozite din gresii, marne. ... 2.4.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punct de
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
largi separate de văi late de 300-500 de metri cu orientare predominant N-S. Altitudinile variază între 180m în zona sudică a localitații la granița cu Potcoava, 250-260m pe platou și 220m în zona centrului urban. Din punct de vedere petrografic, zona Scornicești este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc. Prin
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
sau "Formațiunea Jolmo Lungama". Ea constă din calcar paralel laminat și sedimentat, alb sau cenușiu-deschis, cu straturi de dolomit recristalizat, și cu lame argiloase și din silt. Gansser a raportat găsirea de fragmente vizivile de crinoide în aceste calcare. Analizele petrografice ale probelor din acest calcar ordovician din apropierea vârfului au arătat că acestea sunt compuse din pastile de carbonați și resturi fin fragmentate de trilobiți, crinoide, și ostracode. Alte probe fuseseră atât de puternic dezmembrate și recristalizate încât nu au putut
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
faliei, sunt puternic deformați. Grosul Everestului, între și , constă din Formațiunea Pasul Nordic, a cărei parte superioară o formează Banda Galbenă, între . Banda galbenă constă din straturi intercalate de marmură, de o culoare brună-gălbuie, precum și din filit și semișist. Analiza petrografică a marmurei colectate de la aproximativ a arătat că ea constă, în proporție de 5%, din urme de schelete de crinoide recristalizate. Cei cinci metri ai Benzii Galbene aflați lângă Falia Qomolangma sunt puternic deformați. Un strat de grosime de breccia
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
relief este caracteristică și spațiului românesc. Relieful structural este pus în evidență de abrupturi și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei de Nord. De asemenea, horstul dobrogean s-a constituit pe resturi hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
pădurilor de foioase de tip estival, cu un relief dispus în amfiteatru, favorizează dezvoltarea unor complexe vegetale destul de variate, cu predominanța tipului de zonalitate verticală. Pădurile prezintă frecvente schimbări ale etajării, condiționate de orientarea văilor și interfluviilor, de existența abrupturilor petrografice și structurale, de relieful depresionar și de microclimatele specifice, speciile predominante fiind Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q. pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
Munții Almajului și spre est cu Munții Mehedințului, care se desfășoară sub forma unei culmi de-a lungul Cernei, incepand în aval de Topleț în sud-vest și până la Oslea spre nord-est. În general, acești munți se caracterizează printr-o diversitate petrografica, fapt evidențiat și de relief, remarcându-se prezenta șisturilor cristaline cărora le corespunde Culmea Cernei cu înălțimi în jur de 1100 m. Creasta Ciucevelor și Geanturilor fiind formate din calcare, râurile de aici dând naștere la chei adânci și sălbatice
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
cuprinse între 700-800 mm. Satul Rus este traversat de râul Chechiș, din aria depresionară a Lăpușului. Hidrografic, bazinetul Rus - Șișești tinde de Baia Mare, dar ca relief el se apropie mai mult de Copalnic, fiid atașat acesteia printr-o captare. Substratul petrografic îl constituie rocile sedimentare, vegetația de tip Quarcineae și Fagaceae favorizând formarea solurilor brune, cu diferite grade de podzolire, slabe din punct de vedere al fertilității. În luna februarie 2007, în satul Rus, alunecarea pământului, ca urmare a ploilor abundente
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
vântul a spulberat elementele fine, rămânând în loc un platou pietros, cu întinse câmpuri de grohotiș este cunoscut sub numele de "hamada" sau "reg". Deflația contribuie și la accelerarea dezagregării și alterării selective a rocilor scoțând în evidență forme structurale și petrografice și în mod deosebit alveole și nișe de deflație. Asemenea excavații, însă de dimensiuni mai mari, întâlnite în rocile granitice, poartă în Corsica denumirea de "taffoni". Coraziunea și deflația în asociere cu dezagregarea, atacă cu precădere straturile de roci friabile
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
sub 5ș) presărate cu aluviuni, care fac trecerea între reliefurile montane înalte și depresiunile endoreice. Acestea au fost numite pedimente, glacis de eroziune sau glacis de denudație. Glacisurile ar fi dezvoltate în roci moi, situate la baza reliefurilor structurale sau petrografice, pe când pedimentele ar fi modelate într-o rocă granulară, dură și omogenă, iar abrupturile care le delimitează către amonte nu sunt de origine structurală ci de eroziune. În partea superioară aceste câmpii înclinate sunt dominate de versanți puternic înclinați. Racordarea
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Complexul reliefului petrografic este constituit din totalitatea formelor de relief a căror geneză, evoluție și aspect exterior sunt condiționate predominant de natura rocilor pe care acestea se dezvoltă. Influența rocilor asupra reliefului se evidențiază prin proprietățile lor fizice și chimice (duritate, permeabilitate, solubilitate
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
totul insular și foarte rar, pe versanții însoriți ai etajului montan apar cenozele asociației Querco patraeae - Carpinetum. Vegetația zonală. Distribuția etajată a asociațiilor vegetale naturale este sincronă treptelor de relief desfășurate pe diferențe de altitudine. O serie de factori locali (petrografici, edafici, antropici), cât și condițiile climatice specifice bazinului , conduc spre diversificarea învelișului vegetal prin apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
geostructurală a Platformei Moldovenești, care este alcătuită dintr-un soclu dur și metamorfozat și o cuvertură postproterozoică având o înclinare de 6 -8%. Cuvertura în zonă este de vârstă sarmațiană inferioară și anume Volhiniană, fiind alcătuită din punct de vedere petrografic din marne și argile cu benzi subțiri nisipoase și cu unele intercalații de gresii. Stratele de la suprafață au servit drept material în geneza rocilor, suferind în decursul timpului fenomene de loessoidizare in situ. - depozite loessoide - depozite argiloase - depozite de marne
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
în bazinul mijlociu și inferior al Călmățuiului, o câmpie piemontan- prebalcanică, Câmpia Urluiului în care se încadrează și teritoriul comunei Viișoara. Ca tip de relief, sudul Câmpiei Urluiului este o câmpie tabulară (fluvio-lacustră veche) formată ca rezultat al interacțiunii alcătuirii petrografice cu condițiile climatice, hidrologice precum și intervențiilor antropice (Grigore Posea, Tipuri ale reliefului major în Câmpia Română- importanța practică, revista Terra nr. 3, 1987). Caracteristica de bază a reliefului este dată de prezența suprafețelor plane sau ușor înclinate cuprinse între lunca
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
nord-vestică a depresiunii Bîrsei, care, la rândul ei, face parte din sistemul de depresiuni intramontane din aria Carpaților Orientali. Și din punct de vedere geologic - structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
aspect de defileu (în fapt o succesiune de îngustări ale văii de 1-3 km în alternanță cu lățimi de până la 5-6 km, adevărate mici depresiuni închise de îngustări; L. Badea, M. Buza, 1991). În acest sector culoarul resimte atât varietatea petrografică, cât particularitățile tectonice. Conform studiului realizat de L. Badea și M. Buza (1991), în acest sector este prezent un sistem de 7 terase. Acestea sunt foarte fragmentate, chiar lipsind pe unele porțiuni de îngustare a defileului — pe versantul nordic, între
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]