1,059 matches
-
Williams, care, după ce a descris corect comportamentul plăcilor tectonice și alte foarte naturale și pământene fenomene, a explicat că „ieșirea din matcă a pământului și a oceanului a avut rolul de a pune la încercare credința: «Faptul extraordinar este că pietatea a supraviețuit mereu unor asemenea încercări». Deși multe experiențe dure «par să indice o lume total arbitrară», convingerea că există dreptate divină va dăinui, deoarece aceste convingeri «ne-au modelat viața și obișnuințele inimii». Autorul cărții declară că a folosit
Iar trădează cărturarii? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6234_a_7559]
-
fiului dezvăluirea celeilalte fețe - cea necunoscută încă - a existenței tatălui său, a acestui mare Hombre secreto care a fost T., Tudor Vianu. Ion Vianu a scris o carte a fidelității față de Adevăr și dreptate, dar și un imn matur al pietății filiale bine temperate. Amor intellectualis ne-a convins, o dată mai mult, că, alături, unul de celălalt, avem în cultura românească doi Vianu.
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
de după aceea, nu putem escamota volumele rușinoase, fie și numai pentru amănuntul că poartă pe copertă același nume de prestigiu ca și Fluxul memoriei (1957) sau Cadavre în vid (1969). Bănuiesc că editorii ar răspunde acestei obiecții nu numai invocând pietatea față de rolul pozitiv jucat de Baconsky după 1956, ci și indicând confuzia în care ar fi indus cititorul din 2010, mai ales cel tânăr, dacă ediția de Opere din prestigioasa colecție a Academiei Române s-ar deschide prin versuri ca „Dar
A. E. Baconsky în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6199_a_7524]
-
mult, nu s-a îngrijit niciodată de editarea lor, deși a trăit pînă la o vîrstă înaintată, așa încît cea dintîi ediție Conachi va apărea postum, scoasă de fiica poetului în condiții filologic discutabile, mai degrabă ca un act de pietate filială. Social vorbind, pe Conachi l-au interesat condiția sa de mare boier, de om politic proeminent (coredactor al Regulamentului Organic), de erudit și, între paranteze, cea de mare cuceritor în cîmpul lui Eros. Condiția de poet, chiar dacă nu îi
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
de socotelile omenești. Nu se știe - și săpăturile lui Odobescu nu reușesc să propună decât seducătoare ipoteze - cine a ctitorit mănăstirea. Asta o face, într-un fel, un loc al nimănui, și-i hotărăște destinul. Mai puțin de spațiu al pietății, și mai mult de scenă a unor înfruntări crude, sub surdina celor sfinte. Capitolul penultim, din cele patru, cu titlu à la Caragiale, O doamnă rea și un domn bun, dă seama despre cum s-a făcut istoria. Despre o
Afară din București by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5332_a_6657]
-
laboratorul de creație, cartea îndeamnă la visare. Dmitri Nabokov mărturisește în încheierea prefeței că n-a avut nici un moment intenția să ardă manuscrisul cărții. Chiar dacă felul în care se referă la ciornele romanului e apăsat encomiastic, putem pune excesele pe seama pietății filiale. E limpede însă că nici el, și nici truditorii pe manuscrisele rămase de la marii scriitori nu trebuie să suporte stigmatul din fruntea rândurilor de mai sus. Dincolo de oarba sete de bani a moștenitorilor există, din fericire, jertfa niciodată răsplătită
Văduvele abuzive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6616_a_7941]
-
fac filozofie cu ochii îndreptați spre Dumnezeu și, de aceea, textele lor nu pot fi gustate decît, de cei a căror minte e însuflețită de credința în Hristos. Scolastica este apoteoza tehnică a credinței, adică forma pe care o ia pietatea atunci cînd e transpusă în jargon filozofic. Potrivit lui Mathaeus, cunoașterea este un periplu în cursul căruia mintea omului urcă treptat de la partea sensibilă a lumii la partea ei inteligibilă, stația terminus fiind ființa divină. Dar în timp ce lumea de aici poate
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
piesa lui Jean Anouilh, Becket sau onoarea zeilor. Dacă în Ostrov (2006), regizorul urmărea adâncimea unui suflet autoexilat la un mal parcă etern, așteptându-și acolo izbăvirea pentru o vină veche, aici Țarul așteaptă o iluzorie izbăvire, profesează o falsă pietate, osârdia lui întru rugăciune avându-și echivalentul în cruzimea exponențială cu care își tratează vasalii. Pentru Țar încă nu s-a inventat ideologia, însă despotul posedă acele diabolice „virtuți" de a sonda un suflet cu cleștele, de a inventa forme
Țarul și țara by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6395_a_7720]
-
561 din 1936, dat în baza Legii deplinelor puteri economice și financiare, din Aprilie 1936, s-a publicat în Monitorul Oficial, p. I, Nr. 264 din 12 Noiembrie 1936. A se vedea Legea Casei de împrumut pe amanet (Muntele de pietate), din 23 Februarie 1906. 1. Ministerul de Finanțe este autorizat de a acorda pe timp de 30 ani, unui grup românesc care să asigure capitalul necesar, dreptul de a înființa și întreține în România case de împrumut pe amanet și
DECRET - LEGE Nr. 2561 din 12 noiembrie 1936*) pentru înfiinţarea Caselor de împrumut pe amanet. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106076_a_107405]
-
26 medicale 11 militare 10 pedagogice 219 social-politice 10 științifice 15 sportive 7 teologice 20 umoristice Restul - diverse: de artă, industriale, comerciale, „bibliotecărie”, modă etc. Exista, de pildă, o revistă numită Jaful petrolifer, „ziarul intereselor petrolifere”, sau alta, Muntele de pietate, „organ oficial al caselor privilegiate de împrumut pe amanet din România”. Ziarele propriu-zise (social-politice) găsesc cel mai ușor finanțare și sunt, după cum se vede, cele mai numeroase, dar impresionează și numărul destul de mare al revistelor medicale, economice sau sportive, deși
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
centavo de nicăieri. Nu știu nici măcar cum a făcut Mercedes în aceste luni ca să nu lipsească nici o zi mâncarea din casă. Rezistaserăm tentației împrumuturilor cu dobândă până când ne-am luat inima-n dinți și ne-am dus la Muntele de Pietate. După redresările efemere cu banii pe câteva mărunțișuri, am fost nevoiți să apelăm la bijuteriile primite de Mercedes de la familia ei de-a lungul anilor. Expertul le examină cu o rigoare de chirurg, cântări și se uită cu ochiul său
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
înseamnă, în primul rând, să fii pregătit că cerul poate să-ți cadă în cap oricând” (91). Deprimarea este cu atât mai profundă, cu cât societățile occidentale nu oferă alternative. Ele sunt „societățile amorale ... unde primează profitul și unde scrupulele, pietatea, mila nu au nici o valoare, unde valorile sunt exclusiv financiare, unde bogații devin tirani și salariații ocnași, unde firma se substituie familiei pentru a izola indivizii ca să fie domesticiți și apoi să fie concediați fără nici un fel de forme...” (73
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
carnea sa, drept hrană păsărilor cerului. De la ofranda sacrificială, alături de un alt sfînt, Kiros, gîndul îmi alunecă la imagini altcum elocvente, la amintiri unde nonsensul suav al duhului franciscan părea să retrăiască la nivel popular, deloc livresc, în chipuri ale pietății ortodoxe, culese dinspre Răsărit. În miezul Rusiei, la Serghiev Possad, lîngă cioporul de turle și acoperișuri vălurite, ce cresc sub oblăduirea unui faimos hram mînăstiresc, am dat, ieșind de la slujbă, peste un soi de parafrază vie, spontană, la extravaganțele tandre
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
spune că: Sunt două fenomene care se petrec acolo și nu numai la Prislop, pe unde a fost părintele, ci și pe la Sâmbăta, unde e fântâna părintelui, avem obiecte care ne amintesc de el. E altarul unde slujim. Există o pietate a credincioșilor, un respect, o prețuire față de această personalitate. Pentru că el e deocamdată o personalitate a bisericii, care a trecut printr-o vreme dificilă, a trecut prin toate restricțiile societății, dar a reușit să facă o mulțime de ucenici, vorbind
Arsenie Boca ar putea fi canonizat. Ce spune Mitropolitul Ardealului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36726_a_38051]
-
a le ușura sfârșitul, căci așa cum nimeni nu se naște singur, ci ajutat să vină pe lume, și înaintea sfârșitului are ajutor de la „Ultima Mamă”. Cuvântul „accabadora” s-ar tălmăci din sardă ca „sfârșitoarea”, cea care împlinește, cu iubire și pietate, ritul desprinderii de viață. Michaela Murgia scrie povestea inițierii unei fete într-un rit arhaic, pe care depărtarea și întoarcerea o fac să înțeleagă prețul plătit de accabadora. Cartea cucerește cu poezia ei aspră, fremătând de mistere, cu istoriile unor
Revelații italiene by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3702_a_5027]
-
definitivă a cuplului Zamolxis-Zoroastru că iluștri înaintași ai nobilei arte a magiei: „Ai auzit tu de cuvântul magie, tu care te grăbești să o acuzi? Știi tu că ea este o artă acceptată de zei, plină de venerabile cunoștințe, de pietate și de înțelepciune divină, onorată și glorioasa încă de pe vremea când Zoroastru și Oromazes, au practicat- o [...]? Și Platon a lăsat într-un dialog despre un anume Zamolxis, bărbat de neam trac, dar dedicat aceleiași arte (șed ejustem artis viro
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
de femeie condamnată la așteptare. Alegerea eroinei principale merge spre recluziunea monahală deoarece este singurul mod în care ea poate sfida societatea patriarhală, inconsistența și iluzoriul sentimentelor bărbatului. Odalie este un personaj reprezentativ pentru un model de feminitate caracterizat de pietate, puritate emoțională și ideatică, supunere, valorizare a vieții domestice - tipic pentru epoca dinaintea mariilor revoluții feministe. Naivitatea ei este tulburătore. Alice Dunbar-Nelson evită ridicolul și stârnește compasiunea. Revolta Odaliei implică sacrificiul de sine și sugerează o tragedie trăită demn și
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
același timp și de spiritul lucrețian al definirii iubirii ca nebunie furioasă (pp. 133-134). Observă apropierea de structură poetică dintre Enea și Hamlet, eroii unor scrieri axate, între altele, și pe tema paternității, personaje cârmuite de legea morală și de pietatea care le patronează călătoriile sau rătăcirile (pp. 12-13). Motivează absența din romanul lui Joyce a scenei masacrării pretendenților prin faptul că protagonistul se înscrie în tradiția dantescă a lui Ulise ca erou temerar al cunoașterii, explorator al spiritului lipsit de
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
de frescă și dincolo de măiestria fiecărei tușe de culoare și a expresiilor atât de diverse și de vii ale personajelor, alăturarea sfinților militari galeriei de personaje istorice din pictura originară a bisericii Mănăstirii Argeșului, exprimă un model de eroism și pietate cu care voievodul Neagoe Basarab se identifica și prin care se legitima. Dar omul contemporan cum se poate apropia de ele? Această întrebare exprimă una dintre obsesiile exercițiului nostru curatorial și zona cea mai vulnerabilă a propriei expertize. Pe de
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
Moisoiu (Google) Președintele Senatului, Crin Antonescu, a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la momentul Revoluției din decembrie 1989. Antonescu spune că, la împlinirea a 24 de ani de la Revoluției, este momentul să "ne amintim cu pietate și recunoștință de martirii luptei împotriva regimului totalitar comunist". Suntem ceea ce suntem acum și pentru că unii dintre noi au avut curajul să spere, să creadă în schimbare și să acționeze, cu prețul sacrificiului suprem, pentru recâștigarea demnității și valorilor naționale
Crin Antonescu, de ce sunt românii ceea ce sunt by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33388_a_34713]
-
loc pe la care a trecut aceeași femeie, se face o poveste de dragoste și de putere, poți scrie, și-acum, proză ŕ la page, chiar dacă atît de suferind-delicată. E, pe tema, ,la modă" cîndva, a ingineriei de suflete, recuperarea fără pietate, deși cu poezie (a tinereții, a amăgirilor...), a anilor trăiți în România de prin '50 încolo, pe care o face Oana Orlea (adică Marioana Cantacuzino) în cel mai recent roman al ei, scris în franceză, Alexandra iubirilor, de curînd publicat
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
un liric malițios? Sau numai un cronicar vesel?"se întreabă G. Călinescu în Istoria sa, excluzînd din start ultima ipoteză, Criticul trece în revistă o serie de artiști care au știut să pună gravitate în comic și un strop de pietate în caricatură și, referitor la Topîrceanu, conchide printr-un paradox cu aterizare pe ambele muchii ale flerului critic : "El nu-i niciodată atît de liric încît să fie mare, niciodată atît de facil încît să nu fie poet". Și, probabil
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10755_a_12080]
-
-l reexpune într-o situație avantajoasă pe fostul director al Teatrului Național, Dinu Săraru, legîndu-i numele de cel al lui Caragiale. Îi plîngem de milă lui Caragiale fiindcă nu e lăsat acolo unde a fost adus printr-un act de pietate. Ne facem că nu observăm că efectele acestei pietăți sînt ca și nule, ci o ținem pe valoarea simbolică a gestului. Cu această logică, dacă un admirator al lui Caragiale răpește de la Banca Națională un teanc de bancnote de un
Plimbările lui Caragiale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10855_a_12180]
-
al Teatrului Național, Dinu Săraru, legîndu-i numele de cel al lui Caragiale. Îi plîngem de milă lui Caragiale fiindcă nu e lăsat acolo unde a fost adus printr-un act de pietate. Ne facem că nu observăm că efectele acestei pietăți sînt ca și nule, ci o ținem pe valoarea simbolică a gestului. Cu această logică, dacă un admirator al lui Caragiale răpește de la Banca Națională un teanc de bancnote de un milion de lei și lipește bancnotele pe reții Teatrului
Plimbările lui Caragiale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10855_a_12180]
-
Mai întîi o caricatură oarecum caragialian-argheziană: ŤDumnezeu, o! Dumnezeu! iată o vorbă pe care am auzit-o de la nea Georgică și o spun și eu, toată ziua, ca prostul, fără să știu ce înseamnă...ť". Apoi o expresie acută a pietății: ŤFericit deplin este cel pentru care mîntuirea a venit, iluminare, din afară. Și care crede în Divinitate sprijin exterior și de susť". Care este veritabilul Ionescu? Cum am putea concilia extremele între care pare a pendula? O aserțiune precum cea
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]