1,034 matches
-
a fost înlocuit de Borcea și Sturza. A murit înainte de 17 septembrie 1545, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii "Sf. Nicolae" a Mănăstirii Probota. O lungă perioadă de timp nu s-au știut date legate de construirea bisericii, crezându-se că pisania nu s-a păstrat. S-a presupus că biserica a început să fie construită după 1541. Prezența în biserică a pietrei de mormânt a Marenei, mama pârcălabului Nicolară Hâra, care a fost așezată de ctitor în 1542, a dus la
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
Hâra, care a fost așezată de ctitor în 1542, a dus la concluzia că biserica era în construcție în acel an, nefiind probabil finalizată. În timpul săpăturilor arheologice începute în septembrie 2005 și coordonate de profesorul Florin Hău s-a găsit pisania îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos. Cu această ocazie, s-a aflat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos. Cu această ocazie, s-a aflat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae. Pisania are dimensiunile de 0,68 X 0,50 m, fiind pe alocuri deteriorată, dar s-a putut reconstitui textul: ""+ Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu voia robului lui Dumnezeu, pan Nicoară Hâră, pârcălabul Hotinului
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
de Apostoli, o scenă din viața Sfântului Nicolae, salvarea corăbierilor, se mai păstrează urme doar pe peretele de sud. Pictura se păstrează mai bine în pronaos, în culori vii de verde și purpuriu. Pe peretele dinspre naos se află următoarea pisanie : „Nașterii s-au numit hramul ca să-l păzească tot neamul și s-au zugrăvit prin cheltuiala creștinilor pravoslavnici dintr-acest sat Păușe, în zilele înălțatului și pururea domnului împărat Franțiș ... pravoslavnic arhipăstorie neunită și cinstit protopop Petrovici al Miluanului, și
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
fortificațiilor să nu mai conteze prea mult. Totuși, a trebuit ceva timp ca aceste fortificații să fie abandonate. Prima bătălie majoră împotriva unei fortificații de acest tip a fost apărarea Pisei din 1500 împotriva forțelor aliate ale Florenței și Franței. Pisanii au construit în fața zidurilor medievale un taluz, care s-a dovedit rezistent la focul tunurilor și la încercările de escaladare. Al doilea asediu a fost cel de la Padova din 1509. Un călugăr inginer, Fra Giocondo, luând ca exemplu apărarea venețiană
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
partea de jos a satului Bălan, județul Sălaj. Aceasta este una dintre cele mai frumoase și mai valoroase biserici de lemn din Sălaj, atribuită meșterului de biserici itinerant Popa Toader. Ea este datată prin inscripție din 1695 și pictată, conform pisaniei, la cumpăna secolului 18 cu 19. Structura de lemn se păstrează în condiții bune, în timp ce pictura este aproape ștearsă. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-05016. În satul Bălan mai există două biserici valoroase
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
lemn. Conform inscripției de de-asupra ușii de intrare biserica a fost consacrată în ""Leat" (anul) "1695 msț" (luna) "apri"(lie) "26 dn" (zile)""". Pictura murală interioară și exterioară este datată la sfârșitul secolului 18, începutul celui următor, de o pisanie scrisă în zilele împăratului Franțisc, al protopopului Petru al Miluanului, și cu ""cheltuiala a tot satul"". O inscripție cursivă pe cununa streașinii dinspre miazăzi surprinde o reparație semnificativă: ""Acésta biserica sa reparatu prin maestri de lemnu Georgiu Jánkis, Vasalika Munindras
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
în 1695, însuși domnitorul Constantin Brâncoveanu, trecând prin satul Lungești și vizitând vechea mănăstire ctitorită de mama sa, hotărăște refacerea ei din zid, în al șaptelea an al domniei. Din acest moment, istoria sfântului lăcaș e cunoscută pas cu pas. Pisania de la 1 august 1696 (7204), scrisă pe piatra de deasupra ușii de intrare în biserica Sfântul Nicolae spune astfel: Pe peretele din pronaos în partea de la vest, deasupra intrării în biserică, se află o a doua pisanie de la 8 septembrie
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
pas cu pas. Pisania de la 1 august 1696 (7204), scrisă pe piatra de deasupra ușii de intrare în biserica Sfântul Nicolae spune astfel: Pe peretele din pronaos în partea de la vest, deasupra intrării în biserică, se află o a doua pisanie de la 8 septembrie 1699 (7208), unde apar informații legate de pictarea lăcașului de către celebrul zugrav Pârvu Mutu, împreună cu ucenicul său Marin: În pronaos, pe pereții de la sud, vest și nord sunt zugrăvite portretele ctitorilor astfel, conform inscripțiilor: În dreptul lui Constantin
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
ei la repararea mânăstirii: adaugă un etaj chiliilor brâncovenești, reface clopotnița și turla avariate de un cutremur, repară zidurile de incintă ale lăcașului, iar între anii 1842-1843 comandă refacerea picturii realizate de Pârvu Mutu. Peste fresca acestuia pictează, conform unei pisanii aflate în biserică, Ghermano ieromonah cu ciracii săi: Popa Constantin zugravul și Gheorghe Bălăceanu zugravul. În trecut, pe peretele de nord al bisericii era reprezentat un portret al stareței Meletina, datat 14 iunie 1842, cu inscripția: "Meletina schimonaha starița sf
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
în vederea refacerii vieții de obște. Sub îndrumarea Preasfințitului Sofronie, episcopul Râmnicului și al Noului Severin, se radiază pictura de la 1843 spre a străluci din nou zugrăveala de dedesubt a lui Pârvu Mutu și a ucenicului Marin, după cum este scris în pisania nouă, de deasupra intrării în naos: Din 1932, Mamu redevine mănăstire de maici, aflate sub ascultarea stareței Evpraxia Ungureanu. Timp de 28 de ani, până în 1960 viața de obște este din nou înfloritoare. În anul 1932 Societatea „Acoperământul Maicii Domnului
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
a doua jumătate a secolului 19. Biserică este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Starea ei de conservare cere intervenții urgente de salvare și nu de demolare. Într-o catagrafie de la 1840 a fost însemnată o veche pisanie a bisericii: "„Această sfântă și dumnezeiasca biserică cu hramul Cuvio[a]săi Paraschivii s-au făcut la le[a]tu 1766, din temeliie, de lăcuitori și au fost până la le[a]ț 1803; și apoi s-au prenoit, adică din
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
din 1887 au presupus în primul rând o schimbare de model, în locul celui tradițional, cu scară redusă și probabil fără turn, fiind introdus cel cu pereții înalți și cu două turle în linie. De la aceste lucrări s-a păstrat textul pisaniei de consacrare, pește intrarea în biserică, în interior: "„Această sfântă și dumnedzească biserică cu patronajul sf cuvioasei Paraschiva fiind ruinata cea veche nemai puțind face serviciul divin ... în anul 1887 iulie 27 reparînduse din temelie, iar în anul 1888 în
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
prin Comunele vecine în timpul ... [Elisaveta Regina] ... prea sfințitului Episcop Ghenadie Râmniceanu, fiind Arhitect Nicolae Fârtățoiu, si Pictor Ioan P. Leuleanu, Dumnedzeu să le primească prinoasele celor ce au dat la acest locaș spre pomenire fie în veac. Amin.”". În textul pisaniei este șters numele reginei Elisabeta dar apare clar pe locul pisaniei inițiale, la exterior, pește intrare, sub pisania de la 1931. Lucrările de reparații și renovări din 1931 sunt surprinse de pisania exterioară, pește intrare: "„Această sfântă și Dumnedzăiască biserică, cu
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
fiind Arhitect Nicolae Fârtățoiu, si Pictor Ioan P. Leuleanu, Dumnedzeu să le primească prinoasele celor ce au dat la acest locaș spre pomenire fie în veac. Amin.”". În textul pisaniei este șters numele reginei Elisabeta dar apare clar pe locul pisaniei inițiale, la exterior, pește intrare, sub pisania de la 1931. Lucrările de reparații și renovări din 1931 sunt surprinse de pisania exterioară, pește intrare: "„Această sfântă și Dumnedzăiască biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, clădita din temelie din timpuri necunoscute, să reparat
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
P. Leuleanu, Dumnedzeu să le primească prinoasele celor ce au dat la acest locaș spre pomenire fie în veac. Amin.”". În textul pisaniei este șters numele reginei Elisabeta dar apare clar pe locul pisaniei inițiale, la exterior, pește intrare, sub pisania de la 1931. Lucrările de reparații și renovări din 1931 sunt surprinse de pisania exterioară, pește intrare: "„Această sfântă și Dumnedzăiască biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, clădita din temelie din timpuri necunoscute, să reparat pentru prima oara în anul 1888 iar
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
locaș spre pomenire fie în veac. Amin.”". În textul pisaniei este șters numele reginei Elisabeta dar apare clar pe locul pisaniei inițiale, la exterior, pește intrare, sub pisania de la 1931. Lucrările de reparații și renovări din 1931 sunt surprinse de pisania exterioară, pește intrare: "„Această sfântă și Dumnedzăiască biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, clădita din temelie din timpuri necunoscute, să reparat pentru prima oara în anul 1888 iar acum a doua oră să reparat radical, în vara annului 1931 prenoinduse tencuiala
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
S. Regelui Carol II-lea și păstoriei prea sfințitului Episcop D. D. Vartolomeu al Râmnicului Noului Severin. Donatori Dumitru Popescu și Ioan Bujoranu, Dumnedzeu săi răsplătească pe toți Ostenitori, în veci vecilor, Amin. Pictor Petre Roșieanu, Zăvoieni Vâlcea.”". Din textul pisaniei rezultă o refacere completă a învelișului exterior și o repictare a interiorului. Nu se poate stabili în ce măsură pictorul Petre Roșieanu a intervenit peste pictură anterioară a lui Ioan Leuleanu. Se remarcă totuși portretul episcopului Vartolomeu, care i se poate atribui
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
secolul 18 sau începutul secolului 19. Asemănarea cu bisericile de zid a primit-o în urma unei renovări, în anul 1873. Planimetria altarului prezintă particularitatea decroșului doar pe o singură parte, fără retragere pe latura de nord, pentru a adăposti proscomidia. Pisania parțial ștearsă din pridvor este singurul izvor scris cunoscut al istoriei bisericii. Lăcașul lipsește de pe noua listă a monumentelor. Vechimea construcției nu se cunoaște. În lipsa documentelor, biserica se poate data relativ, cel mai probabil din secolul 18 sau începutul secolului
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
ștearsă din pridvor este singurul izvor scris cunoscut al istoriei bisericii. Lăcașul lipsește de pe noua listă a monumentelor. Vechimea construcției nu se cunoaște. În lipsa documentelor, biserica se poate data relativ, cel mai probabil din secolul 18 sau începutul secolului 19. Pisania de la 1873 menționează o refacere a vechii biserici din Ștefănești și hramurile mai vechi. Momentul renovării acestui lăcaș în forma pe care o prezintă azi a fost consemnat într-o pisanie peste intrare, scrisă în chirilice: "„Cu ajutorul lui D[umne
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
mai probabil din secolul 18 sau începutul secolului 19. Pisania de la 1873 menționează o refacere a vechii biserici din Ștefănești și hramurile mai vechi. Momentul renovării acestui lăcaș în forma pe care o prezintă azi a fost consemnat într-o pisanie peste intrare, scrisă în chirilice: "„Cu ajutorul lui D[umne]z[eu] s[a]u făcut această sf[ântă] biserică din nou cu hramul S[finții] Voivozi și C[uvioasa] Paraschiva, și s-a alăturat și S[fântul] Dimitrie și S
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
exterior, cu scopul de a imita bisericile de zid din zonă. A fost adăugat pridvorul de zid și probabil turnul. Proscomidia de zid și iconostasul precum și întreaga zugrăveală interioară și exterioară datează de atunci. Peste o parte mai ștearsă a pisaniei vechi au fost adăugate informații despre o reparație mai nouă: "„Renovată în anul 1976 preot paroh Petre Ionescu, consilier Banu Constantin, din îndemnul loc. colonel Nedelea Marin pensionar, cu ajutorul enoriașilor satului Belegani și Ceaușești. Renovator Georgescu Marin.”" O însemnare de pe
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
numele domnului, unde este hramul svetii Nicolae”". Printr-un hrisov din 12 decembrie 1594, domnitorul ctitor a înzestrat mănăstirea ""nou zidită numită „în țarină”"" cu două sate. El a încredințat călugărilor români biserica construită de el. Biserica avea inițial o pisanie deasupra intrării, dar aceasta a dispărut în secolul al XIX-lea. La începutul secolului al XX-lea, istoricul N.A. Bogdan consemna afirmația unui preot din Iași care spunea că în copilăria sa era o inscripție aurită deasupra ușii de intrare
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
în mai multe rânduri în secolele XVIII-XIX, în una dintre aceste ocazii fiind astupate spațiile libere dintre coloanele și pilaștrii care susțineau pridvorul deschis. N.A. Bogdan presupunea că atunci s-ar fi înlăturat, astupat sau distrus și piatra care conținea pisania. Proasta administrare a mănăstirii și lăcomia călugărilor greci au dus la ruinarea complexului monahal. Un document din 20 ianuarie 1734 consemna starea de ruină a mănăstirii, ""mare lipsă și slăbiciune, din tâmplarea vremurilor"". Acoperișul bisericii a fost reparat la 1742
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
faptul că în forma ei actuala ea este rezultatul unei lărgiri de la mijlocul secolului 19, care cuprinde în continuare și vechea biserică. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Începutul acestei biserici este fixat de pisania peste intrare care reține următoarele: ""+ Să să știe și c[e]asta cine au fostu meșteri acești sfi[n]te besiarec[i] Freanț Nicoaria din Agrig[i] și unulu din Chendre a Petri Brudului fec[i]oru Gligorie. Ai d
Biserica de lemn din Fildu de Sus () [Corola-website/Science/309780_a_311109]