1,585 matches
-
zonă, aceste locuri care merită descoperite și puse în valoare din punct de vedere turistic”, a adăugat Georgeta Maria Tudor, OMV Petrom Zona Producție IV cu sediul la Bolintin Vale. Traseul măsoară aproximativ 70 km pe drumuri de asfalt și pietruite, cu o mică diferență de nivel, de 50m. Pentru toți cei care doresc să revină, harta traseului este aici:https://www.bikemap.net/en/route/3628529-bolintin-vale-clejani-bulbucata/. Evenimentul a avut sprijinul a peste 30 de voluntari, atât din cadrul OMV Petrom, cât
100 cicloturiști au descălecat la Bulbucata și Clejani [Corola-blog/BlogPost/92522_a_93814]
-
că este aproape de București și poți veni pe bicicletă”, a spus Irina. A fost o zi deosebită și pentu Elenă Cîrîc, care a notat pe blogul său: “În total am pedalat vreo 70 de km pe drumuri de asfalt sau pietruite, dar nu i-am simțit deloc, fiindcă i-am parcurs într-un ritm lejer. Asfaltul a fost bun, e un traseu foarte fain de făcut într-o zi pe bicicletă.” Evenimentul „Pedalam pe urmele istoriei la Clejani și Bulbucata” este
100 cicloturiști au descălecat la Bulbucata și Clejani [Corola-blog/BlogPost/92522_a_93814]
-
însuși numele o trădează, nu are șosele, hoteluri, sau vreun alt confort modern care să atragă pe drumeți. Din două puncte destul de depărtate unul de altul ale liniei ferate Caransebeș-Orșova, de-a lungul a două râulețe năvalnice, pornesc două drumuri pietruite doar de natură și care, șerpuind pe panta munților după cursul capricios al râurilor, se înalță pînă la opt sute de metri deasupra nivelului mării, întâlnindu-se apoi într-un sat pe munte împrăștiat și el pe o distanță de zeci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
cu atât, indiferent dacă-ți place ori ba. 20 Împinse poarta și intră în curte. Ieri, când venise însoțit de Ileana acasă la Moș Calistrat, nici nu băgase de seamă cât de multe flori avea bătrânul. De-a lungul aleii pietruite ce se întindea de la intrare până la ușa casei, în hârdaie de lemn, creșteau oleandri albi și roșii. Dincolo de acestea, curtea era plină de iarbă tunsă scurt. Din loc în loc, dispuse fără nici o simetrie, se aflau straturi rotunde cu petunii, cârciumărese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lucrare), în decursul timpului, unor instituții cu sedii depărtate și nici acum, când depinde de județul Bacău, distanțele nu sau scurtat: sunt 36 km până la sediul de Județ, mergând pe șoseaua Oncești - Filipeni - Mărăști - Glodișoare - Secuieni - Traian - Bacău, în parte pietruită, până la Mărăști, restul asfaltată. Din cauza eroziunii solului argilos-nisipos, sunt dese surpări și denivelări, care fac și acum circulația dificilă. Până prin anii ’60 ai secolului trecut, legătura cu centrul se făcea pe drumul de pământ care putea fi circulat numai pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și piatra. Un bun cioplitor în piatră a fost Vasile Vasilaș (Costănoiu) și fiul său, Costică Vasilaș. Piatra cioplită de Vasile Vasilaș se mai vede în temeliile caselor din Slobozia și în fântâna aflată pe imașul satului Slobozia, săpată și pietruită puțin după anul 1950. Îmi amintescă că a fost 216 sfințită de preotul Ion Păvăluță, sfințire la care a participat tot satul. Fântâna de pe imaș a fost și este pomana spre pomenire a familiei Vasilaș și ar trebui să-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mea aici la castel. Este foarte posibil ca spioni comuniști să se fi infiltrat deja la aceste proceduri. Ați înțeles? Locotenentul aprobă scurt din cap și intră înapoi în birou ca să dea telefon, în timp ce eu am mers până la marginea curții pietruite care se întindea sub cerul nopții reci. Din interior castelul părea mai mic, cu cele trei aripi acoperite unite prin trei turnuri, două dintre ele cu cupolă, iar al treilea, cel mai puțin înalt dar cel mai lat, având înălțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
aștepta. - Poți să conduci?, am întrebat-o cu indignare. - Ha, ha, ha!, a fost răspunsul ei. A demarat în trombă, sfâșiind întunericul străzilor cu lumina farurilor. Am zărit în fugă reclama companiei aviatice „Interflug”. Apoi șoferița coti pe o străduță pietruită, unde ne-am oprit în fața unei porți din fier forjat. Râzând în hohote, femeia își scoase din poșetă un obiect nichelat, cu ajutorul căruia deschise porțile de la distanță, fără a mai coborî din mașină. Demară zgomotos, acceleră, apoi ca o săgeată
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
că era o cărare marcată, așa că ținându-mă de crengile copacilor, am început coborâșul spre o zonă necunoscută. După mai multe peripeții, alunecări, murdărit de haine și mai ales de încălțăminte, am ajuns în sfârșit într-un fel de șosea pietruită ce cobora de la înălțimea orașului și de la capătul unei clădiri mare cât un spital, până pe malul apei. Niște stânci monobloc din granit dur se ridicau semețe din adâncul fiordului până deasupra apei, iar deasupra lor erau montate două platforme de pe
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
creadă, Om pe om la zid fatal îl scoate, Singura se școală o balada Și în zdrențe circulă pe sate. Finul necosit se-nvîrtoșează, Putrezește sus, pe crengi, caisa, În tăcerea-naltă de amiază Morții își aud ei înșiși zisă. Cale pietruita cu dezastre, Noapte-ntredeschisă pentru-o oră Grijulii cu soarta țării noastre, Voievozii-a moarte ne implora. N-avem nici o șansă de izbîndă, Vom rămîne bieți orfani pe-aicea, Dacă, supărați pe cei la pîndă, Am trezit din moarte cicatricea
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]
-
Templu. Nu te feri deci să recunoști cine ești, ca să nu fie și mai rău. Arhiereul nu te va lăsa și va trimite pe cineva să te scoată. Iar acum să mergem, mai spuse omul. Porniră amândoi pe o uliță pietruită, către reședința arhiereului Caiafa care se afla undeva la apus față de templu și după un timp ajunseră acolo. Era aproape întuneric și nu se vedea mare lucru dar Baraba știa că reședința arhiereului era un adevărat palat. Pătrunseră în curte
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
părintelui e pace. După ce străbați aleea ce urcă abrupt, deodată îți apare în față în dreptunghiul străjuit de brazi o imagine pe care o porti mult timp în suflet. Crucile din piatră albe sunt luminate de candele aprinse. Aleia principală pietruită se oprește la mijlocul cimitirului, unde este mormântul din marmură albă al celui mai iubit dintre acei care au viețuit în mănastire, părintele Cleopa. Tea pășește încet printre cruci. În cimitir nu e nimeni. Se oprește lângă crucea părintelui Ionichie Bălan
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
că era o cărare marcată, așa că ținându-mă de crengile copacilor, am început coborâșul spre o zonă necunoscută. După mai multe peripeții, alunecări, murdărit de haine și mai ales de încălțăminte, am ajuns în sfârșit într-un fel de șosea pietruită ce cobora de la capătul unei clădiri cât un spital de mare, până pe malul apei. Niște stânci monobloc din granit se ridicau semețe din adâncul fiordului până deasupra apei, iar deasupra lor erau montate două platforme de pe care se putea face
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
cum își serbau victoriile Filip al II- lea - Alexandru cel Mare - la-ntoarcerea din Theba sau ultimul rege al Macedoniei, Perseas, regăsești urmele lăsate de pelerini la sanctuarul lui Isis și-n vechiul Odeon. Treci, în apusul soarelui, pe aleea pietruită ce duce spre-altarul lui Zeus, la sanctuarul Demetrei, sărbătorită toamnă de toamnă, ori spre templul lui Isis acolo unde zeița-și primea ofrandele lui Alexandru înaintea campaniei cuceririi Asiei. Privește, ascultă și pășește ușor peste cronicile vii ale Dionului ce
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
al conacului, locatar al cimitirului din apropiere, care începe să arate ca o casă adevărată a moșilor și strămoșilor duși. Totul pare sinistru, dar încărcat de istorie și adevăr. După ce coboară din caleașca trasă de patru cai, obosit de drumul pietruit al domnilor Basarabi de la Domnești la Câmpulung, boierul caută puțină liniște în sufrageria răcoroasă și, după ce aruncă câțiva pumni de apă peste obraji, de la lavoarul din fier forjat, cu migală și artă împletit, se dezbracă, își trage cămașa largă de
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
stately pleasure-dome decree :/Where Alph, the sacred river, ran/Through caverns measureless to mân/ Down to a sunless șea.” (Samuel Coleridge) De la pădure primeam Prană, calea magică spre vindecarea sufletului și am pornit în șir indian pe cărarea îngustă și pietruita. Casă rămase deasupra pământului bătătorit și uscat, noi căutând palatul și povestea. „Întotdeauna citim traducerea și originea ne scăpa.”, răsuflă adânc conducătorul grupului, încercând să facă abstracție de ușurință cu care lectură limba engleză, precum și de propriile sale lucrări traduse
LIMITA CARE TINDE LA INFINIT de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360925_a_362254]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > FERESTRE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1145 din 18 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Ferestre închise M-am rătăcit în căutările acestui timp Sufletul meu, ferestre închise, Drum pietruit de cuvinte nespuse, Cărari - labirint de vise pierdute. Nu vreau să spun că nu mai am vise. Dar nu mai sunt colorate ca atunci, Cănd porumbeii albi zburau către ceruri. Ascult, dar nu mai stiu să înțeleg! De vina sunt
FERESTRE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364078_a_365407]
-
dar îndărătnic, în cerul somnoros. E sărbătoarea tandră a umbrelor... Mirat și des vibrează palid zarea, În nostalgia vremii sclipirea clipelor Arată-un chip ce-ngreunează lin suflarea! Cu ochii-nchiși văd cum dorul strecoară Un timp în care privirea-aburește Pietruit, cu vise, timpul tandru coboară... Dulce și necuprinsă taina noastră crește! Referință Bibliografică: CAFEAUA DE LA ORA 4 / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Ruse : Toate Drepturile
CAFEAUA DE LA ORA 4 de LIA RUSE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367726_a_369055]
-
Articolele Autorului Cireșoaia Povestire de MARIANA CRISTESCU Cireșoaia ... O străduță a Bucureștilor copilăriei, la care cu greu ajungeau străinii de cartier, rătăcindu-se pe drumeagurile labirintice narcotizate de teii, trandafirii, Regina nopții, crinii și chiparoasele grădinilor, până la trotuarele înguste, însfârșit pietruite, din câte spuneau gurile rele, cu banii milionarului armean. Mirării mele de copil împiedicat, cu ochii tot pe sus, după cireșele promise de tăblița indicatoare, i-a pus capăt tata, de la bun început, cu un soi de mândrie pe care
CIREŞOAIA DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364633_a_365962]
-
nimic, femeia se înfășura într-o tăcere agresivă, ca o bombă cu efect întârziat. Nu îl înșela fiindcă nu ieșea din casă, probabil din lene, trufie, ori din spaima de a nu se confrunta cu mizeria care începea dincolo de strada pietruită, ce-i drept, dar de statul burghezo-moșieresc, și nu cu banii nașului. Într-o bună zi, abia întorși din vizită, mama a trântit sacoșa plină cu portocale - o raritate pe vremea aceea - și a spus: „Treaba voastră ce faceți, dar
CIREŞOAIA DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364633_a_365962]
-
a nu se întina intrând în somptuasele vile cu nume de zeități construite de Tiberius, pe înălțimile insulei sale. Împăratul îi primi cu politețe pe toți cei care doriseră să-l vadă, cu o anumită răceală însă, pe o terasă pietruită situată mai jos de vila Jovis, stând așezat pe jilțul său aurit, înfășurat în togă și având pe cap laurii de aur imperiali, dar le ură bun venit tuturor și fără a le porunci ceva, îi ,,rugă” să descurce ițele
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
de râu atunci când William Cuceritorul preluase frânele puterii în 1066 - ridicată în vremi cu domnițe-n rădvane și cavaleri cu armăsari și armuri - În centrul orașului cu creneluri, Strada Mare, cu prăvălii luminoase etalează-n vitrine superlative Arcade în străzi pietruite, Hotare caselor din cărămidă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Balene asasine, balene ucigașe Blazoane ale apelor sărate Făpturi tainice din alte lumi Un pescar între viață și moarte... Mântuit de-o balenă ospitalieră Solemnități, incantații, bătrâni
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
fi fost mai dorită Neliniștea măicuței se urca în slăvi o gheruia dis-de-dimineață ziua se năștea indiferentă, cariată gata să se-nece - Neașteptate erori și schimbări Documente treceau din mână în mână în aleea victoriană lăsată deoparte pentru pietoni aleea pietruită ducea spre teii proaspăt plantați gata-gata să-mbobocească timid sub coroane de frunze reclamând imunitate vis-à-vis de adulți În mintea ei măicuța gândea la iubirea eternă a cavalerilor din hrisoave cu praf, la iubirea imaterială născută în formatul pe care
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > NU-ȚI MAI PLACE, AȘA CĂ... (1) Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1285 din 08 iulie 2014 Toate Articolele Autorului în fine!, te-ai plictisit de mine, iubite! eu văd că simți prea multe locuri pietruite și te jenează sub tălpile pantofilor, neștiind să te-ascunzi în spatele vorbelor. îmi spui că nu simți pietricele sub picioare dar văd cum îți tresar genunchii pe cărare, fața ta-i mimica minciunilor frumoase, înfrumusețând toate clipele rămase. demult, când
NU-ŢI MAI PLACE, AŞA CĂ... (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349190_a_350519]
-
câteva secunde ridicând bărbia în coada aurie de vulpe. „Am așteptat furtuna.”, gândi fără să rostească. „Al-Ikseer.” Trăsura era pe drumul de poartă. O comandă scurtă și caii începură să tragă spre vest. Încet. Cu ploaia în fată, pe ulițe pietruite. Apoi în noroi. Se gândi la dimineața care tocmai începuse. La prânz va fi acolo și vor descoperi împreună puterea Pietrei. Filosofia, mai mult decât celelalte științe, părea că aduce în viața ei o umbră de realitate, așa cum percepea credința
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]