427 matches
-
lui Noe înainte de potop ca fiind concentrată pe misiunea primită de el de la Dumnezeu, de a predica venirea judecății, construind o corabie care să reziste potopului nimicitor. „Noe avea un respect deosebit față de Dumnezeu. El trăia o viață plină de pioșenie și reverență față de Divinitate. El era conștient că ochiul lui Dumnezeu îl vede, urechea Sa îl aude și de aceea, el umbla înaintea lui Dumnezeu plin de o teamă sfântă.” Petru Lascău ne spune: „Noe reușește o performanță deosebită pe
FAMILII DIN BIBLIE SI ROLUL IN PLANUL DIVIN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367184_a_368513]
-
profund de discrepanța dintre viața particulară și cea publică a cărturarilor și fariseilor. Acești oameni ajunseseră experți în a stoarce bani pe pietatea lor și mai ales, de la văduvele sărace și femeile slabe de înger, care se lăsau impresionate de pioșenia fețelor lor sacerdotale. Rugăciunile lor lungi, de ochii lumii, nu erau planificate să ajungă la Dumnezeu, ci la urechea celor ce-i ascultau. Erau rugăciuni orizontale, cu scopul de câștig financiar, în căutare de apreciere și aplauze.” Fariseul de azi
FARISEII SECOLULUI XXI IN VIZIUNEA LUI PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367262_a_368591]
-
Teodor), Ilie Motrescu, Cecilia Bănica-Pal, Ioan Miclău, Veronica Blaj, Eugen Emeric Chvala, Maria Rugină, Mariana Corcoveanu Ivaniuc, Hedir Al-chalabi, Ben Todică, Aurel Turcuș, Constantin Pădure, Iulian Neculcea, Catinca Agache, Anton Naghiu, Mariana Strungă, Cristina Mihai, Ovidiu Vasile, Alin Cucuruzan... Cu pioșenie își îndreapță ochiul inimii spre personalități de marcă ale spiritualității românești: părintele Adrian Făgețeanu, părintele Justin Pârvu, pr. dr. Ioan Bude, pr. Ioan Megheleș, Aspazia Oțel Petrescu, „Cu Hristos în celulă”, aceștia și mulți alții care ocupă un loc aparte
MARIANA GURZA ÎN PELERINAJ PRIN CUVÂNT, GÂND ŞI SUFLET de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368615_a_369944]
-
ură omenească, iar veșnicia i-a oferit grădina luxuriantă a raiului dorit... și aștri luminoși adunați într-un cor magnific îi aduc murmurul izvoarelor, tremurul frunzelor, tălăzuirea valurilor mării necuprinse, ciripitul păsărilor, dragostea noastră, a românilor, care-l slăvim cu pioșenie întru veșnicie: „NU TE VOM UITA, IUBITE MAESTRE - SERGIU NICOLAESCU!" În loc de epilog Ieri, 7 Ianuarie 2013, de Sfântul ION, am fost la Universitatea Româno-Americană să duc Revista "PIETREEL DOAMNEI" distinsului domn MONI SMEDEESCU, Directorul General, frate cu regretatul rector prof.
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
scriu, poetul Mihai LEONTE, se detașează cu o noblețe singulară în geografia poeților - mineri, în care mimarea sentimentelor, a emoției și credinței, a devotamentului față de jumătatea sa pereche, au rămas curate și neschimbate de nimic. Titlul acestei cărți numit cu pioșenie ,,MEMENTO AUSTER” - spune adevărul. Aici întâlnești florile de suflet ale poetului care au harul și darul de-a nu fi uitate; iar eu, insist să stăruiți asupra multor versuri din poemele cuprinse: Acatist pentru Ana, Fata morgana, Adie timpul în
RADIOGRAFIA UNEI VIEŢI TRĂITE CU DEMNITATE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349756_a_351085]
-
în tablourile sale de albastru, de verde , de brun. Poeziile sale sunt asemeni unui univers agreabil, extrem de interesant. Nu sunt niște expozii pline de genialitate...sunt niște scrisori, pe care citindu-le, gândul te duce la meditație, la reflecție și pioșenie, lucru nu ușor de făcut ! Toate cărțile scrise de Constanța Abălașei-Donosă, merită a fi citite, precum și admirația și pretuirea noastră. Poet, Emilian Marcu , Iași 8 nov. 2012- Referință Bibliografică: Poeta Constanța Abălașei-Donosă prezintă Emilian Marcu / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare
POETA CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ PREZINTĂ EMILIAN MARCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344573_a_345902]
-
fățarnic, pornograf, mizerabil cu pretenții de actor, un om care minte și fură încrederea celor buni din jurul său și care, pentru bani, se prostituează jucând în piese libertine, asta după ce oamenii de bine ai acestui oraș l-au apreciat pentru pioșenia cu care a interpretat un personaj cu adevărat măreț. Un ipochimen care are un singur drept! Acela de a fi scuipat și huiduit! Cum însă nici o belea nu vine singură, pe la ziare începură să curgă tot felul de informări, pe
VIA DOLOROSA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450]
-
la 15 ianuarie și 15 iunie comunitățile localităților noastre îl comemorează, depunând flori la statuile lui, organizându-se simpozioane pe teme din opera sa. Oare aceste pelerinaje de două ori pe an la statuile lui nu sunt o formă de pioșenie față de o personalitate ce merită să o numit Sfântul Literaturii Române !? Eminescu în acest răstimp a devenit în memoria noastră culturală un brand.Atât prin geniala sa operă dar și prin destinul său martiric, cum ar spune Adrian Dinu Rachieru
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
din viața lui (ei). De reținut că femeile nu mănâncă atât din primele fructe ale fiecărui sezon, cât și mâncare, în ziua când împart., până nu dau mai întâi de pomană, până când nu-i evocă, adică îi pomenesc pline de pioșenie pe străbunii lor. Sărbătoarea durează trei zile, iar în sudul țării și o săptămână, timp în care are loc Târgul de moși, unde lumea se distrează și cumpără sau vinde obiecte și produse. La fel de puternice ca graiul și portul, sărbătorile
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
revistei, de voluntarii acesteia, de strădaniile lor. Dacă acceptați propunerea făcută nu-mi rămâne decât să vă mulțumesc. Găsesc nimerit să alipesc, pentru cei interesați, un material din care reiese efortul înaintașilor nostri, cărora trebuie să le adresăm gânduri de pioșenie, mândrie și recunoștință: De la Wikipedia, enciclopedia liberă Școala Ardeleană- miscare de emancipare politico-sociala din Transilvania. Reprezentanții Școlii Ardelene au adus argumente istorice și filologice în sprijinul tezei că românii transilvăneni sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani din Dacia. Aceasta teză
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
din Nazaret, care în ebraică înseamnă „floare” sau „vlăstar” și tot timpul gândul meu a fost la tinerii pieriți în incendiu. Am stat mult timp în biserica Bunei Vestiri, unde am aprins lumânări și unde lacrimile mele au picurat cu pioșenie în „Izvorul Maicii Domnului”. Când am ieșit din acel loc sfânt, am cuprins cu privirea cerul și m-am simțit mai liniștită. Cred că Dumnezeu, m-a ocrotit și m-am întors cu bine acasă. Soțul meu nu s a
IUBIRI...ȘI IUBIRI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364785_a_366114]
-
sa și recenta așezare a casei familiei între hotarele ei); Mânăstirea Bujoreni - la înălțarea căreia și-a adus și el obolul, cu al cărui preot stareț, adevărat luminător al satului după modelul preoților din vechime, om de vastă cultură și pioșenie, este bun prieten și colaborator în fapte de cultură și în cele de binefacere, sociale. Între acestea din urmă, volumul de memorialistică Cavalerii cneazului din vale, apărut în 2015, este unul special, întrucât el izvorăște direct din amintirile autorului legate
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
Aici erau doar trei sunete distincte, atât. Semnificația porților și simbolurilor îmi e în mare măsură necunoscută. Am aflat totuși că una dintre porți vorbește despre Steaua Nordului și dansul ei cu alte astre. La temple, lumea se oprește cu pioșenie, cum e obiceiul. Bătea din palme de două ori. Eu, după ce am citit ce trebuia să fac, am bătut din palme clap-clap. Ei faceau o pauză mare între ele, care parcă accentuează liniștea dintre ele, de parcă așteptau un răspuns divin
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
iar solitudinea rămâne definitivă. Dar, pe de altă parte, iubita rămâne ca un astru veghetor din alte lumi, fiind alături de cel rămas singur ”în orice timp”, mulțumită de calea pe care el a urcat-o în ”mersul vieții”, cu smerenie, pioșenie și evlavie. Te- am iubit” este o mărturisire caldă, emoționantă a motivelor pentru care soția a fost iubită, motive amintite delicat, dar și cu patos, creând, parcă, un portret al iubirii, dar și al iubitei adorate. Ultima parte, RONDELUL, cuprinde
PLÂNSUL INIMII, DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352377_a_353706]
-
taină în ajunul Sfintei Înălțări, când orga și corul minunat care înalță către cer sunete Dumnezeiești, vibrând la unison cu sufletele lor, care se înalță către ceruri , noi cei rămași aici singuri, poate vom medita cu mai multă aplecare și pioșenie la tot ceea ce înseamnă cu adevărat moartea și ce au fost și însemnat ei în sufletele nostre și cât de uniți am putut fi în cuget și simțări. Acum, ei sunt deja pregătiți de către Dumnezeu pentru a se angaja într-
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]
-
Șincan, în alocuțiunea să, ne-a pus pe gânduri de la bun-inceput: Într-o lume trepidanta, receptiva mai degrabă la bârfa, la neesențial și senzațional, în care tot mai puțini din semenii noștri au răbdare să se aplece cu respect și pioșenie asupra unei cărți, la ce bun să mai scrie? La ce bun, freamătul unei metafore? La ce bun litera tipărită, când toate sunt deșertăciune a deșertăciunilor?”. Referindu-se la activitatea publicistica și literară a Marianei Cristescu, a remarcat dăruirea ei
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
întâlnit un comandant care ne-a făcut să ne simțim mândrii că suntem români, arborând drapelul țării noastre în timp ce noi intonam imnul românesc. Starea de exaltare sufletească s-a accentuat odată cu deplasarea pelerinilor la Bethleem unde ne-am recules cu pioșenie în biserica ortodoxă în care se află cripta unde s-a născut Domnul. Am vizitat de asemenea biserica romano-catolică „Sfânta Ecaterina” și „Grota Laptelui”, locul unde Fecioara Maria l-a alăptat pe pruncul Iisus. Am continuat drumul în deșert cu
PELERINI ROMÂNI PE PĂMÂNTUL FĂGĂDUINŢEI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351346_a_352675]
-
pe ogorul meu.../ Pașii Tăi, la izvorul meu...// Pașii Tăi, în cartea mea... Pașii Tăi, în cortul meu„.), semne lui rămânând încă incifrate (,,Doamne,/ Urmele pașilor, acoperite de nisipurile deșertului”.). Invocă Un cântec de strană, ce amintește, prin sensibilitatea și pioșenia sa, de Ave, Maria! (,,O, Doamne!/ Dumnezeul părinților noștri/ Dă-mi libertatea vulturului // Dă-mi seninul cerului“.). Un poem memorabil, o spendidă Invitație în doi, este un particular joc de cuvinte, de idei, de imagini (,, De la o vreme/ Structura atomică
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
carte o adevărată istorie de zece ani a Teatrului Dramatic”Ion D.Sârbu” din Petroșani, scrisă cu inima am putea spune,pentru că în cartea lui Al.Florin Țene,de sub profesionalismul criticului,răzbate o extraordinară dragostede teatru,un respect împins aproape de pioșenie față de toți cei care participă la desfășurarea acestui act de cultură,și de o deosebită admirație pentru activitatea distinsului prieten,scriitorul Dumitru Velea,directorul teatrului:”Remarcăm jocul bun făcut de întregul colectiv de actori ce au fertilizat un act de
DESPRE TEATRU CU PANA SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351144_a_352473]
-
te-am mai invitat de multă vreme pe la mine, ca să mai discutăm și noi despre una și alta, ca pe vremuri, și Ignațio a încremenit, prea era ireală potriveala asta a întîmplării în gîndurile lui și s-a uitat cu pioșenie spre cer și, încă surprins și emoționat, și-a băgat mîna în buzunar, ca să-și scoată batista, că simțea că transpirase de emoție, și s-a trezit cu trei hîrtii de o sută de mii fiecare și i-a venit
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
când în când, cu coji de semințe din dovlealcul pe vrejul căruia vreau să urc la nemurire visând . Când pictează fețe sfinte, icoanele-i vorbesc, îi fac semne și răspund la toate întrebările artistei. Un soi de sfială mistică, o pioșenie fără de margini cuprind atunci când pictează imagini sfinte, de pildă Nașterea Pruncului Iisus. Și chiar când artista pictează Nașterea Sfântă comunicând în spirit cu Pruncușorul Iisus care-i surâde, îi prinde degetul cu mânuța, tocmai atunci primește minuanta veste că va
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
anticipa și Ioan Amos Comenius în Didactica Magna: Școlile să rămână lăcașuri ale jocului, bucuriei și ale atracției (...) școala e bine să corespundă unui ceas ingenios făurit și elegant împodobit (...), iar cărțile ei să fie adevărate izvoare de înțelepciune și pioșenie. Același autor, citându-l pe Seneca, ne reamintește: Viața este suficient de lungă dacă vom ști să o folosim - și trebuie să o folosim pentru realizarea celor mai importante lucruri, întrebuințând-o deci bine. Învățând, visând, biruind... cu, și prin
ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370990_a_372319]
-
Atârnată de brațul lui ,șantajista ordinară ,îmbrăcată în rochie de mireasă crem,zâmbește satisfăcută,unduindu-și pletele blonde peste bluzița rozalie . „ Deci,n-ai așteptat nici măcar o zi ! Ești un nemernic ticălos ! ” * Clopotele mânăstirii vestesc în noapte că este timpul pioșeniei. Măicuțe tinere sau mai în vârstă , pășesc încet ,în biserica micuță, ca să nu tulbure misterul vieții monahale. Așezată în genunchi ,în fața icoanei Mântuitorului, o călugăriță subțirică,acoperită în întregime de mantia neagră, repetă la nesfârșit aceleași cuvinte ,sperând că Cineva
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
sau normaliștii care asistau la lecțiile pe care acesta le ținea. Dragostea și respectul pentru „marele dascăl și artist, care a luminat și a încântat cu măiestria artei sale atâtea generații” răsuflă din fiecare cuvânt, din fiecare frază scrisă cu pioșenia cuvenită omului care a fost Ion Creangă de către fostul său elev, Jean Bart: „Printre atâția dascăli severi și înăcriți, el însuși scriitor, -care mi-au chinuit copilăria ani de-a rândul, îmi apare figura blândă și jovială a lui Domnul
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
condica îngerului păzitor. Când te rogi cu lacrimi, simți o bucurie și o liniște pe care nu le poți descrie în cuvinte. Deși pare o persoană care le știe pe toate, în fața lui Dumnezeu scriitorul se îndreaptă cu încredere și pioșenie iar rugăciunea lui de multe ori este redată în versuri: ”Iartă-ne, Doamne, fă-ne cărare, Pune-ne-n cale covor de verdeață, Pune-ne-n suflet dragostea-ți mare, Rouă pe muguri, zefir dimineață.” (Secetă -Eugenia Mihu) * Nu există
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]