275 matches
-
luna septembrie 1944 a participat la luptele care s-au desfășurat În defileul Crișului Alb. Participă alături de Gheorghe Șaru, Eugen Popa, Emil Manu, Gabriel Teodorescu epigramist, la realizarea Revistei literare a Școlii de ofițeri, unde publică desene. 1945 Iași, Sălile Pinacotecii Salonul Oficial al Moldovei octombrie, Iași Expoziția Cum văd pictorii și sculptorii ieșeni orașul lor Expune lucrările Peisaj, Natură moartă și Portret . 28 1946-1947 Funcționează ca profesor la Liceul Comercial de Băieți și Liceul Evreiesc din Iași. 1946 Iași, Sălile
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Salonul Oficial al Moldovei octombrie, Iași Expoziția Cum văd pictorii și sculptorii ieșeni orașul lor Expune lucrările Peisaj, Natură moartă și Portret . 28 1946-1947 Funcționează ca profesor la Liceul Comercial de Băieți și Liceul Evreiesc din Iași. 1946 Iași, Sălile Pinacotecii Salonul Oficial al Moldovei Expune peisaje În acuarelă. Dintre artiștii expozanți amintim pe Corneliu Baba,Călin Alupi, Mihai Cămăruț, Naum Corcescu, Petru Hârtopeanu, Ion Irimescu,Nicolae Popa, Gheorghe Șaru. 1947 aprilie,Iași Salonul Oficial al Moldovei decembrie, București, Sala Dalles
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
cărbunarilor Gdansk, Silezia Neagră. august, Iași, Sala Victoria și Galeriile de artă Expoziție de artă plastică octombrie, Iași, Galeriile de artă Expoziția de artă plastică dedicată poetului Mihai Eminescu octombrie Iași, Muzeul de Artă Expoziția aniversară 110 ani de la inaugurarea Pinacotecii din Iași (1860 1970) S-au expus lucrări din patrimoniul muzeului. 1971 decembrie, Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică aprilie, București Expoziție de artă plastică Expune 5 lucrări În acuarelă. Expoziția de artă plastică - Scopje 1972 iunie
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Se stinge din viață la Iași, este Înhumat În cimitirul Eternitatea. 1999 august, Iași, Muzeul de Artă Expoziție retrospectivă Ștefan Hotnog (1920-1993) Este prima expoziție retrospectivă a artistului, organizată de Muzeul de Artă. 2000 octombrie, Iași, Muzeul de Artă Expoziția Pinacotecă Națională din Iași -140 de ani de la Înființare (1860-2000) 2006 mai-iunie Muzeul de Artă, Sala Voievozilor Expoziția Arborele -simbol universal 2007 mai, Iași, Muzeul de Artă Noaptea muzeelor, Expoziția Iașul În arta plastică contemporană 2008 aprilie, Piatra Neamț, Muzeul de Artă
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
pictori, ca: Ștefan Dimitrescu, N.N. Tonitza, Octav Băncilă, Jean Cosmovici. A fost coleg cu Corneliu Baba, Mihai Cămăruț și Costache Agafiței. A făcut parte din Grupul plastic ieșean (1938ă și Grupul plastic moldovean (1946). Un timp a fost custode la Pinacoteca din Iași și profesor la Academia de arte frumoase din Capitala Moldovei. Ca pictor, a debutat în anul 1932 și a rămas fidel acestei pasiuni până la sfârșitul vieții. În acest sens, el mărturisea: „Pentru mine pictura n-a fost niciodată
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
biografică a poetului Macedonski, publicată în 1935. În manuscris apar titluri precum: Însemnările elevului Nanu - roman, Ghe. Asachi, Unde dai și unde crapă (piese de teatru), Viața și opera pictorului Henri Catargi, Viața și opera pictorului Rosenbluth Iosif, Nicolae Bălcescu, Pinacoteca și Academia de Belle Arte din Iași, Istoria omenirii în imagini, Educația iubirii, Materiale privind artele plastice, Materiale privind istoria artelor 11. 63. Eusebie Popovici (1863-1967), profesor la liceele din Suceava, doctor în filologie, cu o intensă activitate politică și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
instituție: muzeul public― (Pearce 1989: 63). expune În serviciul comunității. Comemorarea artefactelor și a evenimentelor este funcțiunea primară a muzeului, cu rădăcini În perioada Antichității, unde găsim formule premergătoare ale muzeului de astăzi: tezaurul vizitabil de ex-voto-uri din opistodomul templelor, pinacoteca din Propilee sau Acropola Atenei - un veritabil muzeu În aer liber. Un precursor nunumai etimologic este conceptul antic de „mouseion―, Templu al Muzelor, chintesență a caracterului educațional al muzeului de astăzi. Mult mai târziu, În perioada Renașterii, Întâlnim o altă
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
obiectul meditațiilor mele neîncetate", afirma ea. După moarte, cenușa i-a fost depusă la Cimitirul "Trespiana" din Florența. Prin testament, averea a fost lasată Primăriei din București pentru administrarea spitalului Pantelimon, ctitoria familiei sale, iar tablourile, corespondența, cărțile sale rare, pinacotecii și bibliotecii municipale din Florența. 13. Aurora Gruescu (11 mai 1914, Oituz, Bacău - 2005) Prima femeie inginer silvicultor din lume, prima româncă intrată în Guinness Book. Fiica învățatorului Chiriac Dragomir, a dorit de mică să urmeze silvicultura, ceea ce a și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
operei lor Corneliu Baba, Boușcă, Gânju... Casa Dosoftei Iașul se mândrește cu Grădina Botanică înființa tă de Anastasie Fătu, cu Muzeul de Istorie Naturală - unde în sala Elefantul la 1859 Divanul Ad-hoc al Moldovei a votat Unirea, cu Muzeul Politehnic, Pinacoteca și Biblioteca Județeană, Muzeul Literaturii vechi - Casa Dosoftei - și Muzeul Literaturii Rămâne de la Casa Pogor, o salbă de case memoriale precum Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa Sadoveanu, Vila Sonet,Casa Otilia Cazimir, Casa Topârceanu, Casa Kogălniceanu și nu în ultimul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
au influențat asupra preferințelor mele. Pentru mine avea preț lucrarea, nu faima. Când eram elev la Școala de Belle Arte, voga profesorului nostru Artachino se găsea ajunsă pe culme. La expoziția Societății Tinerimea, văzusem peisagii din Dobrogea de el, în pinacoteca din Iași erau două, trei tablouri mari ale lui de care se vorbea cu superlative, cu toate acestea, eu priveam arta lui cu totală indiferență. Mai târziu, în străinătate, am dat de lucrări ale unor pictori mari ale căror nume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
valoare. Am fost și am locuit cu el în Italia, așa cum voi povesti, și am avut cu el o expoziție la București în toamna anului 1920. Singura lui manifestare cu lucrări mai numeroase, simțitor influențate de pictura mea de atunci. * Pinacoteca din Iași se găsea instalată în vechiul local al Academiei Mihăilene, la etaj, ocupa cinci camere mari și avea lucrări de valoare, printre care o Sf. Familie de Van Dyck, o lucrare mare de Caravaggio și altele. Din pictura românească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
au fost și mulți spini. Către primăvară, aveam strânsă o sumă de bani, am ajuns al Iași și m-am prezentat la școală. Toată era ocupată de armată și cei câțiva elevi care frecventau cursurile lucrau într-o cameră din pinacotecă. M-am prezentat obosit și flămând, abia coborâsem de pe un vagon de marfă ce mă adusese în Iași, găsesc în sala de lucru și pe director care, cum mă vede, începe să țipe la mine ca scos din minți, vroind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
în urmă cu 22 de ani, în vederea îmbogățirii patrimoniului de artă plastică (pictură și sculptură mică) a Muzeului de Artă din Târgoviște, dar mai ales pentru crearea unei colecții de artă contemporană în vederea deschiderii unei Galerii de Artă Modernă în cadrul pinacotecii respective, s-a dorit, la inaugurare, un omagiu adus pictorului Gheorghe Petrașcu la 120 de ani de la naștere, un artist care a lăsat Târgoviștei un patrimoniu la fel de prețios, cum scria Radu Petrescu, precum Curtea Domnească. La deschidere, binecunoscutul artist plastic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
numeroasă, Între care-i și mama noastră Ecaterina. Mult mă mir ce răbdare și pricepere ai avut la această frumoasă și interesantă lucrare, care ți-a luat timp destul de mult (...), ca să scoți toate datele despre pictor, de pe la Muzeul Fălticenilor, de la Pinacoteca din Iași, de la particulari, de la München, unde și-a făcut școala și practica 5 ani, și de prin multe și alte părți (...). La urmă, spre amintire, mi-ai dat și mie un exemplar (copie) care mi-a făcut și-mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Muntenia, Dobrogea și Moldova până la Prut -, începând cu întreg Tezaurul Băncii Naționale, bijuteriile Reginei Maria, bunurile Casei de Depuneri și Consemnațiuni, averile incomensurabile ale muzeelor de artă și de antichități, ale bisericilor și mănăstirilor, valorile Academiei Române și Arhivelor Statului, ale Pinacotecii Statului, ale altor instituții publice și private, precum și ale persoanelor particulare. Fără îndoială, graba în care s-au adunat aceste averi, pentru a fi împachetate și trimise la Iași și de acolo, încărcate în zeci și zeci de vagoane, la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ale unor maeștri etc.; 4)valori și arhive aparținând instituțiilor financiare și băncilor particulare (arhivele Creditului Funciar Rural, cuprinzând actele de proprietate ale unui foarte mare număr de bunuri funciare); 5)documente, cărți rare, arhive și tablouri, aparținînd Academiei Române și Pinacotecii... etc. Acest depozit a fost efectuat în urma evenimentelor rezultate din război și în următoarele împrejurări: În luna septembrie 1916, sub amenințarea invadării teritoriului de către inamic, în momentul cînd, sub presiunea formidabilă a acestuia, forțele românești erau obligate să se replieze
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nici una din marile licitații de artă din Europa sau America. Astfel, există încă speranța că Tezaurul nostru artistic să fie găsit la Moscova. Despre operele de artă revendicate de noi au fost întocmite următoarele tablouri: a)operele de artă din Pinacoteca statului; b)operele de artă din colecțiile Muzeului Kalinderu din București; c)obiectele de artă din Muzeul Național de Antichități din București; d)obiectele de artă din colecția Nicolae Bălănescu din București; e)operele de artă din mănăstirile: Slatina, Agapia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Casei de Depuneri și Consemnațiuni, împreună cu depunerile în titluri și scrisuri ale tuturor băncilor, o parte din arhivele statului și ale ministerelor, actele orășenești ale Brașovului, aduse în București ca să fie salvate, picturile lui Grigorescu și alte tablouri rare din Pinacoteca statului și din Muzeul Kalinderu, juvaerurile Coroanei în valoare de 7 milioane lei aur, variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele mânăstirești din Moldova și Muntenia, prețioasele colecții ale Academiei Române, compuse din numeroase documente originale, 300 de pergamente cu peceți
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fiecare lovitură răsuna în el, i se părea că este răspunzător față de fiecare mort, de fiecare rănit. Lumea înnebunise, toți își as cundeau ce aveau mai prețios, îl porneau la Iași și în urmă la Mos cova; asemenea, arhivele, tablourile pinacotecii și ale colecțiilor particulare, dosarele de la Creditul Rural, tezaurul Băncii Na ționale și cu el tot ce se putea de la particulari: argintărie, scule, hârtii de familie; toate cu garanția și după cererea Puterilor Aliate, ca să nu cadă în mâna vrăjmașului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și răsfoiam mult, dar cumpăram puțin; apoi dulcea noastră aromeală pe la con fe rințele de la Ateneu, unde, când nu aveam nimic nou de aflat, persiflam și ne-amuzam, ca niște infatuați și impertinenți ce eram, pe seama bietului vorbitor; apoi cercetarea pinacotecii, prăfuită și pustie, de la Ateneu și a expozițiilor „Tinerimii Artistice“ din Panorama Griviței; și, În sfârșit, introducerea prin contrabandă, pe fereastra privății de la Ateneu sau cu com plicitatea oamenilor de serviciu, la concertele simfonice, unde ascultam - care cum ne găseam
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
odăițele scunde de mahala, unde am ascultat documentare unice, discuri cu Înre gistrarea instru mentiștilor și cântăreților celebri din ultimii douăzeci și cinci de ani, și unde am admirat bogata lui colecție de tablouri, unele de rară calitate și cu valoare de pinacotecă. Este agoniseala Înțeleaptă a acestui chelner priceput În meseria lui, ca și În muzică și pictură, corect, afabil și cu maniere alese, bun soț și părinte, a cărui candidatură gândeam să o propun odată la Premiul de Virtute al Academiei Române
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ani. Tabloul se afla În prima boxă pe stânga, iar dru mul, Înadins ocolitor ca să-i derutez femeii iubite ghicitul, a fost cel din dreapta. Tabloul Înfățișa un arlechin cu melancoliile lui din dosul cortinei și are Încă o valoare de pinacotecă, iar nu de colecție particulară, și nu găsise cumpărător până la mine În această expoziție de mare succes totuși, fiindcă, Îmi explica Zambaccian, este „prea tare“, nesuferind nici astăzi vecinătatea altora pe peretele din casa mea. și totuși, frumoasa și buna
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru a mă servi de sugestiva imagine pe care Francis Carco ne-o oferă în ultima lui lucrare, "Mémoires d'une autre vie". * Între 1886 și 1890, Liceul Național funcționa în clădirea ocupată astăzi de Academia de pictură și de Pinacotecă. Nu numai în clădirea acesta ci și într-o alta, care nu mai există de demult și care se găsea de partea cealaltă a străzii, pe locul ocupat de clădirea actuală a liceului. De o parte erau externatul, sălile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
casele boierești au dispărut sau au suferit prefaceri de așa fel încât nu se mai pot recunoaște. Despre ele, în afară de amintirile vagi ale bătrânilor, ne mai pot vorbi unele lucrări de artă care s-au mai conservat, câteva tablouri de la Pinacotecă și cele câteva albumuri, cu nume aproape uitate, Rey, Müller, Raffet și alții. În ordinea aceasta, Iașul a realizat o armonie pe care n-a atins-o nici un alt centru românesc. D. Cantacuzino spune: "Iașul e un poem terminat". Cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Foto-Regal) Pag. 55. A. C. Cuza. Fotografie din anul 1898. Pag. 56. I. L. Caragiale și P. Missir. (După o veche fotografie din Berlin, în proprietatea familiei Missir) Pag. 58. Iașul vechi. Bariera Podul Verde prin anul 1830. După tabloul, aflat în Pinacoteca de la Iași, datorit pictorului Maxim Nichiforovici Worobjeff. (Foto Z. Weiss) Pag. 60. Vedere generală a Iașului din Turnul Golia. Pag. 60. Biserica și Turnul Golia. (Foto-Regal) Pag. 61. Ziduri vechi, în str. Banu. (Foto-Regal) Pag. 62. Valea Bistriței (Piatra). Pag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]