356 matches
-
modalitatea de organizare a structurilor tematice. Acest aspect fundamental al concepției compoziționale accentuează caracterul improvizatoric al muzicii sale, acea impresie pregnantă a unui discurs sonor ce pare rezultat dintr-o „reinventare” spontană, prin experiența empirică desfășurată în fața pianului. Creația sa pianistică va lărgi explorările inițiate anterior de compozitori precum Frédéric Chopin, Robert Schumann și Franz Liszt, în sfera variatelor posibilități ale culorii sonore, realizate prin intermediul unei subtile utilizări a celor două pedale. În literatura muzicii pentru pian, Debussy va deschide o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
capacității acestui instrument de a amplifica armonicele și, astfel, investigarea atributelor sale ”iluzorii”. În acest sens, prin intermediul unor combinații inedite de registre, valori dinamice variate, sonorități complexe și multiple formule figurative, Debussy va pune în valoare caracterul evocator al sonorităților pianistice, creând adesea numeroase echivalențe acustice cu timbrul specific altor instrumente. Explozia de culoare din pictura fovă corespunde în limbajul muzicii debussyiste cu țesătura stratificată a multiplelor planuri constitutive ale discursului, în care structurile tematice se suprapun pedalelor sonore și ostinato
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
declanșate odată cu premiera operei Pelléas et Mélisande (30 aprilie 1902), Debussy își regăsește echilibrul într-o activitate creativă ce va avea ca rezultat apariția Stampelor pentru pian. Astfel, anul finalizării acestei noi creații - 1903 - inaugurează perioada de maturitate din creația pianistică a compozitorului francez, marcând deopotrivă o cotitură decisivă la nivelul evoluției stilistice și a viziunii sale componistice. Interpretate în primă audiție la 9 ianuarie 1904, la Societatea Națională de către pianistul spaniol Ricardo Viñes, Estampes vor aduce confirmarea reorientării spre noi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mod decisiv concepția componistică a întregii creații ulterioare. Rezonanțele complexe ale percuției javaneze, precum și abundența structurilor sale poliritmice vor deveni, din acel moment, idealul sonor pe care Debussy va încerca să l atingă prin intense investigații în sfera sonorităților sale pianistice. Influențat, astfel, de natura muzicii de gamelan ce se identifică prin excelență cu fenomenul rezonanței, Debussy transformă discursul sonor al Pagodelor într-un veritabil studiu de explorare a modalității de propagare acustică a armonicelor. Cunoașterea configurației ansamblului de gamelan, alcătuită
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și implicit a trenării nivelului agogic, ritmul să își conserve atributele distinctive. I.3. Jardins sous la pluie (Grădini sub ploaie) Precizia tactilă strălucitoare a motivelor stilizate din Jardins sous la pluie aduce în prim-plan o manieră tradițională de pianistică, ce datorează mult Clavecinului bine temperat al lui J. S Bach, precum și virtuozității expresive a Studiilor lui Frédéric Chopin. În pofida uniformității de avansare, figurațiile dețin o mare forță sugestivă, creând cu ingeniozitate o adevărată pictură sonoră, un caleidoscop de lumini
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
scopul de a construi imaginea iconică de „val”, ce își află culminația în fragmentul măsurilor 48 - 50 ( f ). Claritatea interpretării arabescului superior se va asocia cu precizia ritmică a octavelor din registrul grav, executate cu un atac legato. Deși virtuozitatea pianistică în creațiile debussyiste servește rareori în construcția punctelor de climax, Reflets dans l’eau reprezintă una dintre excepțiile acestora, afișând o pasiune de o amploare cu adevărat lisztiană. După o reproiectare a temei secunde în prim-planul registrului acut (măsura
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivel interpretativ, finalul secțiunii secunde prezintă circumstanța unei diminuări dinamice gradate, cu o minuțioasă indicare a pragurilor intermediare: p, più p, pp și più pp. În procesul delimitării ultimei secțiuni, aspectul țesăturii de discurs îndeplinește un rol determinant. Astfel, figurațiile pianistice comme un très léger glissando (ca o alunecare foarte ușoară) înlănțuite cu insistență servesc drept complement sonor pentru o ultimă exprimare discretă a temei principale, indicată doucement en dehors (evidențiată în mod blând). Fluiditatea modalității de revenire la același cadrul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
parametrilor de discurs, în demersul traducerii optime a imaginii conceptuale. Argumentând același principiu al conexiunii dintre diferitele opțiuni de limbaj, un alt proces ce are loc la nivelul construcției formale îl constituie delimitarea subdiviziunilor sale prin aportul esențial al figurațiilor pianistice: A măsurile 1 - 14; B măsurile 15 - 22; C - măsurile 23 - 46; Bv măsurile 47 - 53; Av - măsurile 54 - 62; coda măsurile 63 - 71. „Prologul furtunii” se conturează prin repetiția insistentă a unui motiv ostinato ce desfășoară acordul de fa
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ca aparținând unui nivel secundar în contextul ansamblului de discurs. De asemenea, ritmului i se atribuie, în acest caz, o funcție esențială în demersul avansării. Mișcarea continuă în a lucrării precedente devine o „rotire” vertiginoasă în , apelând la aceeași dispunere pianistică experimentată în „Brouillards” (opoziția clape albe/negre). Figurația scalar-ornamentală a introducerii recurge la configurația unui ritm izocron în triolete ( ) cu aspect impersonal, dar investit cu evidente semnificații picturale. Această opțiune a figurațiilor va constitui pe întreg parcursul preludiului un mijloc
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tot infinitul, sentimentul apartenenței la un univers al artei răsfrânt etern prezent, trecut și viitor. P R O L O G Formarea profesională, experiența didactică, performanțele artistice ale elevilor la nivel național și internațional, activitatea concertistică solistică și camerală - duoul pianistic, ne-au determinat să „compunem o partitură pentru pian la patru mâini” intitulată . Experiențele personale în domeniul instruirii precum și cele obținute în urma participării la proiecte europene, ne-au motivat în acest demers. Activitatea didactică în calitate de responsabil al comisiei metodice - catedra
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
dezvoltarea capacității de observare a particularităților de interpretare a lucrării de către solistul recomandat la clasă; dezvoltarea capacității de cercetare prin cunoașterea și utilizarea unor instrumente de cercetare; omogenizarea membrilor ansamblurilor camerale prin implementarea egalității de trăsătură de arcuș, de tehnică pianistică, de tehnică specifică instrumentelor de suflet și percuție; Competențe individuale Aceste competențe rezidă din chestionarul final completat de elevi. Vom prezenta selectiv răspunsurile din care vom identifica competențele. 1. Ana-Maria Boiangiu, oboi: „Am făcut cunoștință cu domnul profesor Gunther Passin
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de selecție („să aleg din ce mi-a plăcut”); dezvoltarea capacității de implementare a indicațiilor, informațiilor („respectând în mare parte toate cerințele mentorului”); dezvoltarea capacității de autoevaluare („tehnica nu mi-a fost deloc criticată”); asimilarea de noi indicații, privind tehnica pianistică („mi s-a spus să lucrez cât mai mult pe lejeritate”); dezvoltarea încrederii în capacitățile profesionale („am fost îndemnat să continui ceea ce fac”); dezvoltarea și confirmarea certitudinilor profesionale („am fost apreciat și mă simt încrezător”); 4. Georgiana Bordeianu, violă: „În urma
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
concepția asupra pieselor din repertoriul meu, mi-am îmbunătățit starea pieselor din repertoriul meu, mi-am făcut o impresie foarte bună despre Austria și despre locurile culturale.” Competențe: dezvoltarea capacității de interpretare instrumentală („mi-am dezvoltat interpretarea instrumentală”); dezvoltarea tehnicii pianistice („cum să exersez pasajele tehnice”); cunoașterea unor obiective turistice („impresie foarte bună despre Austria”). 8. George Todică, pian: „Am învățat noi tehnici de exercițiu instrumental. O tehnică foarte bună de la doamna profesoară Hoefer-Teutsch în legătură cu relaxarea mâinii pentru a crea un
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
parte cît și pentru stilul care trebuie aplicat fiecărui compozitor. Am ascultat în mediatecă multe interpretări diferite și am putut analiza stilul pianiștilor și am preluat detalii ce miau plăcut. Am progresat mult în aceste trei săptămâni.” Competențe: perfecționarea tehnicii pianistice („noi tehnici de exercițiu instrumental”); receptivitatea și abilitatea implementării informațiilor („relaxarea mâinii pentru un sunet mai bun”); eficientizarea studiului pianistic („a folosi timpul eficient”); diversificarea manierelor de interpretare instrumentală („noi metode de interpretare pentru fiecare piesă”); asimilarea elementelor de limbaj
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
analiza stilul pianiștilor și am preluat detalii ce miau plăcut. Am progresat mult în aceste trei săptămâni.” Competențe: perfecționarea tehnicii pianistice („noi tehnici de exercițiu instrumental”); receptivitatea și abilitatea implementării informațiilor („relaxarea mâinii pentru un sunet mai bun”); eficientizarea studiului pianistic („a folosi timpul eficient”); diversificarea manierelor de interpretare instrumentală („noi metode de interpretare pentru fiecare piesă”); asimilarea elementelor de limbaj muzical ce caracterizează stilul compozitorului („stilul care trebuie aplicat fiecărui compozitor”); dezvoltarea capacității de analiză comparată a interpretărilor („am putut
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
IPOSTAZE STRUCTURALE ÎN ACTIVITATEA DUO-ULUI DE PIAN 1.1. Actul interpretativ - aspecte tehnice ale activității interpretative Situat la granița dintre solistică și muzică de cameră, duoul de pian constituie un domeniu particular al genului cameral. Ansamblul de duo pianistic la patru mâini provine din construcția claviaturii și resursele muzicale ale instrumentului. În comparație cu celelalte forme de duo instrumental, este singurul ansamblu în care interpreții cântă la același instrument. În această situație, cei doi pianiști, implicați într-un ansamblu instrumental unitar
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
au fost educați și instruiți într-o manieră individuală. Pianistului solist, virtuozului obișnuit să fie în centrul atenției publicului, i se oferă o altă perspectivă, altruistă, deschisă; el trebuie să se subordoneze partenerului și împreună cu acesta să formeze un cuplu pianistic capabil să rezolve multiplele exigențe ale actului interpretativ. Implicarea celor doi pianiști într-o formulă instrumentală nouă presupune și partajarea acestora în Primo și Secondo. Schema construcției omofon-polifon la patru mâini cuprinde notarea convențională I și II mâna dreaptă și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
pian la patru mâini a baletului Boul pe acoperiș, realizată de D. Milhaud, (măs.118-121), pianistul de la Secondo trebuie să se retragă, aplecându-și bustul înapoi. Amplitudinea acestei mișcări depinde de lungimea antebrațului partenerului său. Ex. Aceste încrucișări mai puțin pianistice și deseori incomode trebuie realizate cu multă ușurință, eleganță și suplețe. Ele nu vor afecta discursul muzical și interpretarea. Acest gen de mișcare va fi corelat și adaptat în spiritul fiecărei piese iar abilitatea, capacitatea de concentrare și cultura muzicală
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
atunci primordiala preocupare a oricărui pianist trebuie să fie munca pentru obținerea unui sunet frumos, indiferent dacă se execută un simplu exercițiu sau se interpretează o structură complexă. Renumitul pedagog rus H.G. Neuhaus identifică două categorii opuse în realizarea sonorităților pianistice... „primul constă în subaprecierea sunetului, al doilea în supraaprecierea lui”. În cazul primei categorii (mai numeroase), interpreții nu conștientizează în totalitate diversitatea dinamică și sonoră oferită de registrele pianului. Interpretarea lor este ștearsă, fără a avea forța de a captiva
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
o acțiune instantanee asupra clapei, produce un sunet puternic, dar care nu străbate prea departe; degetul plat, acționând lin, determină o sonoritate melodică specifică. Cunoscutul profesor de pian, pianistul german R.M. Breithaupt (1873-1945) este și autorul unor lucrări de tehnică pianistică. În opera sa principală, Die natürliche Klaviertechnik („Tehnica naturală a pianului”), Breithaupt consideră că numai sunetele realizate cu tehnica Tiefbruck (presiune, apăsare), ce implică suplețea și elasticitatea întregii părți superioare a trupului care sprijină aparatul pianistic, reprezintă soluția obținerii unor
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
unor lucrări de tehnică pianistică. În opera sa principală, Die natürliche Klaviertechnik („Tehnica naturală a pianului”), Breithaupt consideră că numai sunetele realizate cu tehnica Tiefbruck (presiune, apăsare), ce implică suplețea și elasticitatea întregii părți superioare a trupului care sprijină aparatul pianistic, reprezintă soluția obținerii unor sonorități de cea mai înaltă calitate. Marea majoritate a metodelor de pian acordă atenție și poziției corpului, a tehnicilor pianistice. Redăm o sugestivă caracterizare făcută de Paul Locard: „Cântatul la pian nu mai este localizat doar
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Tiefbruck (presiune, apăsare), ce implică suplețea și elasticitatea întregii părți superioare a trupului care sprijină aparatul pianistic, reprezintă soluția obținerii unor sonorități de cea mai înaltă calitate. Marea majoritate a metodelor de pian acordă atenție și poziției corpului, a tehnicilor pianistice. Redăm o sugestivă caracterizare făcută de Paul Locard: „Cântatul la pian nu mai este localizat doar în articulațiile falangelor. Gravitația intervine și ea ca un element principal al atacului. Mâna împarte acum cu brațul, antebrațul și umărul misiunea care îi
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
înainte exclusiv rezervată. Suplețea mușchilor spatelui, cărora le este tributar brațul, devine unul dintre factorii gimnasticii sonore; mâna conduce degetele, iar brațul suplu, mobil, unduitor conduce mâna.” În anul 1958 apare la Moscova lucrarea renumitului pedagog H.G. Neuhaus Despre arta pianistică, tradusă de Theodor Bălan în anul 1960. Referitor la calitatea sonoră, redăm unul dintre sfaturile cele mai frecvente pe care profesorul le dădea elevilor săi: „a lua o notă sau mai multe note simultan cu o anumită intensitate și a
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
să fie învăluit în liniște, trebuie să odihnească în liniște, ca un giuvaer de preț într-o casetă căptușită cu catifea”. Sinteze cuprinzătoare privind calitatea sonoră în interpretare se regăsesc și în literatura noastră de specialitate, dedicată didacticii instrumentale. Școala pianistică românească, prin reprezentanții ei de nivel internațional au contribuit la aprofundarea problemelor vizând arta pianului și la metodica predării ei. Confesiunea marilor pianiști, profesori de notorietate mondială, studii de specialitate, metode și tratate de pian, au abordat problematica calității sonore
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
la aceeași mână între diferite atacuri și tușeuri, deci între DIFERITE TIMBRE. Obținând această independență, interpretarea capătă dintr-o dată un neașteptat relief și cântecul pianistului reflectă plasticitatea și diversitatea unei execuții orchestrale...” George Enescu (1881-1965) a contribuit la dezvoltarea artei pianistice prin noblețea și forța de trăire a interpretării ca pianist. Amintirile celor care l-au ascultat și înregistrările rămase ne prezintă o pianistică a tuturor posibilităților expresive cum remarcă și Lavinia Coman: „Un sunet cu totul aparte prin calitatea rafinată
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]