7,636 matches
-
că rezistența lui ar fi trebuit să se folosească de alte mijloace decât pumnii goi. Au existat persoane din Europa de Est care au făcut așa și, până la urmă, au învins, și asta chiar în România. În România, Erik fie ar fi pierit în închisorile Securității, fie l-am fi întâlnit fluturând un steag în centrul Bucureștiului în ziua Victoriei... - Ce înseamnă, în Suedia de astăzi, că sunteți "de stânga"? Pe fondul istoric amintit, cuvântul ăsta, la noi, nu are cea mai bună
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
în adevăr nobile au la bază o protuberanță de sticlă. Este pintenul lui Boonie, ultimul pretendent la tronul Scoției). Ciocnim și bem. Simt cum mă străbate o căldură magică. Și pe fața atât de frumoasă a lui Neagoe văd cum piere negura cumplitelor așteptări. Dar hai să primim pe soții Mery del Val! (de la delegația Spaniei). Mercedes, soția diplomatului, îmi oferă un disc. E ultimul tube american. Îi dau drumul. Începe dansul. Mai sting din lumini. Din cheminée trei buturugi uriașe
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
atenția că se cuvine organizată în afara „relațiilor umane ale criticului”, atît de riscante... P.S.: Et in Arcadia ego. În Arcadia copilăriei, cu lecturi pasionate din Universul copiilor, „minunata publicație de gen a lui N. Batzaria”, mirificul Moș Nae care a pierit în temnițele comuniste. Și pe mine m-a „încîntat” cu săptămînalul menționat, ca și cu cărțile lui, care ne introduceau în universul absorbant al aventurilor lui Haplea și ale Coanei Frosa, ale Porumbiței și ale lui Timofte, ale lui Lir
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
din presa vremii sau de pasaje din comentariile autorului; volume primite de Moravia de la diferiți scriitori, ale căror dedicații țes o fascinantă rețea de prietenie și de intimitate între mari nume ale narativei italiene (Curzio Malaparte, Corrado Alvaro, Elsa Morante, Pier Paolo Pasolini); instantanee ale scriitorului, dar și fotografii care surprind atmosfera orașului așa cum a cunoscut-o și a redat-o el; numeroase articole polemice și de atitudine ce acoperă un arc de aproape jumătate de secol de activitate jurnalistică a
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
ale poeziei sale, tălmăcita În limba noastră sora, italiană. Prima traducere din Eminescu este poezia „Venere și Madona”, apărută În anul 1906, În revistă „Nuova Rassegna letteraria modernă” și aparține unui literat și poet,căpitanului (de Bersaglieri Vânători de munte?) Pier Emilio Boși, care publică În această revista mai multe articole despre România și cultură ei. O precizare. Peste trei decenii, românul filolog Ștefan Cuciureanu și-a trecut doctoratul cu o teza privind personalitatea și opera acestui filoromân, traducător din Eminescu
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Emilio Boși, care publică În această revista mai multe articole despre România și cultură ei. O precizare. Peste trei decenii, românul filolog Ștefan Cuciureanu și-a trecut doctoratul cu o teza privind personalitatea și opera acestui filoromân, traducător din Eminescu: «Pier Emilio Boși e la letteratura romena». Enumerând câteva date biografice (și mai puțin bibliografice), amintim că Ștefan Cuciureanu s-a născut În anul 1911, În satul Hurjueni, comuna Fratautii Vechi (Suceava), si s-a stins din viață la Iași, În
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
ultime, „ne frămîntam grozav să dăm un sens agoniei și morții de neînlăturat, căutînd reciproc să ne convingem că viața asta n-are nici o noimă, în pofida tuturor plăcerilor, voluptăților, bucuriilor, revelațiilor și sublimităților ei, că lumea se naște, crește și piere - conștientă sau inconștientă - sub zodia precarității, caducității, fragilității și zădărniciei”. Din perspectiva tîrzie, a amintirii, Arșavir Acterian pune o distanță, o inflexiune a maturității înțelepțite peste toate aceste aprinse discuții. Ochiul nu se îngreunează cu nostalgie, ci se încrețește abia
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
cu un aer de reproș telefonul, cînd iată că acesta începu să țîrîie timid, fiind pe dată oprit, sunet care făcu să apese dureros peste inima deja goală a Barbarei toată liniștea de moarte a acelei dimineți. Simți că-i piere curajul și își întoarse dezgustată privirea de la locul unde zăcea telefonul, ca o langustă albă adormită și nemișcată, agățată stupid în furculiță, incapabilă să-i vină în ajutor. Cît este de odihnitoare, spuse Barbara, o dimineață întreagă fără telefoane. Cine
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
tapiserii și mobilier originale, din perioada colonială. Apoi urmează Grădina Președinților, unde sunt expuși toți, Începând cu Manuel Luis Quezon, primul președinte, din 1935 și până astăzi, inclusiv Ferdinand Markos. Mai avem ruinele fortificațiilor Armatei Japoneze, „Pietta”, statuia memoriei celor pieriți În cel deal Doilea Război Mondial, 1939-1945, și Muzeul Chinezesc. Nu putem Încheia până nu amintim și de PARCUL RIZAL, cel mai mare și frumos parc al orașului, cuprins Între bulevardele Bonifacio-Roxas și Padre Burgos, care cuprinde cele două grădini
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
clădiri de beton impuse de sistematizarea orașului, dar strada noastră se află acolo sub acelaș nume al lui Ștefan cel Mare. Strada cu casele vechi, cu personalitate și culori diferite, a rămas adânc numai În memoria copilăriei noastre și va pieri odată cu noi. februarie, 2011
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
vedeam decât marea, departe, marea care gemea, strivită de sunetul sirenelor. în sute de voci, topite într-o singură voce, sute de sirene sunau alarma și dădeau vasului în flăcări ultimul onor. încet, în prelunga lor uriașă tânguire, împăratul Traian pierea. Infinitul devenise roșu. Marea cunoaște reverii diurne și visări ale nopții. Ai crede că bezna, care ucide întinderea și umple adâncimea cu spaime, e potrivnică infinitului. Poate că așa ar fi, dacă luna n-ar veni să presare între polii
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
cum apele pe plaiuri și plină mi-a fost viața de Domnul dăruită. Amar de ani trecut-a peste mine și-un dialog cu El prin Psalmi am zămislit. Și-un glas mi-a zis, că singura ce n-o pieri e-înțelepciunea. Și-n veac n-o fi ucisă cu arma ori cu mintea sau cu ochii. Înainte ca acesta Poate ai să te înțelegi cu oamenii care-ți fug de sub picioare - pietre furate de valurile mării. Poate ai să
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
dor îi e de pruncul Pe care-l ține-n brațe... Și chiar când se desface De ea să plece-n lume, Maria, ca o umbră A pasului, veghează Ce spune El, ce face, Cum e legat pe cruce, Cum piere din mormânt. Dar Fiul se întoarce Din moarte și rămâne Cu ea până la capăt Când sufletul Măicuței Se face prunc și-atunci Isus îl ia în ceruri, Pe-o aripă de înger, Să-L crească mai departe... 6 aprilie 2007
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
Ars poetica, cu niște mărturisiri asupra crezului său poetic și cu cîteva "indiscreții" despre propriile sale realizări. El crede că, în scrisul său, "Grei, fagurii se-amestecă / cu fiere, / curg sîmburii, / în suflet călător prind colte, / grimase și himere / strivite pier de bolte, / picioarele-mi se scaldă / în untdelemnul serii". Zbucium, rod, decepții, împăcare tîrzie a sufletului - iată drumul artei, niciodată bătătorit, cînd aceasta se vrea adevărată, iată cea mai obișnuită filozofie a artei în aspectul ei existențial și emoțional. Multă
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
merg însă mai departe în distrugerea acestei legende care face farmecul locului: o percheziționează pe K. F., îi confiscă scrisorile și răspândesc zvonul că ele sunt confecționate de femeia singuratică, abandonată. Bătrâna nu rezistă umilinței și va muri. Cu ea piere o lume, tocmai cum doresc cei doi odioși și discreți persecutori. Vladia, obsedată de propriul trecut, se năruie. K. F. fusese însuși simbolul Vladiei de altădată, din care "izvora în valuri lungi și lente o singurătate neomenească, lipsită de suferință
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
cale, mi se-mpotrivesc, Mă Împing, m-apasă pe un țărm trecut. Unde-mi ești, tu, viață, când ai tras zăvorul Să te-ascunzi În mine și În nevăzut? Doamne, fă să crape Omul ce-a turbat. Doamne, fă să piară Gându-nverșunat. Hoarde roșii Încă Sunt la răsărit. Unde ești tu, Doamne Iar ne-ai părăsit? Fă ca să dispară Hoții și-agresorii. Fie-le-mpotrivă Apa, cerul, norii. Tu le știi pe toate, Știi și ruga-mi mare Fă ca tot
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
tîrziu am constatat cu groază că nu-și putea deslipi pleoapele. La scurt timp după aceea, fantoma înaripată a creaturii, gigantică, grotescă, lividă, cu ceva din aerul înfricoșător al Comandorului, m-a vizitat din nou. Cine ucide inocența trebuie să piară", s-a gîngăvit ea. Pînă la a treia generație a părinților păcătoși... Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi..". Mințea. Bătea cîmpii. Ochii frumoasei fetițe au fost salvați. Prin tehnică, fără doar și poate. Dar nu numai, cred eu. Nu numai
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
POEM ANIVERSAR lui George Filip la 70 de ani bat vânturi triste dinspre TUZLA-n sud Și pescărușii ninși se-avântă-n cer Vâslind prin cerul de azur și pier Litaniile Mării dar se-aud... Chiar dacă valul dur izbește-n stâncă, Stârnind vârtejuri, dinspre zarea largă, Voind ca amintirea să o șteargă Doar urma se mai dăinuiește Încă. În clinchete de vesele pahare, Visând Olimpul și celești fanfare Am să
Poem Aniversar. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Science/76_a_350]
-
vorbăreț. Se poartă din ce în ce mai lejer cu mine, il ne se mouche pas du coude. Teribil acest parvenit sadea, fără principii, din specia Take Ionescu; nu-mi poartă ranchiună pentru că l-am dat deoparte, așteaptă să mă plictisesc, să plec, să pier. Pas cu pas înghite tot județul, aparent modest și popular. Mai ales popular. Mă uimește dialogul lui cu sătenii, parcă e de-al lor. Dar nu e. Așa istețime nu se încropește în tărtăcuța unui pălmaș. Până la urmă va fi
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
și blazonul familiei, introducând pe scut un labirint arboricol flancat de îngeri, în patima cărora căzuse. Motivul vegetal și auriții îngeri îl seduc o dată în plus pe Mateiu, acestea fiind și culorile lui heraldice, vert et jaune. Contele de Hoditz piere împreună cu veacul al XVIII-lea, la 84 de ani. * "18 iunie. Din poartă, privesc în lungul străzii Robert de Flers; sunt azi doisprezece ani de la căsătoria mea cu Marica. Unii nu pregetă să se întrebe cât oi fi de fericit
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
Bărcănești; j'ai dégrossi un travail. Dar ce ipochimen acest Gogu Ionescu! Se acomodează cu toate bădărăniile, care totuși nu-l prind. De ce ar dori cineva să-și lepede clasa pentru a consona cu omul de rând? Ça va mal - piere boierul român; piere boieria adevărată, cu măreție conservatoare, lovită mortal acum douăzeci de ani în nefasta zi de 18 mai 1915 prin samavolnica debarcare a conului Alecu Marghiloman. Ce aniversare am azi! Deși obosit, controlez totuși starea ogrăzii de păsări
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
dégrossi un travail. Dar ce ipochimen acest Gogu Ionescu! Se acomodează cu toate bădărăniile, care totuși nu-l prind. De ce ar dori cineva să-și lepede clasa pentru a consona cu omul de rând? Ça va mal - piere boierul român; piere boieria adevărată, cu măreție conservatoare, lovită mortal acum douăzeci de ani în nefasta zi de 18 mai 1915 prin samavolnica debarcare a conului Alecu Marghiloman. Ce aniversare am azi! Deși obosit, controlez totuși starea ogrăzii de păsări. Cel mai mult
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
nimeni nu v-a mângâiat,/ Din lunga voastră-ngenunchere/ Sculați ... Hristos a Înviat !" Mobilizatoare este și poezia "Christos a Înviat" de Vasile Alecsandri, În care afirma "Christos, zeul credinței, ieșit-a din mormânt/ Și-a Sa Înviere/ Ne-arată că nu piere/ Dragostea, credința și adevărul sfânt./ Christos e viu ! Ca Dânsul, o, voi ce suferiți/ În lanțuri de robie/ Curând la viața vie/ Din umbra trist-a morții veți fi cu toți ieșiți ! Octavian Goga, În poezia "E sărbătoare" face o
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Și-adânc zbugnea durerea din inima-i de mamă/ Alături Magdalena, În lunga ei maramă/ Țipa văzând urgia ..." Preotul basarabean Alexe Mateevici apoteozează minunea și lumina sfintei Învieri În poezia "Hristos a Înviat". "Lumini lucesc la gura mormântului deschis/ Întunecimea piere o clipa-n toată firea .../ Hristos Învie !... Paznici, să fie vouă vis/ Lumina vă orbește, v-a Înlemnit uimirea./ Lumina din lumina cerescului cuprins/ Lucește-acum pe chipu-I. Îl-nalță biruința./ Și, lepădând pământul Îl lasă foc nestins/ Pe calea
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
că „după a Sa rânduială sloboade Dumnezeu spre suflete cercarea prin multe feluri de ispite și de suferințe, ca să fie arătat cel ce iubește pe Dumnezeu. Că fără porunca lui Dumnezeu nici un fir de păr din capul nostru nu va pieri. De aceea nu voiește Dumnezeu să fie omul fără cazne nici o zi, fiindcă știe că fără acestea nu se poate mântui ... La toată fapta bună vine ispită, fie înainte, fie pe urmă. Darul Sfântului Duh nu se dă fără ispitire
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]