52,673 matches
-
așa cum te vede singur Dumnezeu. Nici macar tu nu-ți poți alcătui un portret mai fidel. În ochii lumii poți fi oricum, dar nu în ochii Lui. Zidește, zidește, chiar dacă într-o zi edificiul tău se va nărui. Cel putin o piatră va rămâne să dea mărturie, că ai existat, că ai zidit, că te-ai oglindit în propria lucrare. Nimic nu e al tau din tot ce-ți aparține. Folosește-te de lucruri dar nu rămâne atașat de ele. Pentru că se
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Povatuiri_ca_n_legile_lui_murphy_ce_cezarina_adamescu_1335217913.html [Corola-blog/BlogPost/357124_a_358453]
-
gutui, o portocală, o cărticică de rugăciuni, o mână de fulgi dulci, un pateu, și o pungă de pesmeți, pentru toată ROMÂNIA, de dinăuntru, și de dinafară. Atât, pe ziua de azi. Mai există un amănunt. În fața Bisericii, era o piatră, cât un pumn. Am mai făcut o faptă bună. Am dat-o deoparte, să nu se împiedice cineva, de ea, și să-și spargă capul. Dar știu eu dacă a fost o faptă bună? Poate cineva, poate chiar cetățeanul Dumnezeu
DICTATURA RESURSELOR de JIANU LIVIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dictatura_resurselor_jianu_liviu_1326873093.html [Corola-blog/BlogPost/361343_a_362672]
-
și obosită, Ana se opri... Norii au mai aruncat un fulger spre pământ și atunci Ana zări în fața ei o peșteră și se grăbi să se ascundă acolo de furia naturii dezlănțuite. În peștera era întuneric, pereții erau reci... de piatră... afară ploua infernal, iar Anei îi era frig,...teamă și se simțea așa singură... Ar fi vrut să se roage, dar... la ce bun?... Îngerii ... nu există ... Nimeni nu a văzut vreodată un înger... O lacrima călduța se rostogoli pe
CAND INGERII PLANG de FLORINA PETRE în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cand_ingerii_plang.html [Corola-blog/BlogPost/354227_a_355556]
-
vatra încinsă, acoperite cu spuză. ...Adică, înțelegi, cenușă și cărbuni! Unul, Tingirică ăl bătrân, zicea că așa le-ar fi spus și Moise la evrei când au scăpat din Egipt, de la Jupân. Se spune că ei au copt pâinile pe pietre. Mai mult nu prea știu. Pâinea asta, adică azima, e un fel de semn că s-au dezrobit. Nu prea am înțeles ce înseamnă, însă... Mă rog, evreii la vremea aceea, și noi, târziu, abia acum. - Dezrobit?! Aiurea! - Răbdare! Pâinile
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
mă fi uitat? O poveste O fiică și un tată, atâta tăcere înfrigurată. Se înțeleg doar din priviri, ea să-L roage, el să tacă. El resemnat, cu sufletu-mpăcat, ea tulburată, speriată, el, doar un râu ce pleacă, ea, o piatră. Acoperind, cu mâna tremurândă, o lumânare pâlpâie a despărțire. Mâinile tatălui împreunate-n sfântă-nchinăciune, privirea-i se închide pe candelă-n iubire. Din cuib de ochi, eternă despărțire, două lacrimi pleacă, una de fiică, alta de tată. Într-un sătuc
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1463145940.html [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
în poezia, cât și în proza sa, descoperim un topos magic, care vrăjește, în care sunt greu vizibile delimitările dintre adevărul obiectiv și imaginar. De altfel, câteva dintre cărțile anterioare ale Mariei I. invită cititorul să descopere poezia Țării de Piatră și felul de a trăi al moților. Amintim aici: Flori din Apuseni (folclor poetic din zona Someșului Mic, 1978), Cartea Vâlvelor (culegere de folclor, 1982), Legende din Țara Moților (1983), Drumul Urieșilor (1986), Zânele din Cetatea Ghiurbercului (roman, 2001), De unde
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
moților. Amintim aici: Flori din Apuseni (folclor poetic din zona Someșului Mic, 1978), Cartea Vâlvelor (culegere de folclor, 1982), Legende din Țara Moților (1983), Drumul Urieșilor (1986), Zânele din Cetatea Ghiurbercului (roman, 2001), De unde se adapă curcubeul (2002), Lavița de piatră (povestiri, 2003), care amintesc pe alocuri de cartea lui Al. Mitru din 1974, Muntele de aur - legende si povesti din Munții Apuseni, ce își are sursa de inspirație în aceeași zonă spirituală. Majoritatea prozelor Mariei Ioniță par puțin dramatice. În
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Cronici > SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017 Toate Articolele Autorului La unul din cele zece evenimente care mi-au prilejuit, în ultimii trei-patru ani
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
dovadă fiind bisericile rupestre de la Țâpova, Saharna, Butuceni. În mănăstirile rupestre scobite în malurile Nistrului, gândea regretatul Andrei Vartic, cu referire la vechimea lor incertă, călugării erau, la nevoie, și ostași la hotar. Și că începutul acestor lăcașuri săpate în piatră vine de la închinătorii care aveau încă în trup sângele netulburat de amestecurile ce au urmat valurilor de migratori, acești monahi fiind chiar primii daci încreștinați. În privința bisericilor seculare ale Basarabiei, văzându-le în Album, atât de frumos îngrijite, nu poți
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
secvență de pe bolta Catedralei “Schimbarea la Față” din Tighina, mi s-a părut că deodată s-au deschis cerurile, arătându-mi-se lumea de sus a Domnului. O secțiune din “Rugă pentru Neam” e atribuită sculpturii populare dedicate lui Hristos, sculpturi în piatră și-n lemn plăsmuite de omul simplu cu dalta și ciocanul. Originalitatea în simplitate a creatorului creștin, prelevată de aparatul lui Pavel Bălan de pe pietrele funerare și de pe troițele de la răscrucile de drumuri ne relevă dimensiunea universului artei populare românești
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
O secțiune din “Rugă pentru Neam” e atribuită sculpturii populare dedicate lui Hristos, sculpturi în piatră și-n lemn plăsmuite de omul simplu cu dalta și ciocanul. Originalitatea în simplitate a creatorului creștin, prelevată de aparatul lui Pavel Bălan de pe pietrele funerare și de pe troițele de la răscrucile de drumuri ne relevă dimensiunea universului artei populare românești în cel mai larg câmp al exprimării creatorului din Basarabia - credința în Hristos. Știm din cărțile de istorie despre drama prințesei Elenei (Olena), fiica voievodului
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
pentru ziua de mâine.” Gheorghe Pârlea, jud. Iași *Cetățile sufletului - Manăstiri și schituri basarabene, Pavel Bălan Ed. Arc, 2002 ** Rugă pentru Neam - Artă moldovenească din veacurile XIV-XX, Pavel Bălan, Ed. Lumina,2015 Referință Bibliografică: SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2247, Anul VII, 24 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
Privind în ceruri către Tatăl Nostru : „-Iartă-i Doamne ,că nu știu ce fac !” Dușmănim ,urâm ,suntem fățarnici Farisei . bolnavi de-navuțire , Doar când ne este greu avem credință Și doar în rugăciuni ,ne amintim de Tine . Ne-ai învățat să n-aruncăm cu piatra Că nimeni ,nicăieri nu-i fără de păcat , Să fim mai buni cu vorba și cu fapta Dar toate Doamne,astăzi le-am uitat ! Referință Bibliografică: Din iubire / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1560, Anul V, 09 aprilie
DIN IUBIRE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1428573643.html [Corola-blog/BlogPost/350332_a_351661]
-
cuvântului, cu lacrima puiului de crocodil. ascund o cratimă, dezvelesc un punct, absorb verbul prin tălpi apoi, puțin câte puțin, clipesc. scuturate valori obosite de zgomot, în pumn își găsesc somnul. trezirea se amână, până la gravarea unui nou calendar pe piatra de hotar... Referință Bibliografică: hotar / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 451, Anul II, 26 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
HOTAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Hotar_anne_marie_bejliu_1332747578.html [Corola-blog/BlogPost/346406_a_347735]
-
este să spui ceva despre copilărie și să nu cuprinzi totul! În vacanță mergeam și la țară, la bunicul, Nea Ștefan Nemțeanul, la Sărăria, emigrați din Moldova din dreapta Prutului, la promisiunile țarului Alexandru I. Stră-străbunicul meu a fost popă la Piatra, oraș pe care l-am vizitat doar o dată. Mi-a plăcut și mi-a rămas în suflet. Poate, cine știe?!.. ne vom întâlni într-o zi acolo, dacă or mai fi zile... Răsfățul de la Ismail era ceva minor. Îmi amintesc
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
Acasa > Poezie > Delectare > MĂ JOC ȘI EU Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului Mă joc și eu, mă joc dar nu cu pietre pe care la-ntâmplare să le-arunc. Nu tulbur ape și nu-mi las pe vetre de sihăstrii sau vifor niciun prunc ce nu mai tace și nici nu zâmbește. Îi legăn cerul pe un braț de gând, îi desenez
MĂ JOC ȘI EU de AURA POPA în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/aura_popa_1463825005.html [Corola-blog/BlogPost/380516_a_381845]
-
veni cândva și clipa Aripile să-mi ridic, Va rămâne doar risipa Vorbelor ce mă dezic. Și atunci să-mi dai o floare Și să plângi cu ochii reci Când puteai o sărutare Înainte ca să pleci. Voi rămâne, doar o piatră Iscălită pe poteci Și clepsidra vieții spartă Pe unde cu pașii treci. Flori sălbatice vor crește Sângerând ciudat sub pași Din înalt privi-voi peste Urmele ce tu le lași. De iubire crângu-i plin Și de flori înmiresmate, Am să
LUMEA E O AGONIE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1491070234.html [Corola-blog/BlogPost/382781_a_384110]
-
sacru; lumea lui e loc sfânt. Pentru Zeu, viața este Creație. Creația e imaginație, muncă, efort, bucurie, reușită, eșec, suferință care, toate la un loc, împlinesc Sinele. Omul cu rost trăiește bucuria desăvârșirii. Desăvârșirea e precum construcția unei piramide. Pui piatră pe piatră, cobori și urci iar când o închei te afli în vârf. Interiorul piramidei îți e mormânt: în el zac toți acei Tu care-au murit la fiecare treaptă ca să se nască un Tu superior, ca niște cruste pe
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
lui e loc sfânt. Pentru Zeu, viața este Creație. Creația e imaginație, muncă, efort, bucurie, reușită, eșec, suferință care, toate la un loc, împlinesc Sinele. Omul cu rost trăiește bucuria desăvârșirii. Desăvârșirea e precum construcția unei piramide. Pui piatră pe piatră, cobori și urci iar când o închei te afli în vârf. Interiorul piramidei îți e mormânt: în el zac toți acei Tu care-au murit la fiecare treaptă ca să se nască un Tu superior, ca niște cruste pe care le-
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
au trecut pașii Apostolului Andrei, cel întâi chemat. Chemat de cine? De Iisus! Și dacă el L-a cunoscut și L-a atins pe Iisus, iar noi atingem locurile pe unde a trăit Apostolul, asta înseamnă că suntem cu o piatră mai aproape de Dumnezeu. Rugăciune, colinde, explicații... Înapoi, spre casă, pe alt traseu. Mai puțin exotic, ce-i drept. La un moment dat, ațipesc. Marin, frumosul blond cu ochi albaștri, care se „bătuse” cu ceilalți copii să-mi care geanta, profită
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
care la fel, n-ar fi trecut nimeni prea ușor. -Dar dacă cineva s-ar fi strecurat printre voi toți târându-se? întrebă Audanius. Lacerta dădu din cap neîncrezător. -Chiar și așa, completă Simbinacus, trebuiau să dea la o parte piatra iar apoi să se strecoare înapoi cu cadavrul după ei. Ar fi fost cumva văzuți de voluntarii iudei ai lui Ahav care spun că n-au închis un ochi toată noaptea. -Continuă Lacerta. -Nu știu prea bine ce s-a
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1432308823.html [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
că n-au închis un ochi toată noaptea. -Continuă Lacerta. -Nu știu prea bine ce s-a petrecut mai apoi magistraților, fiindcă am adormit. Nu mai puteam sta în picioare de oboseală și de aceea m-am așezat pe o piatră. De aici nu mai știu nimic. E pentru prima dată când mi se întâmplă lucrul acesta... Legionarul tăcu și își puse privirea în pământ. Cei doi magistrați se priviră. -Ești pregătit pentru flagrum Lacerta? spuse Simbinacus. -Sunt magistre... -Nu noi
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1432308823.html [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
ființă. Nu simt împlinire dacă nu pot fi activă întru împlinirea dorințelor curate ale celui iubit. Ioan: - Încearcă să strângi fir într-un ghem, apoi să faci țesătura. Deschide-te-n evantai. Grădina bucuriilor ține-o zilnic în grija ta. Pietrele tristeții le controlezi de acum. Fă totul din dragoste, cu înțelegerea durerii pe care o lași acum. Un pas desculț... Îmi plac mie urmele pașilor desculți pe plaja cu suflet... Fă-te vecină pe plaja mea. Eu, într-un vagon
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
veți regreta și mă veți căuta. Didina, care-i știa obiceiul, i-a oferit un pahar (model cupă de șampanie, cu vin roze, pe care „contesa” l-a prins între degetul inelar (pe care avea un inel din platină cu piatră de smarald) și cel mijlociu, și a toastat ca la o recepție de mare ținută: să fiți iubiți și să vă bucurați de minunatele daruri pe care Domnul ni le dă în fiecare zi. Cu toți s-au ridicat în
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
matale seară de seară; așa-i bătrâne? Ce-ți spune inima? - Cam așa... conașule: prima dragoste nu se uită niciodată, și își simți un ochi lăcrimându-i. - Ei, nu vă fie cu supărare, dar noi așa ne contrăm, suntem două pietre tari și ne place să ne mai lovim din când în când..., ni se face dor să mai vedem dacă mai scoatem scâtei, ha-ha-hi-hi-iii!... și un sughiț sec o făcu să tacă subit. Îl atinse cu o mână peste borul
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]