1,034 matches
-
intrăm pe drumeagul de pe malul lacului ce duce spre o bisericuță care abia se zărește tocmai în celălalt capăt al satului Șorogari. Ajunși la ea, avem senzația că aceasta abia mai poate respira de atâta copăcime ce o împresoară. Din pisania aflată deasupra ușii de intrare aflăm că biserica cu hramul Sfânta Varvara s-a zidit din nou pe vechea temelie și a fost sfințită la 14 noiembrie 1925. În jurul bisericii se află cimitirul satului. Să ne imaginăm că pe aici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
muchie de olane, ascundea curtea și se oprea în flancul casei, care avea la stradă o ușă de stejar și o fereastră. De fapt ușa răspundea într-o tindă, unde se afla adevărata intrare. Deasupra ușii era aplicată o falsă pisanie de piatră brodată, contrastând cu candoarea zidului. Impresia generală era a unui claustru de tip oriental și de la începutul secolului al XVIII-lea. Tot Ioanide fusese acela care, răzând toată ornamentația de majolică a unei imitații de stil Mincu și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
1826 și care, după moartea lui, a fost îngrijită până la 1869 de Elena Suțu”. Informația va fi preluată în Marele Dicționar Geografic al României, vol. V, dar cu data modificată, 1840, în loc de 1826, cum e la Ciuntu, reprodusă și în pisania pusă după reparațiile din 1959, păstrată și în prezent, ba, mai mult, și în recentul «Anuar» al Episcopiei Dunării de Jos. Ctitorul Gavril Conachi nu avea cum să „zidească” în 1826 biserica, cu atât mai puțin în 1840, când el
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iconostas, are scris anul 1794, dovadă în plus a construirii bisericii în respectivul an și nu în 1826, cum consemnează Th. Ciuntu în Dicționarul său din 1897, cu atât mai puțin în 1840, cum vedem în cea mai recentă lucrare. Pisania din biserică, despre care am amintit mai înainte, conține și alte neadevăruri ce trebuie corectate, cum ar fi aceea prin care Gavril Conachi ar fi fost logofăt, dregătorie pe care nu a avut-o niciodată, că soția lui era Măriuca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dispărut în incendiul din 1925 când din biserica actuală au rămas doar zidurile. Cum și în legătură cu istoricul construcției acestei biserici s-au înregistrat câteva inexactități privind data și ctitorii, socotim utilă îndreptarea spre adevăr, în lumina informațiilor documentare existente. În pisania din biserică și în Marele Dicționar data construcției este 1879-1883, iar pisania îl acreditează ctitor pe Alec Botezatu. Dispunem de informații sigure din care rezultă că zidirea bisericii a avut loc între anii 1881-1884, pictura s-a realizat ulterior, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zidurile. Cum și în legătură cu istoricul construcției acestei biserici s-au înregistrat câteva inexactități privind data și ctitorii, socotim utilă îndreptarea spre adevăr, în lumina informațiilor documentare existente. În pisania din biserică și în Marele Dicționar data construcției este 1879-1883, iar pisania îl acreditează ctitor pe Alec Botezatu. Dispunem de informații sigure din care rezultă că zidirea bisericii a avut loc între anii 1881-1884, pictura s-a realizat ulterior, iar sfințirea bisericii s-a făcut în anul 1886. Am luat aceste date
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interzicea construirea de lăcașe de cult, satul Tarnița a rămas fără biserică. Abia după evenimentele din anul 1989, tărnicenii au pus mână de la mână, au solicitat sprijinul diferiților creștini ortodocși și au ridicat biserica „Sfântul Ilie”, după cum reiese din pisania 1 acesteia. Din construcțiile civile care au caracter monumental, se mai păstrează astăzi: casa preot Alexandru Huștiu - care a fost, pe rând reședință pentru dispensar și grădiniță, casa preot Ion Huștiu care a fost folosită ca magazie de stat, casa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
crivini În Zegujani.Tot cu această ocazie, printr- un hrisov domnesc ,,pentru dreptate și credincioasă slujbă la vreme de rezbel” a boierit Constantin Vodă Brîncoveanu pe Jarco Căpitanul, moșul lui İoniță Răduțoiu din Steic. Ceea ce știm din tradiție și din pisania bisericii de la Baia de Aramă, că Milco Băiașul era nepot de frate lui Poznan Căpitanul ( căpetenie de băieș i) care lucrau Împreună cu Stoian. Matei Basarab (domnitor al țării Românești Între 1632-1654) la 1644 le dă lui Poznan, Stoian și Ghiura ( căpetenie-căpitan ) să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de lăutari pentru petreceri și hora zilnică. Aceste bîlciuri au fost exploatate pînă În 1916. Revenind la construcția bisericii, aceasta are două etape cu două rînduri de ctitori: -construcția ( 1705-1749 ), realizată de nepoții Băiașului; -finisarea ( 1749-1816 ), realizată de Săvoi. În pisania bisericii se spune: ,, În zilele prealuminatului Domnului nostru İo George Caragea vouevod ( 1812-1818 domnitor al Țării Romănești ) cu blagoslovenia preaiubitului de Dumnezeu Episcopului nostru Galaction și cu toată cheltuiala și osteneala a acestor ctitori s-au zugrăvit această Sfîntă Biserică
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
acestor ctitori s-au zugrăvit această Sfîntă Biserică spre a lor pomenire ( urmează numele ctitorilor Săvoi ). Acest lucru demonstrează Încă o dată că finisarea bisericii s-a făcut de către Săvoi. Din cauza modificărilor bisericii, Între anii 1888-1895, de către preotul Costache Lupoianul, pisania a dispărut de la locul ei. Deschizîndu-se o mare arcadă, prin dărîmarea zidului despărțitor dintre pridvor și pronaos, sub care arcadă s-a instalat un cafas pentru cor bisericesc, pisania a fost transplantată deasupra noii uși de la intrare În partea dinăuntru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Din cauza modificărilor bisericii, Între anii 1888-1895, de către preotul Costache Lupoianul, pisania a dispărut de la locul ei. Deschizîndu-se o mare arcadă, prin dărîmarea zidului despărțitor dintre pridvor și pronaos, sub care arcadă s-a instalat un cafas pentru cor bisericesc, pisania a fost transplantată deasupra noii uși de la intrare În partea dinăuntru pe Înfundătura cu zid a treflei dintre stîlpii de susținere, la intrarea În pridvor. Pridvorul fiind astfel complet Închis, acum face parte din incinta unui pronaos mărit. În prezent
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe Înfundătura cu zid a treflei dintre stîlpii de susținere, la intrarea În pridvor. Pridvorul fiind astfel complet Închis, acum face parte din incinta unui pronaos mărit. În prezent, În urma restaurării, descizîndu-se pridvorul, Biserica a fost adusă la forma inițială, pisania figurînd numai În documente. În 1816, la sfințirea bisericii, era preot İon Ereul, din neamul Săvoilor. Acest vrednic preot a servit Biserica și pe enoriași timp de 40 de ani. Moare În 1828. Urmează Gheorghe Moscofeanu, care a păstorit 16
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dăruită,/ fibră cu fibră,/ unui infern în extaz. Nimic nu se mai vinde,/ nimic nu se mai cumpără,/ doar într-un Ghetsemani/ voivodin,/ încă o Golgotă/ a fost scoasă/ La licitație/ începută de la/ două holocausturi/ în sus" Serbiada (resturi de pisanie). La rândul ei, cea de-a doua sa carte de versuri a lui Bogdan Baghiu se deschide cu un text programatic intitulat Alchimia nebuniei, transparent elogiu al erosului care permite accesul spre țărmul "pe care crește floarea fără de tulpină terestră
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
colecția Kalinderu. Arcada intrării principale este decorată cu struguri și viță de vie într-o perfectă dispunere simetrică, însă decorațiunile capitelurilor celor două colonade care "susțin" arcada sunt unul zoomorf, iar celălalt fitomorf. O primă ștampilă aplicată locuinței o constituie "pisania" (Liliana Vârban) de lângă intrare: " Această casă a fost clădită în anii 1912-1913 Arhitect fiind Clavel iar proprietari și colaboratori Fritz Storck sculptor și soția sa Cecilia pictor". Sub ea se află o plachetă în stil renascentist înfățișând o posibilă Judecată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
religioasă, refuncționalizate atât decorativ, cât și în cheie simbolică. În viziunea soților Frederic și Cecilia, locul de creație corespunde unui lăcaș de cult unde arta este consacrată ca zeitate, iar preoți și slujitori sunt chiar ei. Martor acestei interpretări stă "PISANIA" de lângă intrare. Textul cioplit în piatră este susținut și este totodată protejat de doi îngeri. Intrarea principală în ateliere, astăzi spațiu de expunere, este ornată, nu întâmplător, cu viță de vie ce evocă arborele vieții din iconografia religioasă"584. De
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că au năvălit tătarii, ca au venit moscalii, că au trecut turcii, că s-a născut fiul cel mic la cântatul cocoșilor sau că a murit bunicul în amurgul serii. Toate erau consemnate pentru ca să se știe, întocmai ca în unele pisanii de la bătrânele biserici de lemn, unde meșterul încrusta bârna scriind ca să se știe cine a făcut lăcașul. Și rostul cel de căpătâi al cărților lui Paul Zahariuc este tocmai acesta, ca să se știe. Sunt cronici ale întâmplărilor nu numai din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
e nepotul lui, Louis de Brézé, senior de Breval și de Montchauvet, conte de Maulevrier, baron de Mauny, șambelan al regelui, cavaler al Ordinului și de asemenea guvernator al Normandiei, mort la 23 iulie 1531, într-o duminică, după cum glăsuiește pisania; iar dedesubt, acest bărbat gata să coboare în mormînt vi-l înfățișează tot pe el. Nu-i așa că nu-i cu putință de văzut o mai perfectă înfățișare a neantului? Doamna Bovary își puse lornionul. Léon se uita la ea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Mamă, iartă-l. N-am lui ce să-i iert. Nu el este vinovatul. — Mamă, să fim toți împreună de Înălțare! — Vezi tu, eu nu știu dacă mai am răgaz. Aș vrea să mergem la Coeni pentru că nu am făcut pisania și mă arde, că simt că nu mai am mult. — Hai, spune-mi-o acum, o s-o scriu și până în seceriș o pun. Mihai se așezase în fața elegantei mese de scris în stil franțuzesc. — Mă gândeam, deasupra ușii la intrare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
coviltire din macaturi și cu toată hurducătura am adormit cu toatele. Când ne am trezit, ajunsesem la mânăstirea Negrului Vodă. Așa trezită din somn, mie mi se părea că vin pe alt tărâm. După vecernie, cu jupânițele am pornit să citim pisaniile de deasupra ușilor, de pe pietre și de pe unde le-am mai găsit noi. Era lumină multă, că era vară. Și am găsit și pisania moșului nostru Matei Vodă ot Brâncoveni, unde pomenea de cutremurul din vremea lui Alexandru Vodă Iliaș
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mi se părea că vin pe alt tărâm. După vecernie, cu jupânițele am pornit să citim pisaniile de deasupra ușilor, de pe pietre și de pe unde le-am mai găsit noi. Era lumină multă, că era vară. Și am găsit și pisania moșului nostru Matei Vodă ot Brâncoveni, unde pomenea de cutremurul din vremea lui Alexandru Vodă Iliaș și acolo moșul nostru îi zicea Câmpulungului Dălgopoliu, în slavonește... Îmi aduc aminte, cum ați intrat vreo șapte copile în trapeză și lați ridicat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pomenea de cutremurul din vremea lui Alexandru Vodă Iliaș și acolo moșul nostru îi zicea Câmpulungului Dălgopoliu, în slavonește... Îmi aduc aminte, cum ați intrat vreo șapte copile în trapeză și lați ridicat pe sfinția sa de la masă să-i arătați pisania, ca să nu mai spună Câmpul lui Lung. — Așa este. Sfinția sa Theodosie s-a lăsat biruit iar noi nu mai puteam de bucurie. A doua zi am pornit pe Râul Târgului la vale, tot așa hurducate în căruțe. Ca să ajungem la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ridicat și a meșterilor care le-au lucrat. Dacă le-au păstrat..., pentru că la mânăstirea Colței, la biserica primului spital din București, acolo la școala de dascăli, a dat imbrohorul ordin măriei sale Neculai Vodă Mavrocordat să fie spartă cu dalta pisania în piatră de deasupra ușii, ca să nu fie pomenit în veci numele marelui spătar Mihai Cantacuzinul. Era această mânăstire împrejmuită cu ziduri trainice, vegheată de turn înalt, clădit de soldații lui Carol al XII-lea, după ce a pus țarul Petru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la Mărgineni să citești pomelnicul ctitorilor, să vezi cum stau alături domnitorii „Băsărăbești, Cantacuzinești, Brâncoveni, Mavrocordați”, alături cum au stat în lupta pentru credința în Hristos. La Mărgineni, la Viforâta, la Dintr-un Lemn și oriunde te-ai duce, citește pisaniile ca să poți pătrunde taina vremii lui Constantin Vodă Brâncoveanu și a Cantacuzinilor. Cât despre arhimandritul Ioan, poate că fiind încă în putere o fi vrut să-și întărească mormântul din pronaosul bisericii de la Hurezi și, dând piatra ce și-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ei uite că n-ai brodito, vere. Află că biserica a fost zidită între anii 1795-1806, cu osteneala ieromonahului Vartolomeu și a credincioșilor din Târgușorul Nicolinei și că înaintea ei a existat o biserică din lemn înconjurată cu zid. Din pisania bisericii aflăm că la zidirea ei s-au folosit și materiale provenite de la biserica Galata din Vale. Până prin 1813, aici a fost mănăstire de călugărițe. -I-auzi domnule! Uite că eu nu știam aceste lucruri. O bucată de drum călcăm în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
țărănești ale umililor monahi”. În 1638, însă, Vasile Lupu voievod zidește o biserică din piatră pe aceste “prăvălișuri de dealuri acoperite cu vii”. Cu timpul, însă, zidirea s-a risipit. La 1702, Constantin Duca voievod o reface și își pune pisania scrisă pe grecește lângă cea a lui Vasile Lupu voievod. Prin 1809, biserica este refăcută și pe la 1850 este pictată. În urma atâtor refaceri nu i se mai poate desluși stilul. Și asta nu-i totul. La început zidirea a fost
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]