439 matches
-
să filmeze. Locul acțiunii se afla în Baza de agrement, nu departe de debarcader. Era un mormânt protejat cu un țarc făcut din cordoane de cauciuc. Groapa era curățată și măturată. Arăta ca o albie nu prea adâncă. Nu fusese pietruită și era evident pentru oricine că nu făcea parte dintr-un fost cimitir. Giulia a tras câteva cadre cu mormântul, apoi cu picioarele oamenilor de prin preajmă și s-a oprit câtva timp asupra lacului albastru, pe care se îndepărta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
era posibil. Oare visa? Ridică ochii și își dădu seama că în fața sa se ridica un castel din dulciuri. Nu era nimic în jur, nicio casă. Nimic. Se hotărî să intre în acel castel. În față era un coridor lung, pietruit cu biscuiți. Și apoi o scară din lemn dulce care ducea sus de tot spre multe camere. Străbătu multe încăperi, dar se simți împins, parcă, de ceva să intre într-o cameră anume. Deschise ușa încet și văzu un pat
Povestea lui Ciocolată-Împărat. In: ANTOLOGIE:poezie by Anca Gălăţanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_679]
-
de grădină ca niște pisici. Rotindu-se, în spirale ample, deasupra imobilelor pustii și mărginitoare, semănând cu niște faleze. Și apropiindu-se de pământ în viraje scurte, frânând sau nu, ajutîndu-se de crestele vegetale. Atingând pietrișul de lângă chioșcul fanfarei, aleile pietruite de la Cetate ori potecile asfaltate dinspre berăria "Gambrinus", la început într-un vălmășag de pași repezi și legănați... Apoi (după ce-și pierdeau suficient din viteză), împlîntîndu- se scurt și dureros (pentru coapse) în hârtoapele de pe sol. Scoțând un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și ce fel de fată luase? Viața i se schimba și începea să simtă acest lucru. Cumetrele spuseră tare că patul de nuntă e gata. 38 Sub ochii mesenilor, galbenă de spaimă, Lina se ridică, urmată de bărbat. Străbătură curtea pietruită printre lăutarii care o daseră acum pe Marșul miresei și, în prag, fata se opri. Văzu fețele luminate de lămpi, înveselite de chef, resturile de mâncare în farfuriile murdare, lăutarii osteniți, cântând din obișnuință și simți aerul rece al nopții
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și întunecoasele ulițe. El se opri înaintea unei case ce se ridica izolată în mijlocul unei ogrăzi pustii. Prin crăpăturile obloanelor închise se zărea lumină. Casa era c-un acoperământ țuguit, păreții erau de piatră mică ca ceea cu care se pietruiesc fântânele și orice tencuială căzuse de pe ele, încît părea o bucată din ruina unei cetățui. Obloanele erau mult mai largi decât ferestrele cele înguste, și la un cerdac ținut în aer de stâlpi de zid în patru muchi duceau dint-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a fost desființată și clădirea demolată. În anul școlar 2005-2006, școala s-a reînființat în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe Rodica Mărmureanu. Satul a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a pietruit drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bacău - Izvorul Berheciului - Gohor, în cadrul comunei Oncești, a fost asfaltată în perioada 1968-1970. Actuala rețea de căi rutiere din cadrul comunei păstrează artera principală din timpul orânduirii feudale, dar care a fost dimensionată corespunzător traficului actual și de perspectivă. S-au pietruit drumurile, s-au construit poduri din beton și s-au amenajat unele curbe în satele Bărboasa, Taula, Onceștii Noi, în anii 2001-2004. Traficul rutier pe șoseaua principală, ajunge la câteva sute de autovehicule în 24 de ore. Se transportă și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe Bidaru să însoțească la siloz un camion încărcat cu grâu, cu care ocazie trebuia să predea și să primească niște facturi și alte câteva hârțoage. Căile de acces, ce legau tarlalele între ele, precum și drumul spre siloz nu erau pietruite. În urma vehiculelor, rămâneau nori de praf atât de dens, încât nu se vedea înainte nici măcar la zece metri. Tocmai trecuse pe lângă ei un alt camion în viteză. Din ambele părți geamurile glisante erau deschise larg. Nu se știe prin ce
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cele în proză cum ar fi Ministero di Cultura (corect: Ministero per la Cultura), edizione bilingua (corect: edizione bilingue). Să abordăm acum câteva texte și echivalări: le stesse calli (p. 14) substantivul feminin le calli se referă strict la ulițele pietruite de-a lungul lagunei din Veneția, astfel că în contextul dat ar fi fost preferabil masculinul aceluiași substantiv, i calli; Venere și Madonă cuvântului gaudii (bucurie exaltantă, jubilație) folosit de traducător pentru a echivala românescul "raiuri", i-am fi preferat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
un interesant bilanț al activității lui Țaicu dar și a lui, spunând în ultima ședință de bilanț următoarele: „...am reușit ca în 1937 să deschidem topitoria de cânepă dând de lucru, astfel, la 154 de oameni. N-am reușit să pietruim străzile Iarmaroc (acum Libertății n.n.) și Mihail Kogălniceanu așa că atunci când plouă nu se poate circula. Am reușit să săpăm puțuri în Bustea pentru alimentarea orașului cu apă”. După cum vom vedea în acest modest studiu, lucrările de modernizare a străzilor vor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întrebă fiica stăpânei de la Târgșor. — Mergem cu voi, toți trei. — Bine, țineți-vă după noi, și femeile plecară pe cealaltă ușă a cuhniei dând în curtea palatului. Ieșind în noapte, Selin a rămas încântat. Grădina cu arbuști înfloriți avea aleile pietruite cu piatră măruntă de râu, luminate de lampioane mici din fier forjat cu geamuri de sticlă albă, în care ardeau lumânări scunde de seu. Femeile au luat-o înainte spre palat, iar Selin după ce a făcut câțiva pași și-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu învățătura, domn nu se știe dacă o să ajungă, dar nici comis n-o să rămâie. Auzi ce-i trece prin cap năzdrăvanului... feciorul lui Mavrocordat - și doamna Stanca schiță un zâmbet. Ajungând la Mogoșoaia, fură surprinși la vederea pe aleea pietruită din spatele palatului a unei calești negre foarte elegante, cu șase armăsari nervoși, înhămați gata de plecare. Pe peronul cu dale de piatră aștepta Mihai Cantacuzino, fostul mare spătar, îmbrăcat foarte îngrijit după moda vremii. Ștefan sări sprinten de la locul lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în trap nebun, că se simte obosit și ar dori să doarmă pe drum. Se urcă în caleașca luxoasă, dar când să dea cu mână semnalul de pornire strigă cu putere: — Stați! Se dădu jos și o porni pe aleea pietruită spre palat. Lăsa pe dreapta în urmă cuhnia cu fumul cuptorului înălțându-se căci nu era nici o boare de vânt. Larmă de glasuri venea din toate părțile și dinspre corpul de gardă și dinspre grajduri, doar palatul așa cum bătea soarele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mult aur. Toca la biserica lui Mircea Vodă Ciobanul, cea de pe colina lui Bucur. Au ajuns la zidul mânăstirii și nu-și putea da seama ce-i veni să-i spună surugiului să oprească. De jos, măsură din ochi poteca pietruită cu piatră rotundă de râu ce ducea spre biserică și nu i se păru anevoioasă, așa că făcu semn feciorului că vrea să urce până sus. Cum se vedea bisericuța văruită în soarele aflat spre apus, cu pridvorul adăugat de curând
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
istoria dacă s-ar contabiliza numai anii de pace. Istoria - această obsedantă piromană. Deasupra popoarelor mici a atârnat întotdeauna furculița lui Damocles. Deseori, istoria ne-a obligat să bem apă, mai ales când nu ne era sete. Drumurile istoriei sunt pietruite cu idealurile învinșilor. Bucuriile multor popoare au rămas în frigiderul istoriei. Nu țăranul este de vină dacă mămăliga istoriei rămâne crudă sau are cocoloașe. Istoria ne avertizează că sultanul poate face oricând dintr-un pașă un eunuc. Secolul al XX
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
trafic, temerea ei mai scăzuse din intensitate. Ajunsă în comuna B a cărei sat îi aparținea și unde funcționa ca profesoară, ceața devenise mai deasă și vizibilitatea mai redusă. Drumul dintre comuna B și satul L în care locuia era pietruit dar destul de greu accesibil pentru mașina ei. Era străjuit pe de-o parte și de alta de plopii, acum desfrunziți. Cam la vreo sută de de metri înainte de a intra în satul ei, pe marginea drumului tânăra observă ceva căzut
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
naturale și singurele instincte de care orice specie are nevoie pentru supraviețuire și perpetuare, sunt și cele două chei ce deschid porțile spre sănătate și longevitate. În schimb, atunci când se abuzează de aceste două instincte naturale doar pentru plăcere, ele pietruiesc cel mai rapid drum spre mormânt. Dr. Sun practica, se pare, ceea ce predica, deoarece a trăit sănătos până la venerabila vârstă de 101 ani. Un alt important progres taoist înregistrat în timpul dinastiei Tang a fost dezvoltarea qi gong-ului, care înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
parter, inclusiv foaierul imens cu șemineu, sala de mese uriașă și diverse alte camere de mărimi diferite. Fiecare fusese renovată și redecorată din greu, pentru a scoate în evidență specificul. În sfârșit ajunseră la o ușă care dădea înspre fâșia pietruită din spatele castelului. Acolo se aflau câteva mese de fier cu scaune, iar Darcey le privi cu jind. Vrei să te odihnești puțin? o întrebă Minette. Darcey dădu din cap. Mă duc să vă aduc niște perne, se oferi Malachy. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
dar încă ceva din mine tresare neliniștit ori de câte ori se întâmplă ca Aida să treacă pe aici, nimic nu mă poate opri să nu-mi arunc privirea spre fereastră atunci când recunosc în auz inconfundabilul scârțâit al porții, tocurile ei pe trotuarul pietruit din curte, silueta elegantă trecând pe lângă ferestrele mele, apoi îndepărtat urcând scările de piatră spre apartamentele de deasupra, o seară frumoasă, să ies sau nu în întâmpinarea ei?! Nu înțeleg de ce te-ai mai întrebat cu atâta nevinovăție, știai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Nu! Nici nu te-ai atins de felul doi, Nu, mulțumesc! Mă ridic de la masă, să-ți fie de bine! Sunt gata, părinte, putem pleca! Urcăm în mașină eu și părintele, mașina scrâșnește de pe podul din fața casei parohiale, pe drumul pietruit spre mănăstire și Theo nu știe că astăzi, privesc năuc pe geamul sclipind în soarele amiezii și parcă mă simt luat pe sus de ceva, Theo nu-i aici și nu sunt în stare să fac nimic pentru el, părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mă uit prin geamul din fața mea că suntem deja printre subțiraticii mesteceni, prin oglinda ce îmi arată drumul parcurs deja, restrâns la dimensiunile perceptibile ale ochiului imperfect, îmi văd întreaga viață de până acum desfășurându-se pe jos, pe drumul pietruit dintre mănăstire și sat, pendulând între cele două lumi, drum micșorat acum în mintea mea de încercarea de înțelegere și cuprindere a sensurilor acestei suspendări nehotărâte, Lasă-ți inima să vorbească, Daniel va alege, Daniel sunt eu! Eu voi alege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
casele sunt din piatră neșlefuită. Călcâiele Italiei ies din pantofii prea largi. Ne cățărăm până la cetățuie, dincolo de clădirea primăriei. Ieșim pe terasă și privim în jos câmpia nocturnă spuzită de lumini. Coborâm câteva trepte și ne trezim într-o piațetă pietruită în mijlocul căreia se află câteva jocuri pentru copii. Un leagăn scârțâie mișcat de briza care bate la înălțimea aceea, e întuneric, doar clopotnița cu turla romanică apare iluminată printre acoperișurile negre. Așezați pe o bancă de piatră privim în fața noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ușoară și-a adus părul În față, până i s-a revărsat peste rochie și i-a acoperit sânul stâng, apoi a spus: «Vino». Am urmat-o pe câteva străzi și alei, pe scări și pe porți, apoi prin curți pietruite din orașul spaniol Valladolid, dar de fapt era, mai mult sau mai puțin, cartierul buharilor de-aici, din Ierusalim. Cu toate că femeia În rochie copilărească de bumbac și ciorapi sexy Îmi era complet străină și era prima oară când dădeam ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
amestece cu acea răsuflare de vremi. Numai dorul mai poate prin sărutul luminii să-mi paralizeze voința aici la capăt de noapte prea SFÂNTĂ. APROPIEREA DIVINĂ Până când să aștept depărtarea ce poartă prin ceruri dragostea? Până când să aștept iubirea ce pietruiește-n firimiturile de suflet muzica înnoptărilor? Până când apropierile vinovate se aprind în acel întuneric din trup de iubire sfioasă? Până când sărutul tău din lacrimi de umbră, prin haine albastre de dor răstălmăcește-n fiori de săruturi păcat al dorului lungit
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Este plăcut să te trezești dimineața în cântec de păsărele iar seara să adormi în țârâitul greierașilor și orăcăitul broaștelor . În acele clipe Mia se asigură cu atenție și viră la stânga pentru a pătrunde pe un drum secundar, care era pietruit. Pădurea a apărut pe neașteptate. Mai întâi, o lizieră de tufe dese și pomișori tineri, mai apoi copaci mari, din ce în ce mai mari, pe măsură ce mașina înainta cu viteză redusă. Copii nu-și mai dezlipeau ochii de pe geam și exclamau cu plăcere, văzând
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]