363 matches
-
mie de locuri, o incintă acustică perfectă destinată prioritar muzicii de cameră. Aici l-am ascultat pe neobositul Andre Previn care la cei 78 de ani cântă jazz în formație de trio, în compania unor eminenți colegi de generație. Este pianistica unui jazz cvasitradițional ce dezvoltă spiritul colocvial al comunicării muzicale. Același spirit îl cultivă și în relația cu întregul colectiv orchestral, cu publicul. Cu câteva zile mai înainte a putut fi urmărit la pupitrul B.S.O., în "cortul" cel mare
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
Atunci, în 2 iunie 2006, tânăra pianistă restituia cu finețe și multiple nuanțe Concertul nr. 4, în sol major, de Beethoven. Acum, în chiar "Ziua copilului" anului de grație 2007, Alexandra Costin a demonstrat, atacând cel de-al treilea opus pianistic concertant semnat de Titanul de la Bonn, că este muzicianul matur, cumpănit, judicios, îndelung polisat de viziunile interpretative ale mentorilor săi: Dana Borsan (București), Christoph Lieske (Salzburg) ori Anthony di Bonaventura (Boston). Un tușeu deopotrivă elegant și eficient, o abordare decentă
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
brașovene. Sub bagheta sa, Simfonia 1-a, în do major, a căpătat o imagine coerentă, de sensibilă, de pozitivă structurare. La București, la Ateneu, aceeași Fantezie... beethoveniană a fost susținută de Valentin Gheorghiu cu energia, cu o spectaculozitate a jocului pianistic condiționat dramatic, o energie hrănită din zona telurică și condusă spre nivelul în care bucuria comuniunii capătă valorile de înseninare ale spiritului. Este un traiect pe parcursul căruia întâlnirea cu dirijorul Cristian Mandeal a beneficiat de vibrația demersului unitar constituit. Pe parcursul
Beethoven... sau prestigiul unui brand by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9455_a_10780]
-
în nici un caz nu este o competiție. Fie și pentru faptul că foarte sporadic cele două îndeletniciri se suprapun. De multe ori consider pianul ca un adjuvant al compozitorului. Când eram foarte tânăr nu agream deloc compoziția iscată din improvizația pianistică. Mai târziu, eram confiscat de tot ceea ce însemna efect nou, modalitate inedită de a cânta la pian. Era ca și cum mă descopeream pe mine însumi. Astăzi, în sinea mea, nu mă consider a fi un restitutor. Nu sunt prea interesat în
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
sa interpretativă mi-l amintește, totodată, și pe irezistibilul Leonid Cijik al anilor 1980. Competent susținut de parteneri (Mihai Petrescu/contrabas și britanicul Keith Hall la baterie), Marian Petrescu îi cucerește pe spectatori prin dexteritate, fluență și nuanțare a expresiei pianistice de factură net calofilă. O demonstrație a vitalității școlii poloneze de jazz a reprezentat-o recitalul cvintetului condus de legendarul Zbigniew Namyslowki. Deși a împlinit șapte decenii de viață, "Zbiggy" rămâne imbatabil în mânuirea saxofonului alto, iar în ultimii ani
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
ani, pe nume Ronald Nimkin, care fusese proclamat de femeile din bloc „un al doilea José Iturbi“4, s-a spânzurat de capul dușului din baie. — Ce mâini de aur avea! - se tânguiau femeile, referindu-se, desigur, la talentul lui pianistic. Și cât talent! Iar apoi: Nu era pe lumea asta un alt băiat mai îndrăgostit de maică-sa decât Ronald! Îți jur că nu mănânc rahat și nu-i vorba nici de amintiri născocite, exact astea-s cuvintele folosite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
recitalul extraordinar al pianistei Mihaela Ursuleasa, o prezență artistică a cărei forță a comunicării, a cărei acuitate în definirea imaginii artistice pune în valoare genialitatea unor creații semnate de Beethoven, de Brahms, de Maurice Ravel, de Paul Constantinescu. Alte momente pianistice captivante? Au fost. Mă gândesc la întruchiparea cu totul pertinentă a spiritului postromantic de manieră schumaniană, aspect pe care îl definește Frank van de Laar pe parcursul celebrei Sonate datorate cehului Leos Janášek, mă gândesc la strălucitoarea Ciaccona de Georg Friedrich
Momentele muzicale ale sezonului estival... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7023_a_8348]
-
programul concertului a cuprins în exclusivitate „muzică rusă și sovietică"; pagini, de altfel, de bună calitate. în cadrul acelei seri de muzică, excelentă s-a dovedit a fi realizarea celui de al doilea Concert de Serghei Rachmaninov. Aflat în mare formă pianistică, Dan Grigore a etalat o pregnanță solistică antrenantă, de mare strălucire virtuoză.
S-a redeschis Studioul de Concerte Radio by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6764_a_8089]
-
unui stil tipic francez, nu neapărat romantic dar sensibil, privind abordarea creației mozartiene. La cererea insistentă a publicului, ne-a dăruit o bijuterie din marele tezaur al sonatelor lui Domenico Scarlatti; ne-a amintit că maestrul absolut, marele patriarh al pianisticii franceze actuale, rămâne în continuare Aldo Ciccolini, cel care, cu decenii în urmă, a cântat această sonată în același loc, sub cupola Ateneului! Publicul bucureștean? A lipsit aproape cu desăvârșire! Din păcate nu știe să aprecieze marile valori ale genului
Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7437_a_8762]
-
prilejuite de inaugurarea pianului mare de concert Steinway, instrument oferit de Unicredit }iriac Bank Festivalului Internațional "George Enescu". Sonoritatea mare a instrumentului, incinta limitată a salonului, nu i-au permis maestrului Valentin Gheorghiu să-și etaleze întregul arsenal al culorilor pianistice. Muzică franceză, suite de Gabriel Fauré și Claude Debussy, dar mai ales marele opus enescian care este Sonata a III-a "în caracter popular românesc" au prilejuit etalarea unor colaborări de durată ale maestrului cu pianista Roxana Gheorghiu, cu violonistul
Valori muzicale camerale în concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7300_a_8625]
-
departe decât zilele trecute, salonul "Mitiță Constantinescu" al sediului din str. Doamnei a inaugurat acest sezon al evenimentelor artistice estivale. Pe cât de atractiv, pe cât de fascinant ca talent artistic, pe atât de pitoresc este Harry Tavitian; a oferit un spectacol pianistic de indicibilă savoare, de cutremurătoare forță a comunicării. Nu de azi, nu de ieri, Harry dezvoltă un idiom artistic de o pregnantă originalitate, definind - într-un mediu al întâlnirilor de semnificație - o zonă spiritulă în care Balcanii, Dobrogea natală, ajung
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
cel a Caucazului, patria îndepărtată a strămoșilor săi. Este un fenomen de autentică transculturalitate ce îmbină elemente dansante ale Orientului, ale folclorului românesc transilvan cules de Bela Bartok, sonorități ale jazz-ului tradițional. Comunicarea, forța adresării, culorile substratului armonic, spectacolul pianistic, totul poartă marca acestei captivante personalități care este Harry Tavitian. La începutul acestei săptămâni, tot la B.N.R., tinerii artiști performeri ce alcătuiesc Romanian Piano Trio au oferit un program cameral pe parcursul căruia spiritul ludic de agreabilă formulare artistică a întâlnit
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
La Ateneu, în compania orchestrei Filarmonicii, a unui dirijor imaginativ cum este Misha Katz, după o lungă și cu totul nejustificată pauză de programare - nesancționată de publicul de concert!, pianistul Dan Grigore a oferit, la rândul său,un grandios regal pianistic cu "Imperialul" beethovenian. De altfel, trebuie spus, Beethoven rămâne un brand care se vinde în continuare foarte bine. Se cere și se livrează. Depinde cum, ce anume, în ce condiții. Sărbătorind cei 140 de ani petrecuți de la înființarea Filarmonicii bucureștene
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7627_a_8952]
-
în schimb, la cererea publicului, ne-a oferit bucuria de a o fi urmărit într-unul dintre " Studiile tablou" de Rachmaninof, o pagină pe parcursul căreia a demonstrat că imaginația suculentă pe care o dezvoltă se sprijină pe datele unui aparat pianistic de excelentă clasă. O situație similară am putut observa și în cazul tânărului violonist Vlad Stănculeasa pe parcursul apariției sale solistice, în debut, în compania orchestrei Filarmonicii. A absolvit celebra Școală "Menuhin" din Elveția și este student al Conservatorului din Lausanne
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7627_a_8952]
-
Dar exemplarul de care dispune Teatrul dezvoltă sonoritatea caldă, generoasă, a sunetelor grave, cele care susțin întregul edificiu sonor. Sobru, reținut, de o manieră puțin obișnuită, emoționat peste-poate, Johnny Răducanu a readus spiritul improvizatoric al jazz-ului, uzând de transparențe pianistice, timbrale, fermecătoare, unele apropiate muzicii de caffe-concert; iar aceasta făcând apel la teme dragi nouă din marea literatură a genului. Un veritabil fenomen al naturii se dovedește a fi în continuare maestrul Radu Beligan, recitându-ne din versurile lui Topârceanu
Refugiul în cultură by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7162_a_8487]
-
Dumitru Avakian Momente pianistice importante, petrecute în ultimele săptămâni la Bucureș ti, pe scena Ateneului Român, în Studioul Radio de pe str. Berthelot, s-au dovedit a fi veritabile evenimente asupra cărora nu poți să nu meditezi; observând trasee, cercetând determinări ce condiționează împreună marele
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
s-au dovedit a fi veritabile evenimente asupra cărora nu poți să nu meditezi; observând trasee, cercetând determinări ce condiționează împreună marele moment artistic al recitalului, impactul acestuia în spațiul public. În mijloc de iunie, ziua cea mare a cântului pianistic ne-a fost oferită de Institutul Francez, cel care a organizat o extinsă etalare a valorilor unei școli de nobilă personalitate artistică. În plus, recitalul susținut de Brigitte Engerer și cel oferit de Bertrand Chamayou, o după-amiază și o seară
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
pe o meditație filosofică hrănită de lecturi din Petrarca, Dante, din Goethe, este inspirată de marile călătorii, cele care înflăcărează inspirația, imaginația călătorului; este un veritabil excurs ce se poate întrupa în pagini memorabile așa cum se întâmplă în marele poem pianistic, Sonata în Si, una dintre creațiile atinse de geniul poetic al duhului romantic, cel care animă sunetul aflat în vecinătatea cuvântului. Este un opus care nu a intrat de această dată în unghiul de atenție al organizatorilor acestui eveniment. Momentul
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
Este un opus care nu a intrat de această dată în unghiul de atenție al organizatorilor acestui eveniment. Momentul de specială greutate l-a constituit evoluția pianistului Bertrand Chamayou; l-aș numi ca fiind unul dintre lupii cei tineri ai pianisticii franceze actuale. Pe parcursul a trei reprize mari, desfășurate până spre miezul nopții, ne-a oferit cele trei cicluri de lucrări lisztiene, „Ani de pelerinaj”, Elveția și Italia. De pe „Malul izvorului” la nocturna „Clopotele Genevei”, de la misteriosul „Il pensieroso” la cele
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
continua tradiția lisztiană a muzicii franceze, drum marcat cu decenii în urmă de Samson François; poate mai mult decât ilustrul său predecesor, Chamayou dezvoltă o veritabilă magie timbrală ce se instituie cu sens de viziune orchestrală. Este drumul unei școli pianistice care pornește în secolul al XIX-lea de la Liszt însuși și continuă în secolul trecut, în perioada interbelică, cu Ravel, cu Cortot. Claritate, rafinament timbral de largă extensie, vibrație poetică înaltă, sunt atributele acestei mari școli în pianistica europeană. Constatând
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
unei școli pianistice care pornește în secolul al XIX-lea de la Liszt însuși și continuă în secolul trecut, în perioada interbelică, cu Ravel, cu Cortot. Claritate, rafinament timbral de largă extensie, vibrație poetică înaltă, sunt atributele acestei mari școli în pianistica europeană. Constatând această direcționare poți observa motivul pentru care nu Beethoven și nu Robert Schumann ci tocmai muzica lui Debussy și Ravel se dovedește a fi atât de apropiată personalității tânărului pianist Cedric Tiberghien, prezent și el cu săptămâni în
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
Robert Schumann ci tocmai muzica lui Debussy și Ravel se dovedește a fi atât de apropiată personalității tânărului pianist Cedric Tiberghien, prezent și el cu săptămâni în urmă pe podiumul de concert de la Ateneu. Revenind la ziua cea mare a pianisticii franceze voi menționa că aceasta a debutat cu recitalul susținut de Brigitte Engerer, o personalitate cu totul specială în peisajul vieții muzicale din țara sa. Este artistul acelei maturități ce se situează la zenitul unei prodigioase cariere artistice. A urmat
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
școlii franceze câștigând laurii celebrei competiții „Marguerite Long - Jacques Thibaud”; a urmat un prelungit stagiu de perfecționare la Conservatorul din Moscova sub îndrumarea celebrului, a carismaticului pianist și pedagog Stanislas Neuhaus; datele de forță, de profunzime, de consistență ale tonului pianistic se îmbină aici cu spiritul quasi-cartesian al ordinii, aspect atent întărit în plan expresiv. A oferit un evantai larg de zece lucrări lisztiene mai puțin cântate în mod curent în sălile de concert, momente dintre care se detașează celebrul cânt
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
un spectacol impresionant pe care artistul îl stăpânește cu sigur profesionalism, cu bucuria atent stăpânită a jocului organistic. Recitalul închinat integral creației lui Liszt marchează pentru Viniciu Moroianu zona unei maturități profesionale în care meditația poetică întâlnește datele unui meșteșug pianistic de fermă poziționare. Ne-au fost oferite cele nouă piese din Ani de pelerinaj - Elveția, Trei studii de concert sugestiv intitulate Caprices poétiques, celebrele Il lamento, La leggierezza, Un sospiro, cea de a 3-a Rapsodie ungară cu iz balcanic
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
concert sugestiv intitulate Caprices poétiques, celebrele Il lamento, La leggierezza, Un sospiro, cea de a 3-a Rapsodie ungară cu iz balcanic, românesc, și un final emblematic, Jocurile de apă la Villa d’Este. Sunt cele câteva orientări reprezentative pentru pianistica lisztiană, pentru poetica muzicală a artistului, primul care instituie adresarea muzicianului performer de la nivelul recitalului. Ce fel de muzică a compus Liszt? Cu siguranță o muzică de largă adresare. Este motivul pentru care Clara Schumann și Johannes Brahms nu l-
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]