264 matches
-
alte accesorii precum: lingura, furculița ori cuțitul le considera niște caraghioslâcuri de care nici nu voia să audă, fiind cu totul sub demnitatea lui. Prefera să simtă direct aroma resturilor alimentare din ceaunelul său de tuci, precum arabii își savurează pilaful, după care, într-o sfântă emoție culinară, își ling degetele în extaz, mulțumindu-i lui Allah pentru binefacerile constante ale orezului îmbunătățit cu seu de oaie... La început mai rar, apoi din ce în ce mai frecvent, prin ceaunelul său bătea vântul. Nimic. Gol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Vergului, și apăru o băbătie de chelneriță-bucătăreasă cu o coamă Învâlvorată de păr vopsit negru și ochi de bufniță galbeni și imobili. Aveau ciorbiță de fasole și varză cu ciolan, mâncare de cartofi și sote de porc și pui cu pilaf și ciorbiță de perișoare, câte dracu’ n-aveau? Bere aveau și aici și afară, dar cârnații ăia de pe grătar se serveau doar afară, măcar că lui Andrei Îi cășunase pe cârnați și nu l-ai mai fi ridicat de pe scaunul ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de afacerile veroase ale speculanților, versurile cele mai bune ale lui Bacalbașa amintind de acelea ale unui „cupletist“ care peste puțin timp va entuziasma publicul bucureștean, Constantin Tănase: „Toate sunt de-o modă nouă, / Jumările fără ouă, / Lămâile fără de miez, / Pilaful fără orez, / Birjele sunt fără cai, / Plă tești studiu introductiv 21 39. Constantin, Ioan și Anton Bacalbașa, Pardon!, revistă umoristică în trei acte și un tablou, București, 1899, pp. 35-36. mult și nimic n-ai, / Pâinea e fără făină, / Zece
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a clădit o casă cu etaj în care e instalată Librăria Hertz. Când am intrat înăuntru am rămas în admirație în fața unui nesfârșit galantar așezat în mijlocul sălii pe care erau așezate tăvi și farfurii lungi cu movile de raci fierți, pilaf de raci, pui fripți, fructe și alte felurite bunătăți. 1. Hotelul Concordia-veche (str. Smârdan nr. 42) a funcționat până în anii celui de-al Doilea Război Mondial; aici, în seara zilei de 23 ianuarie/4 februarie 1859, fruntașii partidei naționale au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zaharină și zeamă de lămâie sau cu sucuri foarte diluate de fructe, cu acțiune alcalinizantă. Din ziua a doua se pot consuma supe de legume, pasate și strecurate cu morcov și orez, griș, orez fiert În apă cu sare sau pilaf fără carne și grăsime. Timp de 3-4 zile se consumă alimente ușor digerabile cum ar fi: supe de carne și ciorbe, iaurt, brânză proaspătă de vaci, urdă, telemea desărată, ouă fierte moi, mere coapte În cuptor. În enterocolitele cronice se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
grătar. În timpul frigerii, țepușa se învârte deasupra grătarului astfel încât bucățile de carne și legumele să se frigă. După frigere, carnea și legumele se lasă să se odihnească într-un vas acoperit pe marginea grătarului. Frigăruile se servesc cu garnitură de pilaf de orez și salată de castraveți. Ingrediente pentru 10 porții: 1,25 Kg urda 150 g orez 1,5 g ceapă verde 100 g mărar 200 g unt 500 ml borș 2 ouă 2 g piper 10 g sare 500
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
de cercetare, o varietate destul de mare de alimente sunt utilizate ca ofrandă (se dau „de pomană”) - din bulgaroslavonă, pomienu/pomanu, „amintire”, „aducere aminte”. Un inventar rapid ar fi următorul, de la cele mai complexe spre cele mai simple : sarmale, supă caldă, pilaf, mâncare de cartofi, pește fript sau prăjit, friptură de pui, mici (o singură dată am văzut așa ceva), cozonac, prăjituri diverse, covrigi, biscuiți cu cremă de tip „Eugenia” (moștenire memo rială a perioadei comuniste ?), înghețată (rar). În ceea ce privește lichi dele, ar fi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu sos de lămâie și cu usturoi. Cât privește mâncărurile cu pasăre (păsările cele mai gustoase veneau din regiunea Titu, după cine știe ce legi ale pământului românesc), ar fi să dau citire iarăși unei liste de bucate, În care găsim: ciulamaua, pilaful, ostro pelul, anghima chtul, tocana, ghiveciul, puiul, găina sau curca gătită cu roșii sau numai cu sos de roșii, cu bame, cu ciuperci, cu gutui, cu prune, cu legume felurite, țărănește, sau cu car tofi noi, cu gă luști, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și cu ulei de nucă de la noi, din Argeș, iar alături o inimă gălbuie de varză acră cu zeama ca spirtul - să-ți sară căciula din cap, nu altceva - și cu puțin ulei, ardei pisat, hrean și măs line; apoi, pilafurile de raci, de mânătărci, de ștevie sau de spanac: cum și toate iahniile de pe lume, de fasole, de cartofi, de bob, de mânătărci sau de hribi sălbatici, de caracatiță, de praz și de arpagic; cum și fasolea bătută „În cruci
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca-de mare pentru gurile chiar cele mai sătule; iar când voiam să fug din București, mă aștep tau cegile grase de la Popina, fripte pe grătarul lui Mihai din Oltenița, sau racii uriași de la Rottenbächer, din Brașov, sau cei mărunți, pentru pilaf sau cu mujdei, din arhondăria de la Căldărușani. Nu am ales, și vă rog și pe dumneavoastră să nu alegeți, peștele după criteriul fals că cel mai de soi pește este cel mai fără oase. Un cuvânt despre vinațuri, pe care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ritmica duhului sălbatec al jazzului afroamerican, pe toți morții din somnul lor adânc și consternat; sau, În sfârșit, gustul ei nepervertit pentru tot pitorescul, farmecul și ineditul acestei vieți, cum și, ce să mai spun?, aplicațiile ei măiastre În pregătirea pilafului cu raci prinși pe loc la Căldărușani, sau a mielului fript În arhondăria maicilor de la Țigănești, gazdele noastre bune, surâzătoare și primitoare din pragul odăilor albe și cu paturi largi, pe sălile pustii de orice priviri și urechi indis crete
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
găsește În normal, pretinde Remy de Gourmont. (Am citit cândva poves tea [aceea] din O mie și una de nopți cu femeia cea frumoasă, frumoasa frumoaselor, mândra mândrelor, care ziua abia ciugulea, cu gurița ei fragedă, câte un bob de pilaf, iar noaptea se ducea prin cimitire, dezgropa cadavrele și se hrănea din carnea lor.) Ca o ultimă supoziție, dintre atâtea, unele mai nevalabile decât altele: neliniștea sexuală a acestor femei și lubricitatea lor furioasă În intimitatea unor legături de cele mai multe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un strat gros de zăpadă. Suntem în Cetatea de Scaun a Sucevei, în dimineața zilei de ianuarie, marți 25, văleato 6983 de la Zidire, 1475 de la Hristos , (două săptămâni după bătălia cu noroc de la Podul Înalt). Muică! Ce i-am belit! Pilaf, ciulama i-am făcut! izbucnește, nemaiîncăpându-și în piele, Mihail, un tânăr pletos, vesel, bun de gură, neastâmpărat ca argintul viu, ajuns mare spătar, în ciuda tinereții sale. Fugeau mâncând pământul, și noi, din goana calului: Harști! Harști! râde el chicotind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
s-a găsit nimeni să-i lichideze ca pe câinii turbați și, o dată cu ei, să curme și rătăcirile minții lor bolnave. Am auzit că venețienii i-au pus gând rău și au năimit pierzători de i-au strecurat otravă în pilaf sau în vreo doftorie, povestește Maria. Din păcate, făptașii au dat greș. Vulpoiul a mirosit la timp și pierzătorii mi-e groază să pomenesc ce-au pătimit... Ah, cât îl urăsc! Îl urăsc! Îl urăsc! se dezlănțuie Alexandru. Mă rog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care ne mai amăgeam foamea. Puii refugiați de la Chișinău aveau acum nepoți și strănepoți și mama, ca o zână bună, reușea să încropească din te miri ce bunătăți de care ne aducem și astăzi aminte: borșuri strașnice, arpacaș cu urzici, pilaf de stevie, colțunași cu cartofi și ceapă, mălai, bostan copt... Din când în când mama mai dispărea câteva zile pe la rudele de la Mășcăteni și la întoarcere ne mai bucuram de o turtă din semințe de floarea-soarelui sau un bulz de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mele, în curtea unde era un păr cu fructe foarte dulci și gustoase, soi care nu se găsea în tot satul, poate nici în împrejurimi, mă îndestulez cât pot mai bine. Poamele se numeau pere turtise, poate unde se făceau pilaf, atunci când, coapte, cădeau din copac. După ce mănânc cât îmi trebuie, stau și mă gândesc - cum să fac să culeg câteva pere să am și acasă , dar să nu mă audă și nici să mă vadă sora mea, că soțul i
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
creanga pe care e fructul, astfel ca să ajungă jos întreg, nevătămat. Dar nu jos, la pământ, ajunge fructul ochit, ci în brațele mele, întinse ca să-l prind fruct cu fruct, că spunea m erau fructe zemoase, lesne a deveni un pilaf la contactul dur cu ceva cât de cât tare. Așa mi-am umplut sânul cu pere, am aruncat bățul, și cu ochii la poartă dar și la ușa casei, să nu iasă sora mea să mă vadă, am zbughit-o
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
trecând desigur Dunărea cu bacul, așa cum am apucat s-o fac eu însumi înainte de apariția primului pod rutier, în 1971. În Bietul Ioanide, aristocratul Gaittany nu suportă ideea de a nu avea automobil cu șofer la dispoziție. Avarul și ridicolul Pilaf, personajul lui Arghezi, se plasează la colțul Căii Victoriei și face bezele automobiliștilor. Dacă partidul unchilor săi e la putere, sigur cineva îl îmbarcă pentru un tur gratuit. Dacă nu, e băgat în mă-sa! La Rebreanu, mașina boierilor ațâță
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
a chemat mămăligă de la mei. S-a cultivat prin satele comunei Filipeni, până după al doilea război mondial, dar în condițiile creșterii producției de grâu și porumb, s-a renunțat la cultura meiului. Meiul se consuma și sub forma unui pilaf, înlocuind orezul, care se procura greu, în condițiile unor legături comerciale întâmplătoare. În spațiul etnică românesc, orezul s-a cultivat în Banat, fiind introdusă în cultură de austrieci, apoi, mai târziu, a fost cultivat și în Vechiul Regat. Cultura porumbului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de tablă pline, pe jumătate, cu așa-zisa mâncare. Cine găsea un cartof ori un morcov în ciorbă putea să se considere fericitul câștigător al zilei. Felul doi era, invariabil, garnisit cu pește. Nu mai mâncase niciodată piure cu pește, pilaf cu pește sau macaroane cu sos în care peștele rahitic era înfipt, pe-o coastă, deasupra. Se adunau pe mese zeci de schelete, numai bune să hrănească armata de câini ce mișunau în campus. Mâncarea cea mai vânată erau macaroanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
singur lucru: somnul. După ce-i dădu raportul lui Nobunaga, Hideyoshi umbla de colo-colo amețit. Să doarmă. Să doarmă. A doua zi dimineață, deschise ochii un moment, apoi adormi imediat la loc. Pe la amiază, Îl trezi un slujitor și mâncă puțin pilaf dar, fiind Între somn și trezie, nu știu altceva decât că era gustos. — Vă culcați din nou? Întrebă slujitorul, uimit. În sfârșit, Hideyoshi se trezi peste două zile, seara, simțindu-se complet dezorientat. — În ce zi suntem? — A doua, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
că nu mai rămăseseră decât munți de cenușă. Numai În zona mânăstirii fuseseră clădite câteva colibe. Din direcția aceea plutea miros de tămâie, așa că Genemon se duse să cerceteze. Găsi patru sau cinci eremiți munteni, așezați În jurul unei oale cu pilaf care fierbea deasupra focului. — Au spus că marele preot din Yokawa nu-i aici, anunță Genemon. Dacă marele preot nu e aici, n-o fi cumva vreun cărturar sau vreun bătrân de pe vremuri? Genemon se interesă pentru a doua oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și variante strînse în ani, traduceri consacrate și versiuni personale, fișe, notițe, materiale care construiau un spectacol în sine. Un spectacol al minții. Un spectacol al culturii autentice. De care se îmbibă. Am stat la Sibiu la cîteva repetiții de la "Pilafuri și parfum de măgar", la "Cumnata lui Pantagruel". Nu de la început pînă la sfîrșit. Altă experiență. Aceea a distanțării. A refacerii mentale a unor trasee ca să ajung la o soluție sau alta. Coordonarea corpurilor tinerilor din primul spectacol era, de
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]
-
o lună de zile. Tot timpul PMP face ceva, în fiecare zi a avut ceva, o dată a semnat domnul Băsescu împotriva accizei, ieri s-a alergat în blugi și pe tocuri, astăzi domnul Băsescu spune că doamna Udrea îl face pilaf pe domnul Ponta. Tot timpul se întâmplă ceva. E campanie electorală pură", a spus analistul Bogdan Chirieac, la România TV. Băsescu vrea să lipească PMP de PSD Analistul politic a adăugat că în toate statele europene, voturile sunt date în funcție de
Băsescu dezvăluie cum îl bate Udrea pe Ponta. Chirieac: Vrea să lipească PMP de PSD by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31571_a_32896]
-
colindatul la rege, apoi la mitropolit. Abia pe urmă, ulițele Bucureștiului se umpleau de colinde. La praznice era, spune Costescu, o adevărată știință a asortării vinurilor cu mâncărurile, demnă de cele mai sclifosite saloane. Se mânca, chiar și în post, pilaf de caracatiță, de pildă, ceea ce dovedește o îndestulare și o știință a vieții care te poate face nostalgic. Datul câinilor în tărbacă - obiceiul barbar pe care-l contemplă Caragiale în noaptea unui oraș de provincie - se practica de Sân Toader
Bucureștiul pitoresc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3376_a_4701]