292 matches
-
suveică, tindeici, tehnicile să îmbraci, nu să cuprinzi corpul astral, fețe de pernă maghiare, fețe de pernă Tîrnave, fețe de pernă Valea Gurghiului, merindar, avangarda calcă puntea dintre folclor și biserică, șerpar de Valea Mureșului, șerpar de Tîrnave, pieptar femeiesc, pieptar, glugă, suman sărăduit de Valea Gurghiului, marca "Unitatea și continuitatea portului popular", marca CFR, femeile dace poartă cămașa încrețită la gît, metopa de la Adamclisi, gîturile de tip ~ , soba zveltă verde, inelele de mire din Călimani, prîsnele discuri solare pentru decorarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
i, spontan, ne-am dat mâna. — Mă bucur să vă cunosc. — Sper că nu v-am deranjat. — Absolut deloc. Hartley, care când îmi deschisese ușa purtase ceva albastru, probabil un șorț, apăruse acum într-o rochie de pânză galbenă, cu pieptarul strâns și fusta largă. Se mișca nervoasă prin cameră, fără să se uite la mine. — Vai, dragă, trebuie să deschid o fereastră. Ce zăpușeală e în camera asta! Nu vrei să iei loc? M-am așezat, sau mai curând m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
zigzaguri galbene, cu iia de coloarea zăpezii; aceea cu catrință neagră și cu broboadă bogată coboară de la Hațeg. Grănicerul din Banat e aci, cu pălăria țuguiată, cu cămașa simplu împodobită cu ornamente pătrate. Nu lipsește nici primarul de la Chizătău cu pieptarul cu borduri negre de fină ornamentație, închipuită din linii ce par urme de pasăre în zăpadă. Ciobănașul cu țundra cafenie vine din Muscel, iar cel cu țundra mai scurtă din Prahova. Alături e țăranul monumental, în costum de o mare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din linii ce par urme de pasăre în zăpadă. Ciobănașul cu țundra cafenie vine din Muscel, iar cel cu țundra mai scurtă din Prahova. Alături e țăranul monumental, în costum de o mare linie clasică, din Dolj, și gorjanul cu pieptar de podoabă neastâmpărată și cu cămașa lungă și înfoiată. Ândreaptă-ți ochii la costumul de uimitoare efecte, obținute prin simplitate, al hațeganului, sau spre bucovineanca ceea baroc încărcată de coloare, de bani, de flori. Dobrogeanul te atrage mai puțin, fiindcă ține
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă bobotă - flacără mare bobotină - boboc de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
numai lacrimi, cea mai frumoasă, cea mai înduioșătoare din lume. Scapin (15) Aha! Aha! Octave (15) O alta ar fi arătat înspăimântătoare în starea în care se afla ea, căci nu purta drept veșmînt decât o biată fustiță, cu un pieptar de noapte dintr-un simplu larhet, pe cap avea o basma galbenă, răsucită pe creștet, care lăsa să-i cadă părul răvășit pe umeri. Și totuși, așa cum ni se înfățișa, strălucea fermecătoare, și întreaga-i făptură nu era decât drăgălășenie
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de olărit și târguri; - arta decorării obiectelor mici, din lemn, prin incizie sau pictură; - confecționarea de piese de mobilier, crestate sau decorate, de instrumente muzicale populare, obiecte și vase din lemn simple sau decorate; - textile și port popular; - broderia pe pieptare și cojoace, broderia pe sumane; - prelucrarea artistică a pietrei, metalului, osului, comului; - confecționarea măștilor populare; - datini și obiceiuri străvechi; - manifestări populare, culturale, religioase etc. Tezaurul etnofolcloric al unei zone se regăsește în așezările rurale din cuprinsul acesteia și care, prin
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
la țărmurile din Puglia (Italia). Toate acestea se petreceau în toiul iernii: era foarte frig și ningea. Pelerinul nu purta alte veșminte decât niște nădragi de pânză groasă care-i ajungeau până la genunchi lăsându-i picioarele goale, ceva încălțări, un pieptar de stofă neagră ros de tot pe la umeri și o manta scurtă și jerpelită. 50. Ajunse în Veneția la jumătatea lunii ianuarie 1524. De la șplecarea dinț Cipru, călătorise pe mare toată luna noiembrie, decembrie și o parte din ianuarie. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
el în nici un fel, îl legară și-l duseră la căpitan care, știau ei bine, îl va face să vorbească. Ceru să se îmbrace cupelerina, dar nu voiră să i-o dea și îl duseră, nelăsându-i decât nădragii și pieptarul, de care am pomenit mai sus. 52. Pe drum, Pelerinul văzu ceva ca o icoană a lui Cristos când era dus legat, fără a fi vorba de o viziune ca celelalte 2. L-au dus de-a lungul a trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Și, trimițând salutări și urări de sănătate Cazimirului, i-a spus: "Voi trimite și eu ambasadorii mei pentru ca prietenia frățească statornicită între noi să se închege și mai puternic..." Și Cazimir a încheiat și mai vârtos "prietenia" cu un superb pieptar de zibelină , bătut cu mărgăritare și nestemate, încheie Duma cu ironie. Ce?!?! răbufnește Ștefan. "Prietenie frățească"?!?! Între Cazimir și Mahomed?!?! exclamă Ștefan uluit, cu mânie. Cum... cum este posibil aiasta?... bâiguie el. Cum?... Alt pumnal înfipt în spatele Moldovei, șoptește el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o față albă, cu dantelă pe margini și pe ea în tișlaif, cusut tare frumos de Casandra Vatamaniței (expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Au învățat meșteșugul din tată în fiu, continuând tradiția locală, cu caractere specifice. La Frătăuți și Costișa, gama cromatică este formată din nuanțe deschise. Cojocari: Covașă Vasile și Pascari Constantin. În portul popular actual, cea mai mare răspândire o cunosc pieptarele femeiești și bărbătești "bundițele" răscroite foarte mult la mâneci, cu blană neagră de miel sau de dihor. Pielea de oaie este supusă unui întreg șir de operații care o pregătesc în vederea croitului și a împodobirii cu diverse elemente decorative: săratul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
blănuri (miel negru sau brumariu, dihor, jder). Astăzi, femeile obișnuiesc să țeasă în război "prim" din lână sau din mătase. Pentru brodat motivele ornamentale se folosesc: lâna, lânica, bumbac (colorat), mătase, fir metalic și mărgele. Nelipsit înainte era și "bundușca" (pieptarul înfundat), încheiat pe umărul stâng. La Costișa o purtau doar bătrânii. Cojocul cu mâneci (mintean) decorat cu holiță cu flori cusute; cheptar cu brâu și poale (evazate) cu broderie pe piepți și talie; cojocul cu brâu și poale, cu mâneci
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
recipise al Băncii Naționale cu 8900 lei; 4500 lei, 2400 lei, pentru înzestrarea armatei, numerar 6221 lei; mașină de scris Continental seria R192374 asupra căreia mai datorește 4000 lei d lui maior Nistor Sabin. Îmbrăcăminte: 13 pantaloni postav albastru, 41 pieptare de doc, 13 bonete, 13 cămăși albastre doc, 13 cravate doc albastru, 13 centuri piele galbenă, 13 paftale metal cu insigna FRN, 12 bratarde, 50 insigne pentru căciuli, 40 bonete doc albastru. S-au mai găsit: 4 ștampile, 3 tablouri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
al Putnei viteji voinici hânsari. Cetățile: Neamț Suceava Hotin (Cetatea-Albă Chilia) Orheiu Roman Crăciuna. Albert craiu avea de sfetnic pe Buouaccorsi Cozmin 26 oct. 1497 În Ungaria în acest timp Vladislav, fiu al lui Cazimir; Voevod al Ardealului Bartolomeu Dragfi. Pieptar de piele de zimbru Zale și coif. Săgeata. Boerii țin în mare cinste arma albă. La începtul toamnei Septemvrie se bat zimbrii când se împărechiază cu vacile. Vițeii nasc în Maiu. Superstiții Cu prilejul popasului la o casă unde-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și seniorii pentru cel de-al doilea rând al îngerilor. În Egipt, Shenuda al III-lea, papa copt, ia loc chiar în primul rând. Pe tronul său pontifical cu spătar nemăsurat de mare, purtând mitra sa de țar încoronat, crucea, pieptarul cu pietre prețioase și cârja patriarhală, el seamănă cu un idol păgân cu chip de Moș Crăciun încovoiat sub greutatea podoabelor de aur și a colierelor de argint, alături de care un faraon în mare ținută de ceremonie ar părea un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sau bumbac, ștergar de cap, brâu și bete. Toate piesele sunt bogat ornamentate, multe din ele fiind decorate cu paiete și mărgele. Costumele bărbătești sunt mai simple, fiind compuse din ițari din cânepă sau lână, cămașă simplă sau cu fustanelă, pieptar, brâu și uneori chimir. Sunt expuse și piese de același fel grupate în aceeași vitrină - peștimane, androcuri, cămăși, ștergare de cap, marame din borangic, dar și bundițe, pieptare, sumane. Toate piesele expuse vorbesc despre priceperea și gustul pentru frumos al
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
compuse din ițari din cânepă sau lână, cămașă simplă sau cu fustanelă, pieptar, brâu și uneori chimir. Sunt expuse și piese de același fel grupate în aceeași vitrină - peștimane, androcuri, cămăși, ștergare de cap, marame din borangic, dar și bundițe, pieptare, sumane. Toate piesele expuse vorbesc despre priceperea și gustul pentru frumos al femeilor și fetelor din satele de pe Valea Siretului. Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie:Paleoliticul superior, Lespezi; Paleoliticul superior, Gura Văii-Racova;Cultura Cucuteni:Amuletă, Fulgeriș; Figurine zoomorfe
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
unii dintre luncași a impusă și prelucrarea pieilor, atât a mieilor, cât și a oilor și caprelor. Multă vreme îmbrăcămintea bărbătească țărănească era făcută în casă, de femei, dar prelucrarea pieilor, de la dubit și pânăă la confecționat cojoace, cojocele, bundițe, pieptare, căciuli, chimire, unele înflorate, era făcută de meșteri specializați. După dubit, pieile erau uscate și curățate pânăă deveneau moi și de culoare albă. Cojocarul era croitor, el croia materialul și-l cosea cu mâna, dar folosea și mașina. Obiectele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împinse afară din grădină. Apoi se întoarse și, îmbrățoșînd un trunchi, zise încet și c-un fel de ciudă: "Ieronim! te mușc! " Ea bătu cu pumnii în trunchiul de copac; apoi se duse-n odaia ei și, rupîndu-și cu furie pieptarul de catifea, încîlcindu-și părul atât de blond, ea se uita în oglindă cu ochii înecați de lacrimi și cu buzele tremurătoare. Apoi se aruncă în pat și șoptea încet, foarte încet și înecată de suspinuri, cuvinte dulci, nepomenit de dulci
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cabinetului se deschise... și... Cezara era să răcnească... dar își astupă gura c-o mână și cu alta ochii. Rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într - atâta de bătăile inimei încît îi sărise un bumb de la pieptarul îngust de catifea neagră... dar cine știa că inima ei o să aibă asemenea turburări? Ea-și desbumbă pieptarul, sânii ca zăpada se eliberară din închisoarea de catifea și ea răsuflă adânc, deși încet. Apoi își puse iute mâna iar la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ochii. Rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într - atâta de bătăile inimei încît îi sărise un bumb de la pieptarul îngust de catifea neagră... dar cine știa că inima ei o să aibă asemenea turburări? Ea-și desbumbă pieptarul, sânii ca zăpada se eliberară din închisoarea de catifea și ea răsuflă adânc, deși încet. Apoi își puse iute mâna iar la ochi, până ce i se răcori sufletul... apoi ridică un deget,... cel mic, deasupra ochilor și se uită printre
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și-l împinse afară din grădină. Apoi se întoarse și, îmbrățoșînd un trunchi, zise încet și c-un fel de ciudă: Ieronim! Ea bătu cu pumnii în trunchiul de copac, apoi se duse-n odaia ei și, rupîndu-și cu furie pieptarul, încîlcindu-și părul atât de blond, ea se uita în oglindă cu ochii înecați de lacrimi și cu buzele tremurătoare. Apoi se aruncă în pat si șoptea încet, foarte încet și înecată de suspinuri, cuvinte nepomenit de dulci și desmierdătoare printre
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ochii. Să vorbim încet... cel puțin lectorii mei închipuiască-și că li vorbesc la ureche... ia să vedem, rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într - atâta de bătăile inimei încît [îi] sărise un bumb de la pieptarașul cam [pieptarul] îngust de catifea neagră... de ce-l și încheiase? dar cine știa că inima ei o să aibă asemenea turburări? Ea-și dezbumbă pieptariul, sânii ei albi ca zăpada se eliberară din închisoarea lor de catifea și ca răsuflă adânc, deși încet
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]